Linkuri accesibilitate

Mai multe proiecte şi comunicare între locuitorii celor două maluri ale Nistrului (VIDEO)


Centrul medicilor de familie de la Varniţa, reconstruit şi dotat cu bani europeni, oferă servicii atât localnicilor, cât şi cetăţenilor din Bender sau din stânga Nistrului

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. ​Din sumarul ediţiei:

Tot mai multe proiecte susținute de Uniunea Europeană aduc împreună reprezentanți ai celor două maluri ale Nistrului. Săptămâna trecută au avut loc o expoziție de pictură comună la Chişinău și lansarea unui magazin social la Tiraspol. Duminica viitoare au loc alegeri prezidențiale în Ucraina. Care este miza acestor alegeri? Și un interviu cu unul dintre cei doi deputați în Parlamentul de la Chişinău, aleși în circumscripțiile pentru regiunea transnistreană.

Mai multe proiecte şi comunicare între locuitorii celor două maluri ale Nistrului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Șeful recent deschisei reprezentanțe a regiunii transnistrene la Moscova, Leonid Monakov, a ținut un discurs în cadrul sesiunii Consiliului ONU pentru drepturile omului care a avut loc la Geneva, anunță agențiile transnistrene de presă. În cadrul acestui discurs, Monakov a vorbit despre „statalitatea republicii moldovenești nistrene ca o garanție a îndeplinirii drepturilor și libertăților omului”. Deschiderea reprezentanței a fost aspru criticată de Chişinău. Ministerul moldovean de Externe nu a avut încă o reacție oficială la faptul că unui reprezentant al regiunii nerecunoscute i s-a permis să țină un discurs în cadrul unei instituții a ONU.

Șeful administrației transnistrene s-a întâlnit săptămâna trecută cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck Hogan, anunță presa din regiune, care afirmă că printre subiectele discutate a fost și continuarea negocierilor în formatul 5+2, odată încheiate alegerile parlamentare din Republica Moldova. Ar fi a treia întâlnire a nou-numitului ambasador al SUA cu liderul de la Tiraspol. Agențiile transnistrene relatează că ambasadorul american s-a mai întâlnit și cu reprezentanții Sovietului suprem, legislativul de la Tiraspol. Perspectivele negocierilor în formatul 5+2 au fost discutate și în cadrul întâlnirii lui Vadim Krasnoselski cu ambasadoarea Suediei în Republica Moldova.

Agenția rusească de știri TASS anunță că Ucraina a exclus din lista întreprinderilor sancționate Uzina metalurgică de la Râbnița, unul dintre cei mai mari contribuitori în bugetul regiunii transnistrene. Liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, a declarat că din cauza acestor sancțiuni introduse în iunie 2018 și care, din punctul lui de vedere, ar fi fost întâmplătoare și dictate de geopolitică, regiunea transnistreană a pierdut 1,2 la sută din produsul regional brut. Amintim că de la începutul acestui an Rusia a interzis importuri de produse ce tranzitează Ucraina, ceea ce a lovit direct în exportatorii transnistreni care livrează pe piața rusă.

Uzina metalurgică de la Râbniţa
Uzina metalurgică de la Râbniţa

Portalul independent Dnestr TV de la Bender anunță că executivul regiunii transnistrene examinează o decizie prin care limitează posibilitatea de ieșire din regiune pentru anumite categorii de cetățeni. Este vorba despre cei care au acces la secretul de stat, despre tinerii care au primit citații în armată sau despre persoanele care au fost condamnate la detenție în regiune, dar și despre angajații serviciilor de securitate din stânga Nistrului.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Ucraina a impus noi sancțiuni împotriva a sute de cetățeni și firme, în legătură cu anexarea abuzivă a Peninsulei Crimeea, cu cinci ani în urmă, și implicarea posibilă în susținerea mișcării separatiste din estul Ucrainei. Președintele Petro Poroșenko a semnat pe 20 martie decretul prin care sunt sancționate 294 de persoane juridice și 848 de persoane fizice, marea majoritatea din Rusia.

Președintele rus Vladimir Putin a marcat luni a cincea aniversare a anexării Crimeii de la Ucraina vizitând peninsula de la Marea Neagră. Anexarea Crimeii în martie 2014 a fost condamnată de Occident, atrăgând Rusiei sancțiuni economice și diplomatice din partea UE și Statelor Unite și altor țări democratice. Luni, UE și NATO au reiterat condamnarea anexării Crimeii, criticând în declarații separate masarea de forțe militare rusești în regiune și nerespectarea drepturilor minorității etnicilor tătari.

Autoritățile ruse au arestat mai mulți membri ai „Martorilor lui Jehova” în peninsula Crimeea, anexată acum 5 ani. Potrivit cultului religios, raidurile au avut loc la Ialta şi la Alukpa și 6 persoane au fost reținute pentru interogări. „Martorii lui Jehova" au fost declarați în 2017 de către Curtea Supremă a Rusiei drept organizație extremistă, iar membrii cultului sunt supuși persecuțiilor în întreaga Rusiei.

Poliția din Astana a arestat aproximativ 20 de persoane care au protestat împotriva decizie de a redenumi capitala Kazahstanului după fostul președinte Nursultan Nazarbaev, care a condus țara cu o mână de fier timp de aproape 30 de ani. Nazarbaev și-a anunțat retragerea din funcție pe 19 martie.

„Nazarbaev prea mult a fost la putere şi e un dictator”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:24 0:00

Liderii Uniunii Europene s-au adunat joi și vineri la Bruxelles pentru a lua în discuție cererea prim-ministrei britanice de a amâna ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, care urmează să aibă loc pe 29 martie. Theresa May vrea un răgaz de trei luni pentru a-și convinge Parlamentul să aprobe acordul de divorț negociat de ea cu Uniunea Europeană, respins deja de două ori. Dar UE ar putea acorda Londrei răgaz numai două luni, adică până la 22 mai, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Tineri pictori de la Chișinău, Tiraspol și Bender, câte 10 de pe fiecare mal al Nistrului, au organizat săptămâna trecută o expoziție comună de pictură la Biblioteca „B.P. Hașdeu” din Chișinău. Expoziția „Creații Nistrene” face parte din proiectul „Dialoguri Transnistrene”, realizat cu susținerea PNUD Moldova.

Tinerii pictori de pe ambele maluri ale Nistrului, într-o expoziție comună
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:08 0:00

Directoarea Centrului pentru cooperare în educație și cercetare de la Chişinău, Diana Bencheci, spune că scopul expoziției este de a aduce împreună tinerii de pe ambele maluri pentru ca aceștia să se cunoască, să lege prietenii și să lucreze împreună.

„Proiectul „Creații Nistrene. Școala tinerilor pictori” este parte componentă a proiectului mai mare „Dialoguri Transnistrene”. Proiectul are mai multe etape, inclusiv două expoziții, una dintre care are loc la Biblioteca municipală Hașdeu din Chişinău. Aici cei 20 de participanți – 10 tineri din regiunea transnistreană și 10 tineri de la Chişinău și-au expus lucrările în cadrul proiectului nostru și în cadrul acestei expoziții.”

Cătălina Ciburciu este una dintre tinerele pictorițe care și-a expus lucrările în cadrul expoziției.

Am reușit să comunicăm împreună, să ne expunem părerea asupra artei în general, am discutat despre tendințe...

„Am avut ocazia să particip în proiectul organizat dintre tinerii din Chişinău și cei de peste Nistru. În cadrul acestui proiect ne-am îmbunătățit relațiile, atât direct, cât și indirect. Am reușit să comunicăm împreună, să ne expunem părerea asupra artei în general, am discutat despre tendințele care există în arta de la Chişinău, dar și cele de pe celălalt mal al râului Nistru.”

Coordonatoarea proiectului „Creații Nistrene”, Natalia Șciukina, spune că proiectul este doar un prim pas în comunicarea tinerilor pictori de pe cele două maluri ale Nistrului.

„Scopul și sarcina principală a proiectului, atunci când am început să lucrăm în această direcție, a fost comunicarea, apropierea pictorilor tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, dar și cultivarea abilităților lor profesionale, precum și posibilitatea de a face schimb de opinii și de idei creative. Mai mult decât atât, ei au făcut schimb de contacte și pe viitor vor ține legătura. Sunt acei tineri pictori care lucrează, care creează și care locuiesc la Tiraspol, la Bender și la Chişinău. Pe viitor sperăm că ei vor avea expoziții comune, proiecte și lucrări comune.”

Natalia Șciukina spune că pe viitor o expoziție similară ar putea avea loc și în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Un alt proiect susținut de Uniunea Europeană a fost prezentat săptămâna trecută la Tiraspol. Este vorba despre deschiderea unui magazin social.

Proiectul „Construim punți, depășim bariere – construind poduri între societatea civilă și comunitățile de pe cele două maluri ale Nistrului” este implementat de Fundația Est Europeană. Asistența oferită a prevăzut inclusiv cursuri de instruire în antreprenoriatul social pentru mai bine de 20 de organizații neguvernamentale, inclusiv din stânga Nistrului, care să le permită să gestioneze afacerile și să atragă surse de finanțare și donații.

Primul magazin social la Tiraspol, cu sprijin UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:42 0:00

Una dintre aceste afacerile sociale – magazinul numit „Copii stilați” de la Tiraspol - a fost deschisă de organizația Stels-Terra, care a primit și susținere financiară din partea Uniunii Europene. Magazin de haine și jucării pentru copii este unul în care oamenii au posibilitatea să aducă pentru vânzare hainele în stare bună de care nu mai au nevoie, iar cumpărătorii se bucură de prețuri atractive. Evgheni Stadnik, coordonatorul acestui proiect:

Evgheni Stadnik
Evgheni Stadnik

„Noi nu ne gândim doar la noi, să facem vânzări, ci le oferim oamenilor posibilitatea să câștige niște bani. Ei se bucură tare mult de asta. Noi am scris la intrarea în magazin că ne-am deschis în baza unui proiect al Uniunii Europene, realizat cu sprijinul Fundației Est-Europene. Acest lucru este indicat și în broșurile informaționale, și pe cărțile de vizită. Oamenii salută asta și se bucură de faptul că măcar ceva începe să se facă. Pentru că la noi s-a lucrat altfel până acum.”

Evgheni Stadnik spune că este foarte important că, pe lângă grantul oferit, proiectul Uniunii Europene vine și cu traininguri care îi învață pe proaspeții antreprenori cum să gestioneze corect o afacere socială.

„Pentru mine a fost foarte important să înțeleg cum să lucrăm mai departe. Bine, ne-am deschis, dar cum să lucrăm mai departe pentru ca afacerea să nu funcționeze doar ca un proiect și apoi să ne închidem, ci să lucreze mulți ani înainte?”

L-am întrebat pe Evgheni Stadnik cum comunică între ei reprezentanții celor două maluri ale Nistrului.

Găsim limbaj comun și chiar sunt experiențe pe care le preluăm unii de la alții...

„Perfect! Foarte, foarte bine. Găsim limbaj comun și chiar sunt experiențe pe care le preluăm unii de la alții ca să le putem aplica la noi acasă.”

Autorii proiectului folosesc din plin metodele moderne de promovare – au pagină de Facebook și Instagram și grupuri pe Viber, unde publică informații despre hăinuțele noi care ajung în magazinul lor. Evgheni Stadnik mai spune că dacă va avea succes, în perspectivă proiectul va fi extins și în alte orașe – la Bender, la Râbnița și Dnestrovsc.

***

Europa Liberă: Să mai menționăm în context că Uniunea Europeană a anunțat că va finanța, prin PNUD Moldova, circa zece proiecte de renovare a obiectelor de infrastructură socială, înaintate de comunitățile de pe cele două maluri ale Nistrului. Inițiativa se înscrie în programul european de „Măsuri de promovare a încrederii”. Este vorba de proiecte care vizează modernizarea instituțiilor sociale, cum ar fi cele cu profil medical, cultural, sportiv sau educaţional. Sau proiecte de reabilitare a infrastructurii comunitare critice: rețele de aprovizionare cu apă, canalizare, sisteme de gestionare a deșeurilor, iluminare stradală și altele. Proiecte individuale vor fi finanțate cu până la 80 de mii de euro, cele prezentate în comun de mai multe comunități – cu până la 125 de mii de euro.

***

Europa Liberă: Duminica viitoare, pe 31 martie, în Ucraina au loc alegeri prezidențiale. Potrivit Consulatului ucrainean de la Chișinău, în Republica Moldova trăiesc circa 50 de mii de persoane cu drept de vot în Ucraina. 90% din aceștia trăiesc în regiunea transnistreană. Nu este însă de așteptat ca participarea la vot să fie mai mare de câteva mii. Relatează Tatiana Ețco:

Port popular al etnicilor ucraineni din R. Moldova, prezentat la Festivalul 'IaMania'
Port popular al etnicilor ucraineni din R. Moldova, prezentat la Festivalul 'IaMania'

Etnicii ucraineni constituie cea mai numeroasă minoritate din Republica Moldova. În statisticile oficiale figurează aproape 200 de mii de persoane. Dar numai o pătrime din numărul acestora pot participa la alegerile organizate pe teritoriul Moldovei de autoritățile de la Kiev, deoarece Ucraina nu acceptă deținerea dublei cetățenii. Majoritatea persoanelor care au acte de identitate ucrainene locuiesc în Moldova în baza permisului de ședere. Este și cazul Lesei Galețchi, care a venit în Moldova acum opt ani și de atunci niciodată nu a participat la alegeri.

„Pentru cine să votez, dacă eu nu am încredere în acești candidați, din această cauză nici nu-mi dau votul și nici părinții nu reușesc să mă convingă. Vârstnicii se mai interesează și unii au încredere, dar eu sunt tânără și stiu că nimic nu se va schimba. Când locuiam în Ucraina, votam, aveam încredere, dar acolo și influența este mai mare, prietenii, rudele, televizorul, acum eu nu mai știu noutățile, deși citesc și întreb părinții, dar acolo când trăiești în fiecare zi ceva se întâmplă, cineva ceva face, fie bine, fie rău.”

La scrutinele electorale anterioare au participat doar 2-3 mii de persoane...

Din totalul de aproximativ 50 de mii de ucraineni cu drept de vot la scrutinele electorale anterioare au participat doar 2-3 mii de persoane, pentru care cele două secții de votare deschise pe teritoriul Moldovei sunt suficiente, susțin reprezentanții Ambasadei Ucrainei la Chișinău. Lucrurile vor fi la fel și în cazul prezidențialelor de la sfârșitul lunii martie, afirmă șeful secției consulare din cadrul Ambasadei, Mihailo Harișin. El explică prezența modestă prin distanța prea mare până la secțiile de votare. 90% din votanți locuiesc în stânga Nistrului, unde autoritățile ucrainene nu pot deschide secții de votare, acestea fiind permise doar pe teritoriul consulatului și al ambasadei.

„Motivele sunt pur geografice. Oamenii locuiesc la distanțe mari de secțiile de votare și nu toți își permit financiar sau nu au timp să meargă la Chișinău sau la Bălți ca să voteze. Mulți sunt pensionari și evident că le este imposibil să se deplaseze. Tineri în mare parte sunt plecați.”

Expertul IDIS Viitorul Rosian Vasiloi, specializat pe teme de securitate, invocă și un alt motiv care explică pasivitatea participării ucrainenilor din Moldova la vot. Faptul că locuiesc în regiunea transnistreană, teritoriu controlat de Federația Rusă, îi face pe locuitorii acesteia, indiferent de etnie, mai apropiați de valorile rusești decât de cele din țara de origine.

Rosian Vasiloi
Rosian Vasiloi

„Îmi pare rău să fac această constatare, fix cum numesc eu cetățenii Republica Moldova, mare parte a lor în regiunea transnistreană, dar care sunt în realitate numai deținători de pașapoarte, fix așa se întâmplă și cu cetățenii Ucrainei care locuiesc în regiunea transnistreană. Explicația mea este că e o scăpare din partea autorităților din Ucraina. Autoritățile ucrainene de după independență și, cel puțin până în 2014, nu și-au bătut capul de diaspora. Și eu văd cum încearcă acum ambasada să amelioreze această situație, dar eu cred că e prea mult timp pierdut și de recuperat nu că este imposibil, dar o să fie foarte greu să readucă la ei spiritul acesta de ucrainean, de hahol dacă doriți.”

Pe data de 31 martie în Ucraina vor avea loc alegeri prezidențiale. Comisia Electorală ucraineană a înregistrat un număr record de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale. Doar o mica parte din aceștia sunt cunoscuți potențialilor alegători din Republica Moldova.

***

Europa Liberă: Sondajele de opinie din Ucraina îl dau drept favorit al alegerilor din 31 martie pe actorul de comedie Vladimir Zelenski, în timp ce poziția a doua este disputată între președintele Petro Poroșenko și fostul premier Iulia Timoșenko. Despre importanţa scrutinului şi rolul Rusiei în aceste alegeri corespondenta noastră Liliana Barbaroșie a discutat cu Artiom Filipenko, analist ucrainean de curând asociat Centrului naţional de studii strategice, un think-thank apropiat de Preşedinţia ucraineană.

Artiom Filipenko: „Miza este foarte importantă, mai ales în contextul în care, conform Constituţiei ucrainene, chiar preşedintele este cel care dă tonul în politica externă şi de apărare, iar Federaţia Rusă îşi doreşte din răsputeri o schimbare a direcţiei actuale a Ucrainei. Se ştie că Vladimir Putin a declarat că este gata să discute cu oricine în afară de Poroşenko. Aşa că am putea spune că în acest scrutin, de fapt, se decide viitorul războiului din Donbas, relaţia ulterioară cu Rusia şi viitorul Crimeii. Pentru mulţi, dilema e fie învinge direcţia proeuropeană, fie se întâmplă o revenire la poziţia de până la 2014, dar într-o variantă mai proastă chiar.”

Europa Liberă: Ce arată sondajele, dacă fireşte există încredere în sondaje?

Artiom Filipenko
Artiom Filipenko

Artiom Filipenko: „Încrederea în sondaje este mică, dar totuşi ele configurează la ora actuală trei lideri clari: este vorba despre actorul de comedie Vladimir Zelenski, președintele Petro Poroșenko și fostul premier Iulia Timoșenko. Intriga esenţială e cine va ieşi în turul doi. În mod sigur, va ieşi Zelenski, şi, respectiv, în turul întâi se va decide poziţia a doua: Poroşenko sau Timoşenko. La fel, există şi întrebarea pe cine va sprijini în turul doi fiecare dintre ei, în caz de surclasare. Despre Vladimir Zelenski se crede că îl are în spate pe cunoscutul oligarh ucrainean Igor Kolomoiski, iar acesta o sprijină parţial şi pe Iulia Timoşenko, fiind în opoziţie faţă de Poroşenko. Prin urmare, există şi o componentă semnificativă legată de lupta unei părţi a oligarhiei ucrainene împotriva actualelor autorităţi reprezentate de Petro Poroşenko.”

Europa Liberă: Cum, însă, vă explicaţi popularitatea oarecum surprinzătoare a acestui candidat, mă refer la Vladimir Zelenski?

Artiom Filipenko: „Mulţi îl consideră pe Vladimir Zelenski un fel de personaj virtual, pentru că a devenit cunoscut graţie emisiunii umoristice „Kvartalul de noapte”. Dar tot el este cel care joacă rolul unui preşedinte extrem de dârz în filmul „Sluga poporului” şi, se pare, că mulţi în Ucraina îl identifică în viaţa reală cu personajul din film.

Zelenski şi-a atras votul de protest. Este un fenomen cunoscut în lume când oameni care ajung absolut întâmplător în politică...

Şi mai există un factor: Zelenski şi-a atras votul de protest. Este un fenomen cunoscut în lume când oameni care ajung absolut întâmplător în politică se bucură de simpatia electoratului nemulţumit, fie în baza populismului, fie pentru simplul fapt că e un personaj total nou. Şi al treilea factor e că pentru el este gata să voteze şi electoratul pro-rusesc.”

Europa Liberă: Înseamnă, însă, acest lucru că el, la rându-i, ar putea fi gata să realizeze o agenda rusească în Ucraina?

Artiom Filipenko: „Niciunul dintre candidaţi nu recunoaşte direct că susţine Rusia pentru că în condiţiile actuale, o astfel de poziţie ar fi sinucigaşă pentru oricare dintre ei. Întrebarea în cazul dat e alta: ce vrea de fapt Rusia şi cine dintre competitorii politici ar putea răspunde acestei dorinţe. Iar noi ştim că Rusia vrea să-şi subordoneze Ucraina cu mâinile politicienilor ucraineni.

Şi, de exemplu, Iulia Timoşenko avansează în acest sens ideea reluării unui format mai vechi de negocieri, numit „Memorandumul de la Budapesta”, aşa-zisul „Budapesta plus”. E o idee care aminteşte de altfel de „pachetul comprehensiv” al preşedintelui Igor Dodon, pentru că la fel prevede o conferinţă pe R. Moldova.

Zelenski, pe de altă parte, nu are nimic similar în program, în schimb are foarte mult populism, foarte multe promisiuni de majorări de pensii şi salarii, foarte multă retorică patriotică – lozinci „pro-Ucraina”, sub acoperirea cărora se poate realiza foarte bine scopul Rusiei de a frâna mişcarea Ucrainei spre UE şi NATO şi de a stopa reformele din apărare.”

Europa Liberă: Cum apreciaţi, totuşi, şansele fiecărui candidat?

Artiom Filipenko: „Eu sunt optimist. În general aceste alegeri, cumulate cu parlamentarele care vor stabili raportul de forţe din Parlament, sunt cu adevărat cruciale pentru viitorul Ucrainei. Şi eu sper că ucrainenii vor judeca şi vor alege corect, în favoarea păstrării suveranităţii şi independenţei Ucrainei.

Punctele slabe ale lui Petro Poroşenko sunt progresele slabe în lupta cu corupţia şi profilul lui de oligarh...

Punctele slabe ale lui Petro Poroşenko sunt progresele slabe în lupta cu corupţia şi profilul lui de oligarh. Dar dacă e să privim poziţia lui Poroşenko din punct de vedere istoric, în mod clar e o mişcare de îndepărtare de Rusia, ceea ce pentru Ucraina la ora actuală este un aspect foarte important, pentru că, din păcate, totuşi, nu putem deocamdată vorbi despre ireversibilitatea acestei mişcări.

Pe de altă parte, victoria lui Zelenski ar putea însemna trecerea la un sistem parlamentar de guvernare, similar celui moldovenesc, care însă nu va rezulta din atingerea unui consens la nivelul societăţii, ci din interesul unui anumit cerc de oligarhi de a neutraliza puterea preşedintelui. Prin urmare, nu e o variantă tocmai potrivită. În general, concluzia de bază este că un prognostic clar la ora actuală e irealist.”

***

Europa Liberă: Candidatul independent Alexandru Oleinic, care și-a câștigat mandatul de deputat pe 24 februarie în circumscripția uninominală 47 din stânga Nistrului, afirmă că și-a desfășurat nestingherit campania în regiunea transnistreană, a avut sute de întâlniri cu alegătorii de acolo, iar autoritățile transnistrene nu l-au împiedicat deloc. Fostul ministru moldovean al Tehnologiei Informației, deputat în mai multe legislaturi, fost membru al Alianței Moldova Noastră, președintele Partidului Popular, Alexandru Oleinic spune că interesul principal al alegătorilor săi pe care îl va promova în Parlamentul de la Chișinău va fi reintegrarea celor două maluri ale Nistrului fără niciun fel de federalizare. Un interviu realizat de Valentina Ursu:

Europa Liberă: Una din primele condiții pe care o avansează deputații din blocul ACUM e cea cu privire la demisia șefului Serviciului de Informație și Securitate, pentru că nu a reușit această instituție să asigure buna desfășurare a alegerilor în stânga Nistrului, acolo unde ați candidat și Dvs.

Alexandru Oleinic
Alexandru Oleinic

Alexandru Oleinic: „Dar ce a putut să aibă SIS-ul cu organizarea activității...”

Europa Liberă: Au fost aduși organizat oamenii cu transportul, li s-au plătit bani pentru cine să voteze...

Alexandru Oleinic: „Hai și-om începe de la început. Echipa Partidului Popular a avut doi candidați în două circumscripții electorale și aceasta a fost o strategie concretă a partidului, luând în considerare metodele care au fost aplicate în campania aceasta electorală pe partea dreaptă. Noi am înțeles că pur și simplu aici era foarte complicat, luând în considerare și metodele unor partide nou-apărute pe piață și altor partide care prin fel de fel de metode influențau alegătorii și noi am găsit soluția să mergem în două circumscripții din Transnistria.

Apropo, într-o circumscripție așa și candidatul nostru n-a fost înregistrat și am fost înregistrat numai eu. Noi toți am activat în acest sector, 80 de persoane de încredere care au fost înregistrate la biroul de circumscripție, observatori în toate secțiile de votare, noi am lucrat timp de două luni de zile în circumscripții. Câte întâlniri am avut, câți oameni au fost contactați asta se poate de verificat, fiindcă orice trecere în Transnistria este înregistrată în registrele de la punctele de control ale transnistrenilor. Adică a fost făcută o muncă foarte serioasă și noi nu avem nimic comun cu cumpărarea voturilor, care, apropo, tot este un fals. Faptele trebuiau dovedite și apropo și celelalte...”

Europa Liberă: Ideea era că fiecărui alegător i s-ar fi dat 20 de dolari ca să vină să-și exercite dreptul.

Alexandru Oleinic: „Eu nu cunosc așa fapte și cine s-a ocupat cu așa metode are de răspuns. Noi am câștigat alegerile în circumscripția 47 corect. Dar eu nu înțeleg care ar fi...”

Europa Liberă: ...motivul ca să fie demis dl Botnari din fruntea SIS-ului?

Statul sau CEC au putut să prevadă că dacă secțiile de votare le-au pus în partea dreaptă a Nistrului puteau să asigure cu transport cetățenii care doresc să vină la vot ...

Alexandru Oleinic: „Care ar fi funcția SIS-ului, ce trebuia să facă SIS-ul în partea stângă a Nistrului ca să fie corecte alegerile? Altceva e că statul sau Comisia Electorală au putut să prevadă că dacă secțiile de votare le-au pus în partea dreaptă a Nistrului puteau să asigure cu transport cetățenii care doresc să vină la vot în sectoarele din partea dreaptă, fiindcă noi avem aproape 300 de mii de cetățeni, care sunt pașaportizați. E un număr mai mult de jumătate din toți cetățenii care trăiesc acolo.”

Europa Liberă: Dl Oleinic, dar la modul serios oamenii ceia cunosc realitățile din Republica Moldova, cunosc ce înseamnă Legislativul de la Chișinău, activitatea acestei instituții?

Alexandru Oleinic: „Din poate sutele de întâlniri pe care le-am avut, oamenii sunt foarte loiali, foarte bine percep situația care este la noi în țară, majoritatea lucrează în Republica Moldova, ei folosesc serviciile medicale de aici, copiii învață în colegiile și instituțiile din Republica Moldova. Societatea îi mai mult integrată în Republica Moldova propriu-zisă decât administrația sau „sovietul suprem” al Transnistriei, așa că eu n-aș lăsa întrebarea...”

Europa Liberă: Dar în „sovietul suprem” de acolo ajung politicieni cu votul cetățenilor?

Alexandru Oleinic: „În „sovietul suprem” de acolo, mulți au cetățenie moldovenească, mulți au proprietăți aici, în Republica Moldova, așa că întrebarea aceasta un pic îi mai largă.”

Europa Liberă: Fără acceptul Sheriff-ului ar fi putut să fie asigurată această prezență la vot a cetățenilor din stânga Nistrului?

Nu-l cunosc pe liderul Sheriff-ului și noi chiar n-am avut legături cu așa structură...

Alexandru Oleinic: „Eu nu-l cunosc pe liderul Sheriff-ului și noi chiar n-am avut legături cu așa structură. Noi am lucrat prin metodele care... Eu am fost director atâția ani, eu cunosc toți conducătorii din partea ceea.”

Europa Liberă: Unde ați fost director?

Alexandru Oleinic: „La Uzina de tractoare, la Soroca. Noi am lucrat atâția ani cu Combinatul metalurgic, cu Fabrica de ciment, cu toate întreprinderile din sectorul agrar cu care avem și acum multe proiecte pe care le implementăm. Adică noi suntem cunoscuți, cum noi în partea aceea, așa și cetățenii din partea ceea aici, în Moldova.”

Europa Liberă: Pentru că ați candidat într-o circumscripție din stânga Nistrului, cum vedeți soluționarea problemei transnistrene? Se apropie identificarea unei soluții? Ceea ce propune Igor Dodon e cu șanse, pentru că el a mers la Conferința internațională de la München, a spus că a discutat cu mai mulți lideri occidentali și ar accepta un proiect de statut pe care l-ar avansa Președinția. Duce către federalizare, către transnistrizarea Republicii Moldova această soluție pe care o au în cap unii politicieni?

Alexandru Oleinic: „Definiția „transnistrizarea Moldovei” este în genere ceva nou în spațiul acesta. Aproape toți agenții economici sunt înregistrați în partea aceasta, în partea dreaptă, toți fac export prin Republica Moldova, adică integrarea aceasta devine tot mai mare și mai mare, dar problema federalizării trebuie exclusă. Integrarea trebuie efectuată numai prin ridicarea nivelului de trai în Republica Moldova și atunci interesul cetățenilor din partea stângă față de partea dreaptă o să crească tot mai mult și atunci integrarea o să vină de la sine, fiindcă astăzi care sunt prioritățile cetățenilor care trăiesc în partea ceea – prețul la gaz și la lumină e de patru ori mai ieftin, accesul la plecarea în Federația Rusă la muncă...”

Îmbulzeală și transport organizat la secțiile de votare pentru Transnistria
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:18 0:00

Europa Liberă: Dar fără o demilitarizare a acestei regiuni e posibilă reîntregirea celor două maluri ale Nistrului?

Alexandru Oleinic: „La momentul de față problema demilitarizării este cea mai importantă și trebuie de găsit soluții...”

Europa Liberă: Și e posibil să fie evacuate munițiile din stânga Nistrului, contingentul militar?

Alexandru Oleinic: „Ceea ce ține de muniții, noi totuna trebuie să găsim soluții pentru ele, fiindcă ele au și termen de păstrare, multe lucruri s-au adunat...”

Europa Liberă: Termenul a expirat de mult.

Alexandru Oleinic: „Trebuie să luptăm pentru ca munițiile să fie de acolo scoase. Sunt mecanisme internaționale care trebuie aplicate.”

Europa Liberă: Este acreditată o idee că s-ar putea, dacă se perpetuează o criză politică, să se ajungă la alegeri parlamentare anticipate.

Alexandru Oleinic: „Dacă noi din cifra care a fost anunțată de către Comisia Electorală Centrală, aproape 100 de milioane de lei ne-a costat campania aceasta electorală și pentru Republica Moldova astăzi încă 100 de milioane de lei ar fi o soluție, numai de aceea ca rezultatele să fie tot acelea, dar poate și mai bune pentru unele partide care sunt astăzi la guvernare, atunci nu cred că aceasta este calea corectă. Eu cred că dacă vor avea loc alegeri parlamentare anticipate blocul ACUM are numai de pierdut și socialiștii tot.”

Europa Liberă: Partidul Popular cât a cheltuit în campanie?

Alexandru Oleinic: „Păi în circumscripția aceasta, 100 de mii de lei, mai mult poate.”

Europa Liberă: Doar 100 de mii de lei?

Alexandru Oleinic: „Da.”

Europa Liberă: Și ziceți că să se ajungă la alegeri parlamentare anticipate?

Alexandru Oleinic: „Sunt neproductive și sunt imposibile pentru Republica Moldova astăzi alegerile anticipate.”

Europa Liberă: Iar dacă se declanșează și se ajunge, ele ar putea să fie în aceeași zi cu alegerile locale, așa cum spunea Igor Dodon?

Alexandru Oleinic: „Igor Dodon poate să aibă multe planuri, dar nu cred că ele coincid cu doleanțele cetățenilor Republicii Moldova. Alegerile parlamentare împreună cu acele locale asta e o nebunie totală, o nebunie electorală totală.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG