Rusia își etalează forța militară în plină escaladă a tensiunilor cu NATO, este principalul titlu de politică internațională în spaniolul El Pais.
Rusia a decis să-și arate mușchiul militar (literalmente: „mostrar músculo militar”, scrie ziarul de centru-stânga, cel mai citit din Spania), întărindu-și frontierele și pregătind din nou manevre militare, iar asta cu doar două săptămâni înainte de întâlnirea Biden – Putin prevăzută pentru 16 iunie la Geneva.
Moscova va muta astfel 20 de batalioane la frontiera de vest și a anunțat manevre militare comune cu Bielorusia în septembrie. Simultan, Flota de Nord rusă a anunțat că va simula o înfruntare în Arctica, regiune pentru al cărei control s-au ivit noi tensiuni între Rusia și Occident.
Tot El Pais mai spune, într-un alt articol, că Washingtonul a acuzat Rusia că ar fi în spatele atacului cibernetic împotriva giganticei companii producătoare de carne JBS. În acest timp, Duma de stat, în Rusia, a votat ieșirea țării din tratatul internațional Open Skies.
Deocamdată, se știe că noile batalioane anunțate de Kremlin vor fi desfășurate și la frontiera cu Ucraina, precum și în enclava militarizată Kaliningrad. Toate acestea nu fac decât să adâncească teama că Putin ar putea căuta să anexeze Bielorusia, așa cum a făcut-o cu Crimeea, în 2014. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Puigdemont scapă (provizoriu) de ridicarea imunității parlamentare europene
Tot în Spania, cotidianul conservator El Mundo anunță decizia Curții Europene de Justiție de a suspenda (temporar) ridicarea imunității de deputat european a catalanilor Carles Puigdemont, Toni Comin și Clara Ponsatí. Parlamentul European decisese la începutul lunii martie să ridice imunitatea celor trei eurodeputați, refugiați în afara Spaniei, astfel încât ei să poate ajunge în fața justiției spaniole, care dorește să-i judece pentru referendumul eșuat de independență a Cataloniei din 2017 (și pentru acuzații suplimentare de deturnare de fonduri).
Curtea Europeană de Justiție a blocat însă ieri, temporar, procesul suspendării imunității parlamentare a celor trei, din pricina unui viciu de procedură: Parlamentul European nu a prezentat în scris justificarea ridicării imunității, deși ea a fost votată în majoritate (textul ordonanței Curții Europene de Justiție este aici).
Orbán (Viktor) trudește la o alianță
Tot în domeniul funcționării Parlamentului European, corespondentul la Bruxelles al cotidianului francez Libération, Jean Quatremer, scrie despre cazna nesfârșită a formațiunilor dreptei naționaliste și antieuropene din diferitele țări ale UE pentru a forma o coaliție parlamentară funcțională. Încă de când Fidesz-ul lui Viktor Orbán a părăsit grupul conservator PPE, care rămâne principala formațiune transnațională, s-a răspândit spaima că maghiarii s-ar putea uni cu polonezii lui Jarosław Kaczyński, cu francezii lui Le Pen, italienii lui Matteo Salvini, cu mulți fasciști din diverse țări și alții asemenea lor, formând, pe hârtie, al doilea grup parlamentar, teoretic mai important numeric decât socialiștii, care actualmente sunt al doilea grup în parlamentul european, după PPE.
În practică, însă, spune corespondentul Libération, asta nu se va întâmpla, pentru că pozițiile acestor anti-europeni sunt total opuse și imposibil de conciliat în chestiuni fundamentale, cum ar fi poziționarea față de Rusia.
Maghiarul Viktor Orbán este astfel un mare admirator, pe față, al lui Putin (ca și Salvini, cu a lui Lega italiană, sau francezii lui Le Pen), pe când polonezii îl detestă visceral, după cum nu vor să audă nimic din ce ar avea de-a face cu Rusia lui Putin. Asta pentru a da doar un singur exemplu, dintr-un lung lanț care face total implauzibilă perspectiva unei uniri a grupurilor parlamentare eurosceptice. Îi separă și îi învrăjbesc prea multe.
Și chiar dacă ei ar reuși să se unească, asta n-ar amenința majoritatea absolută (care este de 353 scaune din 705), deținută de PPE, socialiștii din S&D și Renew, formațiunea liberalo-centristă condusă de Dacian Cioloș, o majoritate care ar putea chiar fi întărită de cei 8 aleși ai Movimento Cinque Stelle italian (M5S), care negociază de la o vreme cu socialiștii, pentru a nu rămâne printre non-înscriși, unde ei nu beneficiază nici de fonduri suplimentare, nici de posibila conducere a unor comisii parlamentare.
Portretul Codruței Kövesi în Le Monde
Rămânând în domeniul justiției europene, Le Monde, în Franța, oferă un portret al Codruței Kövesi, al cărei birou de procuror european funcționează începând de marți 1 iunie și despre a cărui funcționare am scris în detaliu în revista presei de ieri.
„Simbolul e puternic, este vorba de o procuroare pe care puterea din țara ei o dăduse afară, pe când conducea parchetul național anticorupție”, scrie Le Monde.
Negocierile între state pentru a ajunge la asta au durat 20 de ani, iar cinci țări ale UE refuză în continuare să participe la funcționarea instituției. Procuratura UE va ancheta asupra ceea ce se întâmplă cu fondurile europene în cele 22 de țări care îi acceptă autoritatea, asupra înaltei corupții în proiectele sprijinite de UE, precum și frauda transfrontalieră cu TVA (în situațiile în care frauda depășește 10 milioane de euro).
Menirea celor 22 de procurori naționali este de a ancheta în țările lor, în coordonare cu procurorul șef: Codruța Kövesi/
În același articol, Le Monde analizează situația și motivele celor cinci țări care nu participă la Parchetul European: Polonia, mai întâi, care este principalul beneficiar, în valoare absolută, al fondurilor europene; apoi, Ungaria lui Viktor Orbán, principalul beneficiar pe cap de locuitor. Viktor Orbán, dintre ai cărui prieteni mulți s-au îmbogățit suspect, în ultimii ani, beneficiind de fonduri europene, afirmă că Parchetul European e contrar constituției țării lui. Înalți membri din Fidesz, partidul de guvernământ, au acuzat-o chiar pe Codruța Kövesi că ar fi o «unealtă a străinătății», pentru că în România, pe când conducea Parchetul anticorupție, ea a deschis anchete asupra unor primari unguri din Ardeal.
Celelalte trei țări care nu participă la Parchetul european sunt Danemarca, Suedia și Irlanda. La fel, săptămâna trecută ministra slovenă a justiției Lilijana Kozlovic a demisionat, protestând împotriva faptului că guvernul conservator al premierului Janez Janša a respins ambele candidaturi de procurori delegați, lăsând gol locul Sloveniei în Parchet, tocmai în momentul în care țara preia președinția UE. Laura Kövesi a criticat de altfel « absența unei cooperări sincere » din partea Sloveniei, țara care preia pentru șase luni președinția rotativă a UE peste exact o lună, pe 1 iulie.
Tabloul mijloacelor de care va dispune parchetul UE pare însă pentru început mai degrabă deprimant: inițial, responsabilii UE considerau că parchetul ar trebui să trateze circa o mie de dosare pe an; Kövesi estimează însă că cifra reală va fi cel puțin dublă.
În Franța, Le Figaro a amintit că actualmente cea mai mare fraudă în UE o constituie frauda transfrontalieră cu TVA. E vorba de 30 până la 60 de miliarde de euro pe an. Celelalte fraude cumulate se situează la circa 500 milioane euro pe an.
Lunch with FT
Asta ne amintește că acum doi ani, pe 18 mai 2019, cotidianul britanic Financial Times (FT) publica, la minunata rubrică (o pagină întreagă, incluzând descrierea meniului și prețul detaliat) "Lunch with the FT”, un interviu în București, la masă cu Codruța Kövesi.
Pentru prima dată în istoria rubricii, numele restaurantului a fost ținut secret. Ideea acestei rubrici este că invitatul alege restaurantul, iar ziarul plătește tot și publică interviul, cu meniul imprimat într-o casetă, sub caricatura intervievatului. Codruța Kövesi a insistat atunci pe lângă FT să nu se publice numele restaurantului, ca ea să nu fie acuzată în România că ar promova interese comerciale.
Iată însă aici încă o dată meniul de atunci, pentru cei trei (Kövesi, jurnalistul FT și un prieten al acestuia, pentru un eventual ajutor cu traducerea):
Ciorbă cartofi - 13 lei
Ciorbă de pui - 16 lei
Salată de vinete
Spaghetti cu legume - 32 lei
Ceafă de porc - 52 lei
Șnițel de pui - 32 lei
piure - 8 lei
cartofi prăjiți - 8 lei
Pahar de vin Cepari alb sec - 25 lei
Apă minerală Bucovina x 2 - 22 lei
Apă plată Bucovina - 11 lei
Espresso x 4 - 44 lei
Espresso decafeinat - 11 lei
Țuică de prună x 1 - oferită
Total (cu TVA) - 271 lei (49 lire sterline)
———————————————————
Interviul este prudent, fără să spună mare lucru. Kövesi nu a băut atunci alcool... De unde vedem că nu doar la nunți, când vine momentul darului, auzim expresia: „din partea lui X. care n-a mâncat și n-a băut”. La fel a făcut și Kövesi cu Financial Times.
