Directorul de țară al Băncii Mondiale spune că economia moldoveană și-a revenit după criza din 2015-2016 cauzată de furtul miliardului. Mai direct decât alți donatori, Alex Kremer a spus că responsabil nu este neapărat guvernul, ci, mai degrabă, vremea bună - a favorizat o recoltă agricolă bogată anul trecut. Cât privește măsurile adoptate de autorități, care au permis reluarea ajutoarelor externe, multe încă trebuie realizate, iar efectele se vor vedea de acum încolo, în anumite condiții. Care sunt aceste condiții?
În primul rând, ar fi cazul ca autorităţile moldovene să gestioneze mai eficient banul public, sugerează directorul de ţară al Băncii Mondiale, Alex Kremer, care s-a arătat uimit, bunăoară, de numărul mare al spitalelor din Moldova şi cheltuielile din domeniu, care nu se soldează însă şi cu o stare de sănătate a populaţiei de invidiat. Reprezentantul Băncii Mondiale constată că deseori managerii instituţiilor publice se plâng de lipsa banilor, însă problema ar fi mai degrabă în proasta gestionare a bugetelor pe care le au:
„În Republica Moldova există foarte multe oportunităţi pentru optimizarea cheltuielilor publice. După reluarea finanţării externe, guvernul are timp şi oportunitatea să ajusteze cheltuielile, să vadă în ce domenii investiţiile sunt mai puţin productive. Republica Moldova, din punctul nostru de vedere, este o ţară care cheltuie prea mult, mai ales pe servicii sociale, însă fără mare productivitate. Nu cred că un stat cu o populaţie de aproape 3 milioane de oameni trebuie să întreţină peste 70 de spitale sau o reţea de şcoli proiectată pe timpul sovietic, când numărul populaţiei era cu 20 la sută mai mare. Există şi scutiri de taxă ineficiente cum sunt magazinele Duty Free la intrarea în ţară. Deci, vorbim de domenii asupra cărora guvernul de la Chişinău se poate concentra şi Banca Mondială va discuta în timpul apropiat subiectul”.
Banca Mondială s-a numărat printre primii parteneri ai guvernului de la Chişinău, care, în 2015, au întrerupt finanţarea, din cauza furtului din sistemul bancar. Atunci, Alex Kremer, reprezentantul instituţiei internaţionale care lipsise guvernul de 45 de milioane de dolari promişi pentru diverse proiecte de dezvoltare, declara că „ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în bugetul Moldovei banii acţionarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din spate, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar”. La finele anului trecut, după ce a fost semnat acordul cu FMI, Banca Mondială a decis să reia totuşi aceste finanţări.
Reluarea ajutorului extern, condiționată inclusiv de un pachet de legi menite să împiedice pe viitor repetarea fraudei financiare de tipul celei din 2014, va avea un impact benefic asupra creşterii economice, anticipează economistul Băncii Mondiale Marcel Chistruga. Desigur, există şi anumite riscuri, care ar putea influenţa negativ această posibilă creştere economică. În primul rând, dependența economiei moldovene de pieţele externe, continuă Marcel Chistruga:
„Alt risc ar fi alegerile parlamentare din 2018, care ar putea întârzia sau chiar înceta unele din reformele iniţiate. Dar, aceasta ar putea reprezenta şi o oportunitate pentru că există timp până la alegeri pentru a reuşi în a face anumiţi paşi pentru a reforma economia Republicii Moldova. Aici am identificat trei domenii de acţiune în care este necesară atenţia. Primul domeniul este cadrul de guvernanţă, al doilea moment ţine de scutirile şi cheltuielile fiscale, mai bine zis multitudinea lor şi necesitatea de a lucra în această direcţie, dar şi modul cum se cheltuie banul public”.
Economiştii Băncii Mondiale se aşteaptă în acest an la o creştere a economiei moldoveneşti de 4%. După intemperiile de la finele lunii trecute, mai mulţi experţi s-au întrebat în ce măsură pierderile din agricultură vor afecta prognozele anticipate. Economistul Marcel Chistruga de la Banca Mondială se arată optimist, insistând că pagubele nu au cum să fie mai mari decât cele provocate de seceta din 2012, deci, este loc şi pentru creştere economică.
