Linkuri accesibilitate

Suferințele Moldovei românești: o discuție cu istoricul Dorin Dobrincu


Istoricul de la Iași, Dorin Dobrincu, conduce de mai mulți ani „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, asociație civică, al cărei scop este promovarea intereselor regiunii din România.
Istoricul de la Iași, Dorin Dobrincu, conduce de mai mulți ani „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, asociație civică, al cărei scop este promovarea intereselor regiunii din România.

Moldova românească ar putea ieși din „subdezvoltare” dacă s-ar da prioritatea autostrăzii A8, care să o lege de Europa Centrală, dar hiper-centralizarea României încetinește mult acest proiect, spune între altele istoricul Dorin Dobrincu în interviul cu Europa Liberă.

România a avut, între 2012- 2022, potrivit Eurostat, cea mai mare creștere a „motorizării” din UE. Ea are însă și una din cele mai slabe rate de dezvoltare a infrastructurii rutiere. România a intrat în 2024 cu peste 1100 de km de autostrăzi și drumuri rapide și cu alți peste 800 de km în construcție sau „execuție”. Comparativ, Ungaria (ca 93.000 km2) – de trei ori mai mică ca suprafață decât România (ca 238.000 km2) – are peste 1.800 de km de autostradă.

Moldova, regiunea estică a României, este „într-o fundătură” de infrastructură, izolată încă de restul țării din motive istorice, economice, dar și - sau poate în primul rând - politice. Fără autostrăzi și șosele rapide care să lege mai ales Moldova de Ardeal și mai departe de Europa Centrală, regiunea nu are nicio șansă de dezvoltare, spune istoricul de la Iași Dorin Dobrincu, președinte al asociației civice „Mișcare pentru Dezvoltarea Moldovei”.

Alte idei principale:

  • Una din problemele fundamentale ale României, în modernitate și istoria ei contemporană, este „ultra-centralismul” de inspirație franceză.
  • Moldova nu a primit și nu primește „dezvoltare” de la București.
  • Autostrada A8, care ar lega Moldova de Ardeal și mai departe Europa Centrală, nu are încă finanțare. În Planul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) sunt prevăzuți numai bani pentru cele două capete montane, care în total ar fi de circa 60 de kilometri.
  • Regiunile sunt veriga lipsă în sistemul administrativ al României, și ar trebui constituite cât mai aproape de contururile regiunilor istorice.
  • Crearea regiunilor ar facilita și cooperarea între cele două maluri ale Prutului, care se lovește acum de birocrația stufoasă de la București.

Istoricul Dorin Dobrincu, Iași, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei - De ce are Moldova nevoie de autostrăzi?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:34 0:00

Dl Dobrincu, sunteți istoric și cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, al Academiei Române, dar astăzi discutăm în calitatea dumneavoastră de președinte al organizației neguvernamentale, „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”. De ce ați simțit nevoia să vă implicați direct în probleme de dezvoltare regională?

Dorin Dobrincu: Din motive de datorie civică, de conștiință. Mai mulți dintre cei care au constituit în 2019 asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, au activat înainte în alte asociații civice, precum „Moldova vrea autostradă” sau „Împreună pentru A8”.

Înainte de apariția acestor asociații, am putut observa cu toții foarte direct și la un moment dat am și înțeles cauzele profunde ale marginalizării Moldovei în interiorul României.

Cauzele sunt de natură istorică, sunt de natură politică, țin de modul în care se constituie elitele politice și administrative și de modul în care se iau deciziile în interiorul statului român.

Nu este corect și nici nu ajută să identifici numai vinovați în afară, în afara corpului cetățenesc.

Pe de altă parte, marea majoritate a populației este inactivă, lipsită de simț civic, cu consecințe dezastruoase pentru coeziunea grupurilor sociale.

De aceea am considerat că este important să devenim o voce a Moldovei, chiar dacă sună un pic arogant.

Vreau să spun din capul locului că noi suntem regionaliști (n. red. Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei), considerăm că una din problemele fundamentale ale României, în modernitate și istoria ei contemporană, este centralismul, ultra-centralismul, faptul că puterea a fost mereu centralizată, inclusiv acolo unde nu a fost nevoie. Bineînțeles că suntem pentru un stat puternic în condiții democratice, suntem pentru impunerea legii, dar legea nu trebuie să fie discreționară și nu trebuie să lucreze în detrimentul cetățenilor.

