Oamenii de afaceri sunt convinși în număr tot mai mare că în Republica Moldova legile se aplică selectiv, iar inspecțiile la companii sunt folosite ca ocazii de a primi mită. Așa reiese dintr-un studiu lansat astăzi de oficiul Băncii Mondiale de la Chișinău. Cercetarea numită „Costul reglementării afacerilor 2016” mai constată că o treime din antreprenori consideră că în ultimul an mediul de afaceri din Moldova s-a înrăutățit, asta în timp ce mai mult de jumătate dintre ei susțin că nu au osbervat schimbări față de anii precedenți.
Fiecare al cincilea om de afaceri a ajuns la concluzia că mita a fost scopul controalelor la care a fost supus pe parcursul anului trecut. Dintre cei peste 600 de participanți la studiul Băncii Mondiale, 12 la sută spun că au fost intimidați în favoarea concurenților. Tabloul general surprins de cercetarea publicată de Banca Mondială arată cel puțin îngrijorător, spun experții din domeniu.
Cercetarea a evidențiat însă și aspecte apreciate pozitiv de oamenii de afaceri. Spre deosebire de anii precedenți, în 2016 antreprenorii ar fi interacționat mai rar cu autoritățile. Explicația ar fi însă moratoriul asupra controalelor de stat, aplicat pentru o perioadă de șase luni, spune Tarik Sahovic, specialist superior în dezvoltarea sectorului privat din cadrul Băncii Mondiale:
„Da, oamenii de afaceri au constatat mai puține controale, dar moratoriul este un instrument rar, nu este ceva ce poți folosi în fiecare an. Este folosit în situații extreme, pentru anumite perioade de timp. Am văzut impactul moratoriului, dar ideea este că reforma controalelor de stat trebuie continuată. Am lucrat în mai mult de 15 țări la reforma inspecțiilor, dar nicăieri nu am văzut ca atât de mulți oameni de afaceri să vorbească despre mită și aplicarea legii selectiv. Acestea sunt motivele principale pentru care reforma trebuie continuată.”
Reforma controlului de stat a fost anunțată de autorități anul trecut. Ele spuneau atunci că inițiativa presupune inclusiv comasarea instituțiilor cu funcții de control, dar și aplicarea unor „reguli mai dure pentru cei care desfășoară inspecțiile”, în speranța unui grad mai mare de transparență.
Pe de altă parte, reprezentanții mediului de afaceri, printre care și lidera Asociației Businessului European, Mariana Rufa, se plâng de o comunicare slabă cu demnitarii, în special atunci când este vorba de modificările legislative:
„Încă exista situații când parlamentarii, în mod imprevizibil, intervin cu amendamente asupra unor legi pe ultima sută de metri. Surprize am avut și în decembrie 2016, când s-a intervenit cu modificări asupra taxei pentru poluarea mediului, comerțului intern etc. Pentru că modificările urmau să intre în vigoare într-un timp foarte scurt, acestea au fost ca un șoc pentru mediul de afaceri. Parlamentarii au omis atunci discuțiile publice, și au făcut modificări la discreția lor.”
Pornind de la rezultatele cercetării, expertul economic Veaceslav Ioniță de la Institutul „Viitorul” estimează că situația de pe teren este mult mai critică. Hârtia de turnesol ar fi, după părerea lui, întreprinderile mici, majoritare în Republica Moldova, care continuă să fie mai puțin protejate în fața unor abuzuri:
„Acest indicator nu este ceva care arată o stare generală reală în economie. Ținând cont că sondajul este efectuat mai mult printre companiile mari și mijlocii, am putea spune că studiul mai mult arată percepția companiilor mari și mijlocii, și în special al companiilor străine. Altfel spus, acest indicator este foarte bun pentru companiile străine care se gândesc dacă merită sau nu să vină în Moldova. [...] Cât privește pe cei mărunți, corupția de la firul ierbii, de jos, cred că rămâne o problemă mare. Dacă companiile mari se confruntă cu corupția, în condițiile în care prim-ministrul a interzis controalele, eu mă tem să-mi imaginez ce se întâmplă cu companiile mici.”
Pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, șeful oficiului Băncii Mondiale de la Chișinău, Alex Kremer a recomandat guvernării moldovene să nu mizeze doar pe reforme, dar „să treacă și dincolo de legislație pentru a îmbunătăți comportamentul și cultura instituțiilor”.
