Linkuri accesibilitate

Moldova şi problema gazelor, în așteptarea deznodământului ruso-ucrainean


Retrospectiva săptămânii politice cu jurnaliștii Ion Preașcă și Victor Cobăsneanu.

Unul dintre subiectele ce a marcat săptămâna ține de negocierile ruso-ucrainene privind tranzitul gazelor și asigurările conducerii de la Chișinău că R. Moldova nu va fi afectată în caz că livrarea gazelor rusești prin Ucraina se întrerupe de la 1 ianuarie.

Guvernanții de la Chișinău au declarat că au cel puțin două scenarii alternative pentru o eventuală criză a gazelor. Prima – livrarea în regim revers, prin ruta transbalcanică, iar a doua - din depozitele ucrainene, cu ajutorul unui acord de împrumut pentru 50 de milioane de dolari, convenit cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Proiectul pentru ratificarea acordului a fost votat astăzi în parlament. Guvernul și-a atras critici din partea fracțiunii PAS pentru faptul că textul documentului a fost publicat cu doar două zile înainte de a fi votat.

Contractul dintre Rusia și Ucraina privind tranzitul gazelor rusești expiră la sfârșitul acestui an. Într-o recentă declarație, directorul secretariatului Comunității Energetice Europene, Janez Kopac, le-a atras atenția parlamentarilor de la Chișinău că Republica Moldova se numără printre țările cele mai vulnerabile din regiune în eventualitatea sistării tranzitului de gaze prin Ucraina. Agențiile de presă de la Moscova îl citează pe ministrul rus al energiei, Alexandr Novak, că Federația Rusă și Ucraina, mediate de UE, au ajuns la un acord preliminar privind tranzitul de gaze.

Ion Preașcă
Ion Preașcă

Jurnalistul specializat pe teme economice de la Mold-street.com, Ion Preașcă, spune că indiferent de deznodământul negocierilor dintre Federația Rusă și Ucraina, situația a arătat că Republica Moldova nu și-a făcut temele pe acasă în ce privește consolidarea securității energetice.

„S-a sperat întotdeauna pe finanțarea externă, pe obținerea unor credite, e vorba de securitatea energetică. Cred că și statul poate găsi resurse pentru a rezolva anumite probleme, fiindcă pierderile din cauza unor eventuale stopări ale livrărilor de gaze - și cu impact care poate duce și la reducerea livrărilor de energie - pierderile sunt mult mai mari și nu doar financiare, dar și de imagine și de încredere în această țară. În ultimii trei ani au recunoscut-o chiar și responsabilii de la Ministerul Economiei că, da, se vorbea, dar nu se făcea practic nimic”.

Un recent sondaj realizat de IMAS și dat publicității în această săptămână arată că alegătorii au păreri împărțite despre schimbarea guvernului Maiei Sandu cu guvernul Ion Chicu. Astfel, peste 40% dintre respondenți cred că demiterea guvernului Sandu prin moțiune de cenzură a fost un lucru incorect, însă 48% cred că a fost o măsură necesară, având în vedere că acel guvern nu mai avea „susținerea necesară în Parlament”. Cum se explică atitudinea cetățenilor față de liderii proeuropeni? O întrebare pe care i-am adresat-o redactorului șef al ziarului Observatorul de Nord, de la Soroca, Victor Cobăsneanu.

A fost un guvern de elită într-o societate bolnavă...

„Acum a venit la putere un guvern mai tehnocrat, dar în opinia mea foarte foarte eterogen, spre deosebire de guvernul Sandu, care era un guvern „de elită”. Probabil a fost și un pic de aroganță din partea guvernului Sandu, nu întotdeauna au vorbit într-o limbă care a fost înțeleasă de toată lumea. Acesta a fost un guvern de elită într-o societate bolnavă. Pe de altă parte, alții ar trebui să tragă învățăminte de la acest guvern și să știe mai bine să comunice cu masele largi, nu într-un limbaj academic, dar într-un limbaj mai pe înțelesul tuturor”.

Datele IMAS mai arată că numărul adepților integrării europene, dar și al celor care preferă Uniunea Economică Eurasiatică a rămas aproape neschimbat. Mai exact, pentru apropierea de UE optează 58 la sută dintre participanții la sondaj, iar pentru Uniunea Vamală - 50 la sută dintre respondenți.

XS
SM
MD
LG