Protestele au fost declanșate de două atacuri armate care au avut loc la începutul lunii mai, soldate cu 18 morți și mai mulți răniți. Jumătate dintre cei uciși erau elevi la o școală primară din Belgrad. Atacul a fost executat de un elev de 13 ani.
Protestatarii, care mărșăluiesc sub sloganul „Serbia împotriva violenței”, acuză guvernul că alimentează în țară o cultură a violenței, precum și o atmosferă de disperare și divizare, cu ajutorul presei de stat.
„Faptul că voi, tinerii, ați ieșit în stradă cu un mesaj clar că nu veți mai trăi în această societate bolnavă ne dă speranța că poate ne vom ridica”, a declarat la miting popularul actor Dragan Bjelogrlic.
Protestatarii au cerut revocarea licențelor de emisie ale televiziunilor și posturilor de radio care promovează violența, precum și închiderea ziarelor guvernamentale care au îndemnat la violență împotriva disidenților politici. Ei au cerut demisia tuturor membrilor agenției de reglementare care supraveghează mass-media audiovizuale.
Protestatarii au cerut, de asemenea, demisiile ministrului de interne, Bratislav Gasic, și a șefului agenției naționale de informații, Aleksandar Vulin.
Mitingul a început în fața clădirii parlamentului sârb, după care protestatarii au mărșăluit spre biroul președintelui. Organizatorii i-au îndemnat pe manifestanți să scrie mesaje pentru președintele Aleksandar Vučić, pentru a fi adunate și prezentate acestuia.
Criticii opoziției l-au acuzat pe Vučić că de ani de zile se îndreaptă spre autoritarism, folosind măsuri dure pentru a fragmenta opoziția și exercitând un control ferm asupra presei de stat.
Vučić a respins protestele ca fiind o „cascadorie publicitară” și a afirmat, fără a prezenta dovezi, că acestea au fost orchestrate de „puteri străine”. După atacurile armate, guvernul a sporit prezența poliției în școli și a îndemnat populația să predea armele. Ministrul educației, Branko Ruzic, a demisionat ulterior.
