Evoluțiile principale:
- Liderii celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei au anunțat vineri evacuarea a sute de mii de civili din cauza intensificării bombardamentelor peste linia de armistițiu. Evacuarea a fost calificată de Departamentul de Stat al Statelor Unite ca o „folosire cinică” a oamenilor de către Moscova. Tot vineri, separatiștii au anunțat că o mașină a explodat în fața principalei clădiri a administrației locale din Donețk, dar nimeni nu a fost rănit. Mai multe AICI.
- După ce s-au întâlnit vineri la Moscova, liderul din Belarus Alexander Lukașenka și președintele rus Vladimir Putin au promis că țările lor nu se vor lăsa „sugrumate” de eventuale noi sancțiuni internaționale, pe care le consideră „ilegale”, și vor coopera și mai mult în viitor, bilateral. În ajun, Lukașenka a vizitat un poligon militar unde continuă exercițiile comune ruso-belaruse.
- Criza ucraineană se discută la o conferință anuală de securitate, la Munchen. Participă peste 30 de lideri internaționali, inclusiv vicepreședinta SUA, Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. R. Moldova este reprezentată de președinta Maia Sandu. Pentru prima oară în ultimii ani, F. Rusă nu este reprezentată.
Întrebările-cheie:
Ce fac trupele ruse?
Rusia susține începând de marți, 15 februarie, că a început să retragă trupe din apropierea graniței cu Ucraina, dar occidentul spune că tendința ar fi inversă, anume că numărul trupelor rusești ar fi ajuns la 150.000 (în urmă cu două săptămâni se vorbea de 100.000). Rusia a publicat imagini cu pretinse retrageri de trupe și tehnică militară din Crimeea anexată de la Ucraina în 2014. Alte imagini, din satelit, circulate în occident. sugerează însă că acumularea de trupe și tehnică de luptă în vecinătatea Ucrainei continuă. Rusia continuă să spună că nu plănuiește vreo invazie, dar amenință mereu cu o ripostă dacă occidentul nu-i răspunde cerințelor de securitate care includ neprimirea Ucrainei în NATO și retragerea militarilor occidentali, mai ales americani, din estul Europei.
Cum merge diplomația?
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus joi la Bruxelles, la un summit ad-hoc pe tema ucraineană, că diplomația „încă nu și-a spus ultimul cuvânt”. În caruselul diplomatic, europenii joacă rolul prim. După Franța și Germania, și Italia s-a înscris săptămâna aceasta în cursa diplomatică pe traseul Kiev-Moscova. Ministrul de externe de la Roma, Luigi di Maio, a spus joi la Moscova că se pregătește o întrunire tot în capitala rusă între Vladimir Putin și Mario Draghi, premierul Italiei. Italia este considerată, dintre democrațiile vest-europene, una dintre cele mai apropiate de Rusia.
Ce face NATO?
Ca și Statele Unite, NATO se pronunță mai degrabă sceptic în privința deschiderii reale a Rusiei spre dialog, acuzând-o că tăinuiește adevărul în privința acumulării de trupe de la granița cu Ucraina. Alianța nu doar că nu a dat curs somațiilor ruse să retragă forțe din estul Europei, dar a anunțat consolidarea pe termen lung a flancului său estic, inclusiv prin constituirea unui grup de luptă permanent în România, condus de francezi.
Cum privesc situația ucrainenii?
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că primirea în NATO este un vis îndepărtat pentru Kiev. Vorbind la Mariupol, el a spus că „nu ucrainenii decid când intră în NATO”. Declarații asemănătoare a făcut și după vizita la Kiev, luni, 14 februarie, a cancelarului german Olaf Scholz. În vreme ce devine tot mai vizibilă posibilitatea amânării „visului NATO”, Ucraina primește, pe de altă parte, o nouă injecție macro-financiară de 1,2 miliarde de euro de la UE. Miercuri, când unii așteptau invazia rusă, ucrainenii au demonstrat la scară națională pentru unitate.
Care este riscul pentru Moldova și ce face Chișinăul?
Moldova are trupe rusești staționate în Transnistria și rămâne în mare măsură dependentă energetic de Rusia. Ca și Ucraina, Moldova primește periodic de la Moscova mesaje că nu trebuie să se apropie de NATO – chiar dacă este neutră prin Constituție. Pe fondul escaladării crizei ucrainene, președinta R. Moldova Maia Sandu și-a exprimat solidaritatea cu „țara vecină prietenă”. Înaintea agravării crizei, Ucraina a spus că Rusia ar putea folosi Transnistria ca să însceneze un fals conflict care să-i justifice o invazie în Ucraina. Autoritățile moldovene au spus că sunt gata, le nevoie, să primească refugiați din Ucraina. Aliații guvernării PAS din UE (grupul PPE din Parlamentul European, de ex.) încearcă să folosească criza ucraineană pentru îmbunătăți și mai mult imaginea de poveste de succes a Moldovei în Parteneriatul Estic.
