Linkuri accesibilitate

Leo Litra (analist, Kiev): Vor exista dezamăgiri, pentru că oamenii vor soluții simple, soluții rapide”


Republica Moldova a devenit în sfârșit furnizor de știri pozitive în regiune, de asta se bucură de atenția României și Poloniei, dar și a Ucrainei de ziua independenței sale, crede Leo Litra, cercetător de proveniență moldoveană al Centrului Noua Europă de la Kiev. Într-un interviu la Europa Liberă, analistul se referă de asemenea la Platforma Crimeea lansată de Ucraina de ziua independenței sale , la care participă și R. Moldova. Pentru Leo Litra, platforma este „pas forțat” de împrejurări, prin care țările regiunii încearcă să-și construiască un sistem independent de apărare în fața amenințărilor rusești.

Interviu cu Leo Litra
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:27 0:00
Link direct

Europa Liberă: Semnele de atenție sunt multe și evidente și, cumva, parcă au sporit față de regiune odată cu victoria forțelor pro-europene în alegerile moldovene, anticipate de victoria Maiei Sandu la prezidențiale. Deci, ziceam, semnele de atenție sunt, cât de optimist sunteți Dvs. că aceste state care se întâlnesc mai des, își oferă unul altuia semne de atenție, pot face ceva împreună ca să devină mai sigure, ca să devină mai prospere, ca să devină cu o justiție mai dreaptă, mai apropiate de Uniunea Europeană?

Leo Litra: „Probabil este un semn foarte bun faptul că în Ziua Independenței Republicii Moldova vor fi prezenți președinții celor două state vecine, în primul rând, ceea ce a lipsit pe parcursul ultimilor ani, mă refer, în special, la mandatul fostului președinte, dar și la alte mandate când existau relații fie cu o țară, fie cu alta. Acum, Republica Moldova este într-o situație în care este interesată să aibă relații excelente, în primul rând, cu vecinii, pentru că ei sunt doar doi. Tot aici aș adăuga și Polonia. Bineînțeles, pentru că dacă este să privim într-un context mai regional la aceste țări vom vedea că practic sunt două țări – Polonia și România – care și-au asumat rolul de avocat al integrării europene, România pentru Republica Moldova și Polonia pentru Ucraina.

România și Polonia, avocații integrării europene

Deci sunt două țări foarte importante din punctul de vedere al promovării agendei, intereselor și o voce în interiorul Uniunii Europene, pentru că oricum ar fi dar deciziile se iau în Uniunea Europeană referitor la Republica Moldova și la Ucraina și în acest moment atât Republica Moldova, cât și Ucraina își așteaptă, într-un fel, deciziile în coridor, nu participă la aceste discuții. Și este important să avem state precum România și Polonia pentru Republica Moldova și Ucraina care sunt voci ale acestor țări în interiorul Uniunii Europene.

De asta eu cred că este un semn foarte bun și mai este încă elementul cu NATO, având în vedere faptul că și Polonia, și România sunt țări foarte active în NATO pe flancul de est, iar în contextul unei situații de securitate, eu aș spune instabile în regiune, asta este tot un lucru important. Eu cred că această întâlnire, nu-i doar o singură întâlnire, acest set de întâlniri, pentru că a fost și recenta întâlnire de la Kiev, au fost și vizite ale Maiei Sandu la Kiev și la Batumi, unde s-au întâlnit și cu Georgia, și în Polonia, la Varșovia și toate aceste vizite fac ca să apară o identitate regională, ca interesele noastre să fie mai bine articulate.”

Europa Liberă: Chiar atât de importantă este atenția acestor state? Ele totuși fac parte din flancul estic, iar Vestul și Estul nu sunt chiar lucruri identice în cadrul Uniunii Europene și NATO sau sunt?

Leo Litra: „Nu sunt, bineînțeles că statele au interese diferite. Vedem și conflicte în interiorul Uniunii Europene, pentru că sunt viziuni diferite față de diverse probleme, dar în fond toate aceste state au un numitor comun – stabilitatea și pacea în Europa, dezvoltarea economică, relații bune cu vecinii.

Moldova și Ucraina în căutarea avocatului occidental

Faptul că nu avem încă un avocat în vestul Europei poate că este o chestie legată de timp, pentru că, din păcate, și Republica Moldova, și Ucraina apăreau pe primele pagini ale ziarelor cu noutăți mai degrabă negative, fie că s-a furat un miliard în Republica Moldova, fie că în Ucraina este război, deci sunt asociații negative care trezesc mai degrabă un sentiment de atenție, dar nu neapărat pozitivă față de aceste țări. Acum lucrurile s-au schimbat, Republica Moldova este și un furnizor de știri relativ pozitive, recentele alegeri parlamentare au fost apreciate ca fiind o acțiune pozitivă, ceea ce se întâmplă în Ucraina există și chestii negative, dar s-au întâmplat și lucruri pozitive, s-au întâmplat și lucruri bune, de aceea în acest mix de știri încep să apară și argumente pozitive de ce trebuie Vestul să fie interesat de aceste țări. Acesta nu este un lucru de o singură zi, urmează să demonstrăm că optimismul legat de schimbările care au loc în Republica Moldova, în Ucraina a fost unul bine argumentat, nu a fost unul doar euforic, doar legat de un anumit moment, de rezultatul scrutinului.”

Europa Liberă: Și e foarte important să nu se schimbe cu dezamăgire. Dvs. cum priviți lucrurile? Admiteți că, în anumite circumstanțe, ar putea exista dezamăgire? Chișinăul și-a asumat o sarcină foarte complicată cu reforma justiției, dar deocamdată nu e prea încurajator ceea ce se întâmplă, deși procesele încă n-au pornit.

Leo Litra: „Eu cred că dezamăgiri vor exista în orice circumstanțe, avem recenta experiența a Ucrainei, unde președintele Zelenski și-a câștigat mandatul, aș vrea să amintesc, cu aproape 74%, mult mai mult decât președinta Maia Sandu, dezamăgirea a fost extrem de mare și acum dacă ar fi alegeri ar vota circa 30%, ar fi tot pe primul loc, dar oricum a scăzut foarte mult.

Vor exista dezamăgiri, pentru că oamenii vor soluții simple, soluții rapide.

Eu mă aștept că și în Republica Moldova vor exista dezamăgiri, pentru că oamenii vor soluții simple, soluții rapide. Situația în care a ajuns Republica Moldova nu poate să fie readusă într-un plan normal cu soluții simple și soluții rapide. Mai mult ca atât, oamenii care își apără interesele, care sunt conectați cu fostele guvernări încearcă din răsputeri să facă acest lucru, pentru că ei au ce pierde, inclusiv unii pot să-și piardă libertatea. Opunerea sistemului față de reformele care ar urma să facă un sistem mai transparent, mai orientat spre oameni, bineînțeles că nu sunt binevenite pentru acei care au influență în acest sistem, doar că lucrurile trebuie să aibă loc într-o manieră foarte clară, calmă, transparentă, pentru că în Republica Moldova s-au pornit lucrurile foarte rapid, asta înseamnă că noua guvernare este foarte dispusă, foarte intenționată să facă cât mai repede aceste reforme.

Dar iarăși avem exemplul Ucrainei, aceste reforme în Ucraina s-au numit „regimul turbo”, pentru că s-au întâmplat foarte repede și am văzut că li s-au opus anume din această cauză, pentru că nu înțelegeau foarte bine ce urmează să se întâmple. Cred că în Republica Moldova a fost auzită această idee și lucrurile s-au întâmplat într-o manieră calmă, clară, bine argumentată, dar este un proces fără de care Republica Moldova nu se va putea apropia nici față de Uniunea Europeană, nici față de Vest și nici nu va putea dezvolta parteneriate cu țările din Uniunea Europeană, dacă nu va merge pe o reformă în acest sens.”

Rusia mai slabă dar la fel de „necooperantă”

Europa Liberă: Factorul rusesc cum l-ați aprecia Dvs. în acest moment? A slăbit el în regiune în general, unde doar victoria unor forțe proeuropene la alegerile din Republica Moldova mai lipsea pentru a se da startul unor reforme europene? Acest factor rusesc a devenit mai slab, mai puternic? Rusia, care pare a fi într-un fel de expectativă, ce credeți că ar putea urma?

Leo Litra: „Eu cred că Rusia nu a devenit mai slabă, evident că oamenii care în opinia publică erau percepuți ca reprezentând interese rusești în Republica Moldova, în primul rând mă refer la fostul președinte, evident că acești oameni nu mai sunt în linia întâi, dar trebuie să spunem că influența Rusiei în Republica Moldova și în alte țări nu era doar datorită acestor oameni.

Acești oameni erau doar o portavoce a anumitor idei care veneau din Rusia, dar influența Rusiei rămâne - influența energetică, influența economică, embargourile care sunt, presiunile asupra concetățenilor din Republica Moldova care se află la muncă în Rusia. Deci, toate aceste instrumente rămân în instrumentarul pe care îl are la dispoziție Rusia și ea va încerca să se reprofileze, poate să se bazeze pe un alt candidat, pe o altă forță politică, pentru că ea a înțeles că miza care a fost făcută pe partidul dlui Dodon a fost una..., mă rog, managementul așteptărilor a fost unul prea mare.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, Rusia obține odată cu lansarea conductei Nord Stream un nou instrument, cel puțin împotriva Ucrainei, unii în Uniunea Europeană se tem că și împotriva întregii Uniuni Europene. Cum priviți Dvs. această dispută care a existat pe tot parcursul construcției acestei conducte și iată acum se lansează sau s-a lansat deja?

Leo Litra: „Construcția acestei conducte este un băț cu două capete, într-un fel. Este foarte rău că acest proiect iată va fi construit până la capăt, pentru că el slăbește unitatea Uniunii Europene, mai ales în domeniul energetic, dar, în același timp, să nu uităm că construcția gazoductului nu înseamnă că el va deveni operațional poimâine. Ca el să devină operațional, trebuie certificat, mai trebuie să se întâmple anumite lucruri, în al doilea rând, gazoductul nu a fost scos de sub prevederile legale ale Uniunii Europene cu așa-numitul Pachet Energetic III. Asta înseamnă că acest gazoduct va fi supus regulilor Uniunii Europene, care se referă la solidaritatea în domeniul energetic și asta înseamnă că el nu va putea fi folosit la capacitatea maximă, de exemplu, 50% doar se vor putea folosi de către Gazprom.

Această decizie recentă se referă la Nord Stream I, dar este clar că ea va trece automat și la Nord Stream II, pentru că avem aceeași situație. Ceea ce este, într-un fel, regretabil este faptul că și partenerii germani, și cei care au sprijinit acest proiect au văzut în Nord Stream II, în primul rând, un instrument economic în relația economică cu Rusia pe când în Ucraina, în primul rând, acest proiect se vede ca unul legat de securitate. Argumentul Ucrainei este că, dacă nu va avea loc tranzitul fizic de gaz prin Ucraina, atunci Rusia va avea un argument în plus pentru a avea o Ucraină mai stabilă și, de exemplu, pentru a ataca Ucraina și Rusia nu va avea pierderi din cauza asta, pentru că gazul nu mai trece fizic prin gazoductul ucrainean.

Iată acest argument nu a fost auzit la Berlin, cu toate că anumiți oficiali din Germania au sprijinit și au apărat acest proiect, ei nu au atras atenția la argumentul de securitate. Bine, ei s-au exprimat că vor pleda pentru continuarea tranzitului prin Ucraina, dar nu există nicio garanție că acest lucru se va întâmpla, ba mai mult, știm că multe din acordurile care au fost agreate, inițiate, semnate cu Rusia nu s-au întâmplat în realitate.

De aceea eu aș vrea să văd ce se va întâmpla în viitor, dar bineînțeles că nu este un lucru bun.”

Europa Liberă: Dar vorbind despre securitate în general, nu doar de cea energetică, se vorbește tot mai insistent despre niște inițiative regionale, „Inițiativa celor Trei Mări”, „Platforma Crimeea” recent lansată la Kiev. Ce mâncare de pește sunt aceste inițiative și în plan practic Dvs. cât de optimist sunteți în legătură cu niște rezultate palpabile ale acestor asocieri?

Leo Litra: „Aceste țări încearcă să se mobilizeze singure în fața unor probleme de securitate pe care le au.”

Europa Liberă: Pentru că NATO nu le poate proteja sau de altceva?

Leo Litra: „Bine, NATO nu are obligația de a le proteja, pentru că nici Ucraina, nici alte țări, Republica Moldova, Georgia nu sunt membre ale NATO și n-au încheiat acorduri care să prevadă obligativitatea NATO de a le proteja. De asta țările din regiune sunt nevoite, este mai degrabă un pas forțat ca să-și construiască apărarea în fața acestor amenințări pe care le au. „Platforma Crimeea” este anume unul din exemplele foarte elocvente pentru această tendință.

Ucraina a încercat foarte mult în ultimii 7 ani să atragă atenția asupra problemelor care sunt legate de ocuparea Crimeii. Din păcate, Crimeea nu este un subiect foarte interesant pentru țările cu greutate, țările care ar putea să schimbe regulile de joc cu Rusia. De asta Ucraina s-a mobilizat singură și principalul scop al acestei platforme bineînțeles că este declarat ca fiind reîntoarcerea Crimeii la Ucraina. Eu cred că acesta-i un scop maxim, la care trebuie să tindem, dar care va fi greu de atins. Principalul scop în perioada imediat următoare este ca această platformă să repună în discuție dezocuparea Crimeii și să creeze o imagine a Rusiei, cea care este, de fapt, de țară care a ocupat un teritoriu al unui stat suveran, o imagine problematică, o imagine a unei Rusii care nu joacă după reguli, o imagine a unei Rusii care reprezintă o amenințare.

Și „Platforma Crimeea” cred că asta este un rezultat care poate fi atins, cel de dezocupare este unul care va fi foarte greu de atins și este un scop pe termen lung.”

Europa Liberă: Evoluții sau involuții în toate chestiunile acestea legate de rezolvarea conflictelor înghețate și fierbinți din regiune vă așteptați să se întâmple?

Leo Litra: „Nu mă aștept să se întâmple lucruri majore, pentru că suntem în situația în care nici Republica Moldova, nici Ucraina, probabil nici Georgia, toate aceste trei țări nu-și doresc rezolvarea conflictelor într-o manieră militară sau cu escaladări ș.a.m.d.

Maia Sandu: Noi ne dorim o relație pragmatică cu Federația Rusă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:49 0:00

Toate aceste țări vor să-și rezolve conflictele în mod pașnic, dar să aibă rezultate care sunt în interesul țării lor și asta e foarte greu de atins, pentru că e nevoie de cooperarea Rusiei în această problemă. Și lucrul care s-a înțeles în ultimii aproape 30 de ani nu se va întâmpla dacă aceste țări care au conflicte nu vor accepta un punct de vedere, o viziune, o rezolvare care este propusă din partea Rusiei. De asta eu mă aștept că vom continua să tărăgănăm rezolvarea acestor conflicte, vom avea aici și acolo poate câteva mișcări, undeva mai bine, undeva mai rău, dar nu văd soluții ușoare și nu văd factori care ar determina Rusia să fie mai cooperantă.

Nu văd soluții ușoare și nu văd factori care ar determina Rusia să fie mai cooperantă.

Dincolo de toate problemele pe care le are, Rusia a demonstrat că este o țară cu capacități sporite să-și implementeze politica sa externă, în pofida tuturor greutăților – sancțiuni, limitări, excluderea din foruri internaționale ș.a.m.d. Deci avem o realitate dură cu care trebuie să ne învățăm să trăim și cu care trebuie să încercăm pas cu pas poate să ne mobilizăm, fie prin același exemplu cum este „Platforma Crimeea”, fie prin alte exemple care încet-încet au să erodeze poziția Rusiei în regiune.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG