Linkuri accesibilitate

Memoria victimelor deportărilor a provocat un moment emoționat în Parlament


Moldovenii amintindu-și de cei deportați, în 2009

„Trăim într-o dimensiune de suprarealism aproape incredibil”, a spus istoricul Octavian Ţîcu, adreîndu-se direct Zinaidei Grecianîi, lidera socialistă, care provine dintr-o familie de deportaţi.

În ședința de astăzi a Parlamentului, deputații Blocului pro-european ACUM și cei ai Partidul Socialiștilor cu viziuni pro-ruse au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste, la 78 de ani de la tragedia din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Cele două partide care și-au depășit sâmbătă divergențele geopolitice și ideologice pentru a forma o alianță contra lui Vlad Plahotniuc au mai găsit astăzi un punct de tangență datorită a doi deputați: istoricul Octavian Țîcu de la ACUM, care studiază deportările, și Zinaida Greceanîi de la PSRM, care s-a născut într-o familie de deportați în Siberia.

Octavian Ţicu este deputatul Blocului ACUM care nu şi-a pus semnătura pe acordul de sâmbătă cu socialiştii şi nici nu a ridicat mâna, ziua următoare, în favoarea accederii Zinaidei Grecianâi în funcţia de speaker.

În ultimii ani, istoricul a însufleţit şi participat la o serie de expediţii pe urmele deportaţilor basarabeni. Astăzi, când a venit cu propunerea în Parlament ca deputaţii să păstreze un minut de reculegere în memoria victimelor deportărilor staliniste, istoricul i s-a adresat Zinaidei Grecianîi:

„În muzeul din Tomsk, dna Zinaida Grecianîi stă ca personalitate remarcantă care a avut de suferit. Dacă o să aveţi curiozitatea, dna preşedinte, să-l sunaţi pe dl Vasile Hanevici, directorul muzeului, care s-ar bucura să discutaţi…”

Faptul că Grecianîi provine dintr-o familie de foşti deportaţi este bine cunoscut la Chişinău, iar în trecut socialistei i s-a reproşat nu o dată că ar desconsidera, prin apartenenţa politică, acest element din biografie. După gestul de astăzi a lui Ţicu, Grecianîi a părut extrem de emoţionată.

„Eu am fost la acel muzeu. Eu m-am semnat în Cartea de onoare. Eu ştiu ce înseamnă acest lucru. Nu am avut eu personal de pătimit, au avut de pătimit părinţii, şi m-am născut acolo… Şi vreau să spun că moldovenii peste tot au fost oameni gospodari. Această situaţie din istorie nu trebuie să se mai repete, iar noi, politicienii, să nu divizăm pe tema aceasta societatea.”

În momentul următor, deputaţii din ambele formaţiuni politice urmau apelul istoricului şi îşi plecau capul în semn de reculegere faţă de deportaţi, ceea ce e un fel de premieră pentru formaţiunea socialişlor.

O remarcă pe care o făcea la începutul declaraţiei sale deputatul Octavian Ţîcu sugera neobişnuitul situaţie:

„Trăim într-o dimensiune de suprarealism aproape incredibil, în care, lăsând la o parte divergenţele de viziune geopolitică, identitară, culturală, lingvistică, chiar şi orgoliile de partid şi personale, noi ne-am dat mâna pentru a înlătura cel mai mare rău din R. Moldova”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG