În cătușe și purtând sandale, Maduro a fost adus de agenți federali la o unitate a Administrației pentru Combaterea Drogurilor (DEA) din New York, pentru procedurile de înregistrare, iar apoi a fost transportat la un centru de detenție de maximă securitate din Brooklyn.
Un videoclip publicat de televiziunea Fox News pe rețelele sociale îl arată pe liderul venezuelean, în vârstă de 63 de ani, escortat de agenți federali și spunând reporterilor: „Noapte bună, la mulți ani”.
Potrivit unor informații neconfirmate, el ar fi fost dus mai întâi la baza americană de la Guantanamo Bay, în Cuba, iar apoi la baza Gărzii Naționale Aeriene Stewart din comitatul Orange, statul New York.
Descriind într-o conferință de presă pe 3 ianuarie operațiunea militară pentru capturarea lui Maduro, președintele american, Donald Trump, a adăugat că Statele Unite vor „administra” temporar Venezuela „până când va fi posibilă o tranziție sigură, adecvată și judicioasă” la putere.
El le-a spus jurnaliștilor că „desemnează persoane” din cadrul administrației sale pentru a se ocupa de Venezuela, dar nu a explicat ce are în vedere prin faptul că SUA vor „administra” această țară.
Un general american de rang înalt a declarat la conferință că 150 de aeronave americane au fost implicate în atacul din noaptea de 2 spre 3 ianuarie, care a fost pregătit timp de mai multe luni.
Maduro și soția sa, Cilia Flores, capturată și ea, au fost puși sub acuzare de SUA în 2020 și urmează a fi judecați în baza unor acuzații legate de traficul de droguri și „narco-terorism”.
Cine a rămas la putere în Venezuela
În urma operațiunii lor spectaculoase, forțele speciale americane nu au rămas în Venezuela și nu controlează țara, dar Trump a spus că este deschis ideii de a desfășura militari pe teren, dacă va fi necesar.
El a părut să-și exprime sprijinul pentru vicepreședinta Delcy Rodríguez, o aliată a lui Maduro, spunând că aceasta „este, în esență, dispusă să facă ceea ce considerăm necesar”.
Într-o apariție televizată după raidul american, Rodríguez l-a numit însă pe Maduro „singurul președinte” al Venezuelei și a calificat lovitura americană drept „o pată teribilă” pe relația dintre cele două țări.
Pe de altă parte, lidera opoziției, Maria Corina Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace din 2025 care este susținută de SUA, a scris pe rețelele sociale că „a sosit ora libertății”, dar rolul ei de mai departe rămâne neclar.
Loviturile americane din Venezuela și capturarea lui Maduro au fost condamnate ferm de unii dintre aliații Caracasului, precum și de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care a spus că această acțiune militară creează „un precedent periculos”.
Agențiile de presă au relatat că, la cererea Columbiei susținută de Rusia și China, Consiliul de Securitate al ONU urmează să se întrunească pe 5 ianuarie pentru a lua în discuție operațiunea americană.
Aliații Caracasului, Rusia și Iranul, condamnă intervenția
Moscova, care menține legături strânse cu Venezuela, a declarat că este extrem de îngrijorată de soarta lui Maduro și a soției acestuia, cerând Statelor Unite să îi elibereze.
Iranul, un alt aliat-cheie al Venezuelei, a condamnat atacul militar american, afirmând că acțiunea a încălcat suveranitatea și integritatea teritorială a Venezuelei, precum și Carta ONU.
Manifestări de bucurie legate de capturarea lui Maduro au fost observate pe străzile unor orașe din America Latină și din Spania, unde există mari comunități de venezueleni.
„Suntem cu toții fericiți că dictatura a căzut și că avem o țară liberă”, a declarat pentru Reuters Khaty Yanez, o venezueleancă din Santiago, care trăiește în Chile de șapte ani.
În capitala Peru, Lima, migranta Milagros Ortega, ai cărei părinți se află încă în Venezuela, a spus că speră să se întoarcă. „Să știu că tatăl meu a apucat să vadă căderea lui Nicolas Maduro, este extrem de emoționant. Aș vrea să-i văd fața”, a spus ea.
Unii aliați occidentali, prudenți
Mulți dintre aliații Washingtonului, deși și-au exprimat lipsa de simpatie față de Maduro sau regimul său, au spus că normele dreptului internațional trebuie respectate.
„L-am considerat pe Maduro un președinte ilegitim și nu vărsăm lacrimi pentru sfârșitul regimului său”, a spus premierul britanic Keir Starmer, adăugând însă: „Mi-am reiterat sprijinul pentru dreptul internațional, în această dimineață”.
Franța a afirmat că lovitura americană subminează dreptul internațional și a susținut că criza din Venezuela care se confruntă cu inflație și sărăcie, în ciuda rezervelor mari de petrol, nu poate fi rezolvată de actori externi.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că Maduro „și-a ruinat țara”, dar a calificat acțiunea SUA drept „complicată din punct de vedere juridic”.
În schimb, prim ministra Italiei, Giorgia Meloni, o politiciană de extremă dreapta aliată a lui Trump, a calificat operațiunea SUA drept „legitimă” și „defensivă”.
Alte țări europene, precum Ucraina, Macedonia de Nord, Albania sau Kosovo, au declarat după raidul american că se află cu fermitate de partea SUA în ceea ce reprezintă cea mai directă intervenție americană în America Latină de la invadarea Panamei, în 1989.
Ministrul de Externe moldovean, Mihai Popșoi, a spus într-o declarație că „legitimitatea regimului Maduro a fost contestată de mult timp, atât pe plan intern”, iar acum „este esențial să fie asigurată o tranziție democratică ce va răspunde nevoilor și intereselor poporului Venezuelei”.
Contextul operațiunii americane
Statele Unite au realizat o consolidare militară majoră în regiune în ultimele luni, inclusiv desfășurarea unui portavion, a unor nave de război și a unor avioane de vânătoare avansate staționate în Caraibe.
Administrația Trump a încercat impunerea unei „blocade” asupra petrolului venezuelean și a extins sancțiunile împotriva guvernului Maduro.
Președintele Trump a acuzat Venezuela că inundă Statele Unite cu droguri, iar administrația sa bombardează de luni de zile ambarcațiuni provenite din America de Sud, despre care afirmă că transportă droguri.
Multe țări au condamnat aceste atacuri drept execuții extrajudiciare, iar guvernul lui Maduro a negat constant orice implicare în traficul de droguri.
Guvernul venezuelean a spus că, în timpul operațiunii americane din noaptea de 2 spre 3 ianuarie, și-au pierdut viața militari și civili, dar nu a dat cifre.
Președintele SUA a spus că membri ai forțelor americane au fost răniți, dar niciunul nu și-a pierdut viața.
Articol bazat pe relatările Reuters și AP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
