Linkuri accesibilitate

Libération în OrheiLand (MD) și cum vede presa occidentală Moldova de după «jaful secolului»


«Orheiland«, parcul de atracții al lui Ilan Șor în Orhei. 

Weekendul s-a încheiat cu un bilanț nuanțat al reuniunii de la Ramstein, în Germania, a responsabililor militari și politici occidentali, reuniune dedicată Ucrainei. Multe noi promisiuni au fost auzite și puse în scris — dar nu și tancurile dorite și cerute.

Peste patruzeci de țări au participat la acea reuniune a Grupului de contact pentru Ucraina, ceea ce confirmă, dacă mai era nevoie, semnalul politic al mobilizării occidentale în apărarea Kievului. S-a hotărât asupra aprovizionării noi cu arme, dar, după cum o scrie Paolo Mastrolilli, pentru La Repubblica cele promise acolo nu sunt suficiente, deoarece lipsesc tancurile germane Leopard, ceea ce ar putea fi decisiv în răspunsul la o viitoare ofensivă terestră lansată de Rusia în primăvară.

O altă problemă va fi pusă de durata sprijinului militar occidental acordat Ucrainei. Directorul CIA William Burnstocmai s-a dus la Volodimir Zelenski, la Kiev, ca să-l liniștească, însă a trebuit să recunoască că, atunci când cele 45 de miliarde de dolari alocate de Congres se vor epuiza, va trebui convinsă majoritatea republicană să dea mai mult, iar asta nu va fi ușor. Asta confirmă, scrie același La Repubblica, în Italia că timpul trece și că trebuie făcut, urgent, tot mai mult pentru a-l opri pe Putin.

La Londra, The Daily Telegraph se întreabă chiar dacă o victorie totală a Ucrainei asupra Rusiei chiar ar fi într-adevăr ceea ce vor occidentalii.

În același timp, NATO a atras atenția că Germania ar trebui să înceteze cu ezitările în privința furnizării tancurilor, însă același Daily Telegraph rezumă toate argumentele pentru care cancelarul german Olaf Scholz nu va ceda, cel mai probabil, tancurile Leopard Ucrainei.

Tancurile germane ar putea însă fi livrate Ucrainei prin intermediul Poloniei

Întrebată în timpul unui interviu acordat postului francez de televiziune LCI, duminică, 22 ianuarie, ce s-ar întâmpla dacă Polonia își va trimite tancurile de fabricație germană Leopard 2 fără aprobarea Berlinului, ministra de externe Annalena Baerbock a răspuns: „În acest moment, întrebarea nu e pusă, dar dacă se va pune problema, noi nu ne vom opune."

La Londra, The Guardian vede în asta „cel mai clar semnal de până acum venit de la Berlin că aliații europeni ar putea livra un asemenea hardware militar fabricat în Germania”. „S-a exercitat o presiune diplomatică puternică asupra Germaniei pentru a-și trimite tancurile, sau cel puțin pentru a autoriza țările care le-au cumpărat din Germania să le reexporte”, continuă ziarul, care notează că, „în calitate de producător de tancuri Leopard, Berlinul are drept de veto asupra transferului lor”.

The Washington Post explică cum ar putea schimba aceste tancuri derularea războiului.

Pe de altă parte, scrie The Daily Telegraph, sancțiunile occidentale impuse Rusiei au totuși un efect mult mai devastator decât se crede și că o nemaiauzită sărăcie amenință iminent populația Rusiei.

Africa pe buza unui nou război devastator

Dar nu doar deasupra Europei de est plutește spectrul războiului generalizat. Cum o scrie la Roma La Repubblica, în Africa cinci țări sunt deja implicate în ciocnirea militară iminentă Congo-Rwanda.

După ruperea fragilului armistițiu dintre Kinshasa și Kigali, capitalele celor două țări, Africa se arată gata să se cufunde într-un conflict devastator care ar implica și armatele și forțele militare din Uganda, Kenya și Burundi, altfel zis întreg centrul continentului african.

Acropolis, adieu: frizele Partenonului rămân la Londra

La Paris, Libération s-a ocupat pe larg în numărul său din weekend (patru pagini pline) de eterna chestiune a frizelοr Partenonului de la British Museum, din Londra, pe care Grecia ar dori să le vadă revenind în sfârșit la Atena.

Se știe că directorul muzeului din Londra ar fi fost în favoarea împrumutului pe termen lung - pentru 100 de ani - al statuilor către Muzeului de pe Acropole, dar Ministra britanică a Culturii, Michelle Donelan a insistat că frizele „aparțin definitiv Regatului Unit”, cum a relatat și BBC.

British Museum a achiziționat frizele în 1802 de la diplomatul britanic Lord Elgin, care le-a scos din Partenon, din Atena aflată atunci sub ocupație otomană. Un „jaf” pentru autoritățile elene, care cer de zeci de ani restituirea acelor statui din marmură. „Am fost foarte clară în acest sens: nu cred că ar trebui ca statuile să se întoarcă în Grecia”, a spus ministra britanică a culturii.

Libération are în întreg dosarul său și un mare articol provocator în care pune întrebarea dacă Lord Elgin era un «stupide spoliateur» sau un «rénovateur du bon goût»?

Libération în OrheiLand

În sfârșit, același Libération scrie tot pe larg (două pagini pline) despre situația paradoxală a rusofililor din Republica Moldova, unde Partidul Șor a rămas deocamdată fără alocații de la bugetul de stat pentru jumătate de an, după ce Comisia Electorală Centrală i-a verificat veniturile și cheltuielile.

Scriind despre asta Libération a mers însă la Orhei, în centrul masei electorale a partidului, iar reportajul, semnat de Nelly Didelot, este o mostră perfectă de jurnalism «exotic», de reportaj realizat în marginea și franjurile Europei pentru înțelesul occidentalilor, în cazul de față al francezilor.

Iată principalele bucăți explicative pentru publicul occidental:

De la «jaful secolului» până în Parlament

În Moldova, Rusia folosește mai multe pârghii de presiune. De la independență, câștigată în momentul destrămarii URSS-ului în 1991, țara s-a înfruntat cu Transnistria separatistă în est și cu Găgăuzia, regiune autonomă rusofilă și rusofilă, în sud. Multă vreme, la Chișinău au condus partidele pro-Moscova. Dar de la victoria liberalei Maia Sandu în alegerile prezidențiale din 2019 și trecând prin plasarea în arest la domiciliu a predecesorului ei, Igor Dodon, acuzat de înaltă trădare, influența rusă a căpătat o nouă fațadă. Cel mai bun reprezentant al acesteia se numește acum Ilan Șor.

În Statele Unite, Șor a fost pus încă din octombrie pe lista persoanelor sancționate de SUA, din pricina „campaniei [lui] de dezinformare rău intenționată dusă în Moldova” în favoarea Rusiei. În Rusia, serviciile de informații îl numesc pur și simplu „Băiatul”. La 35 de ani, Ilan Șor are deja o carieră senzațională în spate. În 2014, a comis „jaful secolului”, delapidarea a nu mai puțin de un miliard de dolari din cuferele a trei bănci naționale. Suma, absorbită de stat, reprezenta atunci 12% din PIB-ul Republicii Moldova. Nici procesul, nici condamnarea, nici măcar fuga sa în Israel pentru a evita închisoarea nu l-au împiedicat să fie ales primar al Orheiului în 2015, apoi deputat în 2019. Partidul său, care poartă același nume ca el, domnește și acum asupra orașului și regiunii Orhei. Acolo și-a experimentat el pentru prima dată metoda, un amestec de populism, ajutoare sociale și propagandă pro-rusă.

După ce explică cum partidul Șor plătește manifestanții împotriva guvernului, Libération continuă: — «La Orhei, numele de Șor, ca și verdele și roșul partidului său, sunt răspândite peste tot. Pe corturile de campanie, care distribuie buletine informative, pe farmaciile Șor, care oferă medicamente ieftine, și mai ales pe rețeaua de magazine Merișor. Primul magazin s-a deschis în centrul Orheiului în 2015 înainte ca rețeaua să se răspândească în toată țara. În acel magazin din Orhei care a fost primul, pensionari în paltoane căptușite și căciuli trase pe ochi stau la coadă pentru a cumpăra smântână, mezeluri și ciocolată la prețuri reduse. Rezervate inițial beneficiarilor cu card de membru distribuit de către partid, magazinele sunt acum deschise tuturor. Produsul emblematic este pâinea la 1 leu (moldovenesc = 5 cenți de euro), vândută între 6 și 10 lei într-un supermarket obișnuit. Atârnat pe perete, un televizor transmite o telenovelă pe canalul TV6. Suspendat în restul țării, canalul, deținut de un apropiat al lui Șor, pare la locul lui în acest magazin.»

Panem et circenses

Pe lângă pâinea la 1 leu, Ilan Șor a adăugat și distracții publice. La ieșirea din oraș, dai de comedii și un arc mare din plastic multicolor. Bine ați venit în Orheiland, parc de distracții gratuit. Peste comedii sunt întinse afișele sponsorilor: petrecerea, partidul, fundația Miron Șor (numită după tătânele tânărului șef), Orhei TV și TV6. În zilele însorite, familiile vin din Chișinău, cu copii și costume de baie, să se bucure de atracții și să se relaxeze pe malul lacului din apropiere, unde câteva tone de nisip au fost aruncate să dea o impresie de plajă.

O coloană gravată în apropierea piscinelor amintește tuturor de numele persoanei care a făcut posibilă acest bâlci. Pentru Ilan Șor, Orhei este o vitrină, o demonstrație la nivel de târg provincial a ceea ce vrea el să arate că ar face în toată țara dacă ar fi ales.

«O instrumentalizare cinică a sărăciei»

Pentru urările de Anul Nou transmise din Israel, scrie Libération, Ilan Șor s-a înfipt în fața unei camere de filmat și a unui pom de Crăciun împodobit cu ghirlande sclipitoare. „Arestarea liderilor opoziției și închiderea canalelor de televiziune de către Maia Sandu și gangsterii ei au dovedit că statul nostru este în mâinile unui grup mafiot”, a explicat el, vorbind în rusă, pe fundalul colindelor de Crăciun.

Strategia acestui om se bazează pe o instrumentalizare cinică a sărăciei”, comentează Mihai Popșoi, vicepreședinte al Parlamentului și membru al formațiunii Acțiune și Solidaritate a Maiei Sandu. “Ilan Șor a jefuit resursele statului înainte de a fugi în străinătate și folosește acum sărăcia pe care a lăsat-o în urmă pentru a destabiliza țara și a încerca să instaureze un guvern pro-rus”, conchide Libération, cotidianul stângii intelectuale pariziene, ziar fondat de Jean-Paul Sartre.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG