În România, denumirile partidelor nu indică și orientarea lor. Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban a declarat, de pildă, că PNL trebuie să sprijine valorile tradiționale ale românilor, cum ar fi biserica, familia, statul, comunitatea.
O definiție care se potrivește mai degrabă cu un partid conservator. Dar și Partidul Social Democrat are valori similare, cu toate că face parte din grupul socialiștilor europeni, care mizează pe valori progresiste și emanciparea grupurilor marginale. Liberalii, pe de altă parte, după ce s-au unit cu PDL au părăsit grupul ALDE din Parlamentul European și s-au asociat Popularilor conservatori. Popularii Europeni spre deosebire de liberalii și socialiștii români, trăiesc, însă, în marea lor majoritate în secolul 21, țin cont de drepturile omului și nu amestecă sfera private a individului cu politicile statului.
Liberalii au adoptat principiile conservatorismului cu mult timp înainte, iar primul gest major care a punctat această direcție a fost Referendumul pentru Familia tradițională din 2018. Convocat de către socialiști, susținut de Biserică, de PNL, de PSD, de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și de o parte a USR, totuși acest referendum care încerca să interzică prin Constituție eventualitatea căsătoriilor homosexuale a eșuat la vot.
Majoritatea liderilor politici autohtoni mizează pe aceste valori enunțate de Ludovic Orban, pornind de la sondajele care indică o creștere a încrederii Bisericii în ultima perioadă de pandemie și pe cercetările care indică faptul că aproape trei sferturi din populația țării ar vota un partid naționalist și tradiționalist. PNL se bate pe acest electorat nu doar cu PSD, ci și cu nou venitul AUR, care este mai vocal, mai îndrăzneț și mai periculos. Poate că, liberalii speră să fure startul și să fie mai convingători. Sigur, există și competiția internă din PNL, fiindcă în septembrie se alege noul președinte. Dar contracandidatul lui Ludovic Orban e la fel de tradiționalist. Este vorba de premierul Florin Cîțu, care de curând a votat în parlament împotriva educației sexuale.
Nu e clar dacă acest trend l-a determinat pe Klaus Iohannis, președintele României să fie printre cei 9 lideri estici care îl susțint pe șeful guvernului de la Budapesta, Viktor Orban în politicile lui homofobe. În vreme ce 17 lideri, în marea lor majoritate din vechea Europă, au fost împotriva Ungariei, după ce această țară a adoptat o lege care interzice discuțiile despre homosexualitate în rândul minorilor. Portugalia s-a alăturat protestului în ultima zi a președinției sale prin rotație a conducerea UE.
În orice caz, falia culturală din interiorul Uniunii Europene pare să despartă tot mai mult Estul continentului de Vest.