Identificând diverse probleme de natură politică, de natură administrativă, am participat în ultimii cinci ani, de când funcționează asociația noastră, dar și înainte, la o acțiune de conștientizare, de presiune și negociere cu autoritățile în privința dezvoltării infrastructurii rutiere din Moldova. Cunoscutele autostrăzi...

Europa Liberă: Care este în acest moment situația infrastructurii din Moldova și a legăturilor cu R. Moldova? Există autostrada A7 care o să lege Iași, Moldova de București – poate încă un semn al centralizării excesive, fiind proiectul cel mai avansat, și A8 – cea care ar trebui să lege Moldova de Ardeal și să o „scoată” spre Occident, spre Europa Centrală.

Dorin Dobrincu: Din fericire România, deși cu foarte mare întârziere, a făcut niște pași în privința modernizării și dezvoltării infrastructurii rutiere.

Noi am ieșit din comunism cu un număr absolut ridicol de kilometri de autostradă. (Nicolae) Ceaușescu (n. red. ultimul lider al României comuniste, executat în timpul revoluției din decembrie 1989) a făcut numai o mică autostradă între București și Pitești.

În anii 2000 au fost încercările de a construi autostrăzi cu Bechtel (n. red. firmă de construcții americană) care au eșuat, s-au făcut până la urmă autostrăzi spre Marea Neagră, în Transilvania - care au legat mult mai bine infrastructura din regiune, câtă era, de Ungaria și Europa Centrală.

Moldova, dacă ne uităm pe orice hartă, este până astăzi - cu excepția unei bucăți din centura Bacăului - lipsită complet de autostradă.

Au fost presiuni din partea noastră, în primul rând pentru A8, pentru că noi gândim regional și strategic. O autostradă trebuie în primul rând să ajute comunitățile locale. Totodată, ca să iasă din subdezvoltare, o zonă mare cum este regiunea Moldovei are nevoie de comunicații rapide.

Nu ne-am opus însă - chiar am susținut - construirea autostrăzii A7 spre București. Vrem nu vrem, cum a fost construit politic și economic statul român, a creat această dependență de capitală.

Dar noi știm un lucru: dinspre București, Moldova nu a primit și nu primește dezvoltare!

Asta poate suna nepatriotic pentru urechile sensibile la un tip de educație, dar lucrurile trebuie spuse clar: avem nevoie să fim legați cât mai repede de Transilvania, și de acolo mai departe, de Europa Centrală.

Gândirea nostră este strategică, și asta pare să lipsească la București.

Avem nevoie de legături rapide și cu R. Moldova, de care ne leagă limba, o bună parte a istoriei, și de ceva vreme aspirațiile pro-europene ale multor moldoveni și ale unei părți a elitelor politice de la Chișinău.

Să ne uităm mai departe spre est. Nu știm cum va evolua situația mai la Răsărit, dar eu sper ca Ucraina să se păstreze în afara Rusiei și acolo ar trebui, tot strategic, să ne gândim la legarea părții de sud a Ucrainei - economic și interuman - de Europa.

Inevitabil, Moldova din dreapta Prutului este placa turnantă și o autostradă ar trebui să treacă pe aici, spre Vest.

Pentru Moldova, pentru dezvoltarea regiunii, ar însemna ieșirea din acea fundătură istorică în care ne-au dus în parte geografia, și în parte faptul că peste 200 de ani ne-am învecinat cu un imperiu închis: fie că a fost vorba de imperiul țarist, fie de Uniunea Sovietică.

De ani de zile încercăm să aducem toate aceste lucruri la cunoștința locuitorilor din Moldova, dar și din întreaga țară.

Suntem atlantiști, proeuropeni, liberali în sensul larg al cuvântului și ne luptăm cu izolaționismul promovat de unii politicieni - astăzi din nou foarte vocali - care vor să ne închidem în județele noastre, în granițele noastre naționale. Este o tendință foarte periculoasă, care ne va da înapoi pe toți, iar pe noi, în Moldova, ne va îngheța acolo unde suntem acum.

Europa Liberă: Anul 2024, în România, este un an supra-electoral, cu alegeri locale, generale și prezidențiale, la care se adaugă cele din vară pentru Parlamentul European. Ideile, gândirea sau viziunea strategică a Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei se regăsește în programul vreunui partid?

Dorin Dobrincu: Când vine vorba de dezvoltare, aproape toate partidele au adoptat retorica aceasta, ne-au preluat chiar și numele, transformându-l în sloganul „Vrem să dezvoltăm Moldova”... Și asta nu de azi, de ieri.

În 2019, liberalii din Iași și după aceea din alte părți ale Moldovei - era anul în care ne-am lansat ca mișcare - au preluat ideea dezvoltării autostrăzilor, pentru că planurile acumulaseră deja capital politic. În ultimii ani, cam toate partidele vorbesc despre dezvoltarea Moldovei, însă retorica este una, realitatea este alta.

Ce se menționează însă numai cu jumătatea de gură este aportul european la dezvoltarea noastră. Se vorbește mereu de PNRR, Programul Național de Reconstrucție și Reziliență, dar numai oamenii bine informați știu că acolo este vorba de bani europeni, fie granturi - adică bani gratis, pe degeaba - , fie credite cu dobânzi foarte mici, care însă trebuie plătiți înapoi, de aceea trebuie investiți în proiecte care vor produce bani la rândul lor.

La inițiativa Uniunii Salvați România și a Partidului Național Liberal, s-a acceptat și o idee venită dinspre societatea civilă, dinspre mișcarea „Moldova vrea autostradă” pe care o susținem și noi, și anume ca în PNRR să se introducă așa-numitele capete montane ale autostrăzii A8, din Transilvania și Moldova.

Tot în PNRR s-a atribuit însă o sumă mult mai mare de bani pentru A7, numită și Autostrada Moldovei. Jumătate din această autostradă (A7) nu este în Moldova, este în Muntenia.

Termenul de finalizare a autostrăzii până la Pașcani ar fi 2026, dar la cum se mișcă astăzi politicienii noștri, pare un termen iluzoriu.

Îngrijorarea noastră cea mai mare este legată însă de A8, pentru că sunt tot felul de piedici, se pare că se caută de fapt justificări pentru a nu finaliza această autostradă într-un timp rezonabil. Problema noastră este că nu avem voci de politicieni puternici, care să susțină, pentru interesul public, asemenea proiecte.

Istoricul Dorin Dobrincu, Iași, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei: cât vor costa autostrăzile?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:43 0:00

Europa Liberă: De ce sume vorbim pentru A7 și A8? Și cât s-a alocat prin PNRR?

Dorin Dobrincu: Sumele pentru autostrada A7 sunt mai mici, undeva la 2 miliarde și ceva de euro.

Pentru A8 nu avem decât estimări, care variază mult, unii vorbesc de 9 miliarde de euro. Acești bani nu există pentru moment.

Există în PNRR prevăzuți numai bani pentru cele două capete montane, care în total ar fi de circa 60 de kilometri. Includ jumătate din Motca-Vânători, în Moldova, județul Neamț, și restul sunt de la Târgu Mureș, spre partea lor montană.

Investiția în această autostradă va aduce însă multe venituri, vom avea o țară în sfârșit conectată, așa vom putea atrage și investiții, fără de care vom continua să pierdem populație.

Istoricul Dorin Dobrincu, Iași, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei - Ce este regionalizarea?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:51 0:00

Mai este aspectul de securitate: S-a discutat în ultima vreme, mai ales de când cu războiul în Ucraina, au făcut-o românii, dar mai ales militari americani, mai ales cei în rezervă, că autostrăzile în partea de răsărit a României - și pe ansamblul țării, dar mai ales în est, au o importanță foarte mare pentru susținerea apărării.

Este vorba în primul rând de mișcarea rapidă, mai ales în interior, a trupelor și materialelor de război.

Europa Liberă: Vă numărați printre cei trei coordonatori ai unui volum despre „Regionlizare. Către un model de bună guvernanță în România”. Ce ar aduce aceasta regionalizare în afara de mai multă birocrație eventual și iar, pentru că ne adresăm în primul rând publicului din R. Moldova, care ar fi avantajele acestui model pentru cooperarea transfrontalieră?

Volumul „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, editura Polirom, 2023.
Volumul „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, editura Polirom, 2023.

Dorin Dobrincu: Este o întrebare legitimă, cea cu birocrația, mai ales într-o țară ca România care este hiper-birocratizată.

Soluția pe care o propunem noi nu rezolvă toate problemele, dar rezolvă o parte. Propunem o dezbatere în jurul regionalizării, nu noi am inventat conceptul. Regionalizarea este o realitate în UE. Fie avem forma statelor federale, cum este Germania, fie avem state care au creat regiuni, chiar dacă au fost state centralizate.

Franța, care a cunoscut un proces de ultracentralizare, începând de la sfârșitul secolului XVIII, a realizat că acest centralism are consecințe extrem de grave. Un geograf francez a vorbit chiar de „deșertul francez”, după ce a observat că toate resursele, mai ales intelectuale, economice și creative, se concentrau la Paris. Încă din timpul lui Charles De Gaulle (n. red. primul președinte al Franței postbelice) s-au căutat soluții pentru descentralizare și regionalizare.

În România, ideea de crea regiuni a apărut încă de la sfârșitul anilor 1990. În perspectiva aderării la UE, care a durat ani de zile, s-au creat așa-numitele regiuni de dezvoltare.

Europa Liberă: Există deja regiuni de dezvoltare...

Dorin Dobrincu: Create într-un birou din București, în care se fereau să ia în considerare moștenirea istorica a regiunilor. Asta înseamnă nu numai să negi această moștenire, dar să calci în picioare una din identitățile importante pentru oameni, care creează coeziune teritorială. (...)

Regiunile ar trebui constituite cât mai aproape de conturile regiunilor istorice.

Regiunile României, așa cum sunt văzute de autorii volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, Polirom, 2023.
Regiunile României, așa cum sunt văzute de autorii volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, Polirom, 2023.

Am sesizat teama că ar putea duce la disoluția statului român, dar asta este o poveste!

Statul român este suficient de puternic când vine vorba de granițe, este o majoritate zdrobitoare a populației care dorește să trăiască într-un stat numit România.

Ideea este că avem nevoie de o mai bună administrație, iar regionalizarea răspunde acestei cerințe, pentru că avem nevoie de un nivel intermediar, între cel județean, prea mic ca să rezolve problemele mari, și nivelul național, prea mare ca să se ocupe de probleme regionale, mici. Regiunea este veriga lipsă în sistemul nostru administrativ.

Prin regionalizare, ar putea exista și un control mai mare și eficient al cetățenilor asupra actului politic.

Europa Liberă: Ar ajuta regionalizarea și relațiile cu R. Moldova?

Dorin Dobrincu: Fără îndoială! Deja există forme de colaborare între zone ale României și regiuni din UE, din R. Moldova și Ucraina. Există același model de cooperare regională între zone din Polonia și Ucraina, cele cu Belarus cred că sunt suspendate.

În privința relației cu R. Moldova, evident că relațiile bilaterale ar fi avantajate, pentru că la nivelul regional s-ar putea ține mai bine cont de interesele comune ale zonele de pe cele două maluri are Prutului.

Există deja cooperare locală, care se lovește însă de birocrația stufoasă de la București, care nu înțelege necesitatea unor investiții.

Retorica asta de tip 1918 persistă, iar oamenii aceștia nu pot înțelege că trebuie să acționăm în actualul timp istoric. Trăim în 2024, vrem să trăim mai bine, vrem ca vocea noastră să fie auzită mai bine. Refuzăm să acceptăm că sunt niște „băieți mai deștepți” la Palatul Victoria (n. red. sediul guvernului României), care știu mai bine de ce are nevoie o comunitate la Satu Mare sau la Botoșani. Nu!

Vrem ca vocile oamenilor din comunitățile până acum mai puțin auzite, să conteze!

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG