După o pauză de trei ani, impusă în urma coronarestricţiilor dure, Târgul de Carte din Leipzig şi-a redeschis porţile.
Organizatorii aşteaptă cel puţin 300 de mii de vizitatori. Circa 2500 de expozanţi din peste 40 de ţări îşi prezintă până duminică noile producţii editoriale. Austria este anul acesta invitata de onoare. Peste 200 de edituri austriece au ţinut să fie prezente la acest salon de primăvară. Statul austriac a investit în această prezenţă 2,2 millione de Euro. Din acest buget sunt finanţaţi şi scriitorii, artiştii şi muzicienii care participă la diversele acţiuni publice, lecturi, concerte, expoziţii sau spectacole.
Pledoarie pentru pace şi condamnarea xenofobiei
Între scriitorii austrieci prezenţi la Leipzig se află şi fostul preşedinte al centrului german al PEN-Clubului, Josef Haslinger. În preajma deschiderii Târgului a participat la inaugurarea unei expoziţii la Biblioteca Naţională a Austriei, unde a ţinut o cuvântare pe care a reluat-o parţial şi la Leipzig. Haslinger a criticat încheierea coaliţiei de guvernare din landul Austria Inferioară. Alianţa formată din Partidul Popular Austriac (ÖVP) şi Partidul aşa-zis Liberal Austriac (FPÖ – o formaţiune radicală de dreapta) ar vrea să transforme Europa într-o cetate închisă. Ca argument pentru această teză, scriitorul a amintit că cele două partide au stabilit în acordul de guvernare că elevii vor avea voie să vorbească în timpul recreaţiei doar în limba germană. Folosirea altor limbi, în curtea şcolii, urmează să fie interzisă. În cuvântarea sa (publicată integral în ziarul vienez Der Standard), Haslinger s-a referit şi la situaţia internaţională. Pledând pentru urgentarea unor negocieri de pace în Ucraina, scriitorul austriac a spus:
„Divergenţele se intensifică. Pe câmpul de luptă și în conversația publică. Cei care susțin negocierile de încetare a focului sunt suspectaţi că doresc să-l ajute pe agresor, li se lipeşte, în plus, şi pata morală, sugerându-se că ar abandona victima agresiunii. În opinia mea, cel mai înalt imperativ moral este încă salvarea vieților. Doar în acest context ar trebui să discutăm despre alegerea mijloacelor care conduc cel mai bine la o pace durabilă.”
Autori şi cărţi din România şi Republica Moldova
România are un stand naţional propriu, unde au loc întâlniri cu vizitatori şi unde se derulează lecturi şi discuţii. Sunt prezenţi numeroşi autori din România şi din Moldova. În acest context amintim prezentarea unui roman al lui Oleg Serebrian, apărut în traducerea germană sub titlul: „Tango in Czernowitz” (Tango în Cernăuţi). La standul României vor mai avea loc lansări şi prezentări ale cărţilor semnate de scriitori români sau originari din România, apărute la editura Pop din Ludwigsburg. Tot acolo se va desfăşura o comemorare a criticului Gerhardt Csejka şi scriitorului Richard Wagner. (Programul integral pus la punct de Ministerul Culturii din Bucureşti, poate fi citit aici.) Între scriitorii români, prezenţi la Leipzig îi amintim doar pe Mircea Cărtărescu, pe Ioana Pârvulescu şi pe Lavinia Branişte. Dintre cărţile semnate de autori din România care vor putea fi achiziţionate sau comandate la Leipzig de la standurdurile unor edituri germane, se află şi traducerea cărţii despre Paul Celan a lui Petre Solomon, „Dimensiunea românească” sau culegerea de studii bazate pe documente din arhiva fostei Securităţi, semnată de Stefan Sienerth şi publicată sub titlul: „Spionat și hărțuit – arestat și implicat”.
Premiul pentru buna înţelegere europeană
La Leipzig a fost decernat şi Premiul pentru buna înţelegere europeană. Laureata premiului este anul acesta poeta rusă, Maria Stepanova, născută în 1972 la Moscova. În decizia juriului care a desemnat-o pentru premiu se spune, că această poetă dă „Rusiei ne-imperiale un glas literar care merită ascultat în toată Europa”. Într-un interviu acordat ziarului Frankfurter Rundschau, poeta, care trăieşte în exil la Berlin, a declarat: „Din 2003 scriu despre regimul lui Putin, asemenea altor intelectuali ruşi. Noi am încercat să atragem atenţia lumii asupra caracterului criminal al acestui regim”.
Reamintim, în încheiere, că, în 2015, premiul a fost acordat scriitorului român Mircea Cărtărescu.
