Un nou studiul al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” arată că mulți dintre agenții economici asociază achizițiile publice cu corupția, furturile, fraude și interese meschine. Respondenții, între care antreprenori, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile au mai indicat lipsa personalului calificat în domeniul achizițiilor publice, precum și existența unor carențe de ordin legal care duc la cheltuirea irațională a banilor publici.
Antreprenorii chestionați în cadrul cercetării spun că prețul cel mai mic este criteriul prioritar la desemnarea unui câștigător, fără a fi luată în calcul calitatea produselor sau serviciilor pe care se angajează să le livreze furnizorul, ca sa fie cel mai atractiv – acesta este viciul intern al sistemului de achiziții publice care conduce, în ultimă instanță, la irosirea a banilor.
Majoritatea autorităților publice absolutizează acest criteriu, chiar dacă s-au convins anterior cât de adevărată este zicala despre cel zgârcit care plătește dublu.
Agenții economici și-au probat percepțiile, menționând o situație pe care o consideră trasă la indigo, indiferent de bunurile care se procură: o instituție cumpără la licitație computere la cel mai mic preț de la un furnizor cu reputația pătată, iar peste doi ani se vede silită să treacă la pierderi jumătate din unitățile procurate și dă o căciulă de bani pe altele în loc.
Cei chestionați au mai vorbit despre lipsa unor concursuri veritabile, dovada fiind situația din raioanele în care toate achizițiile sunt câștigate, fără nicio jena, de unul și același operator economic. Expertul Institutului „Viitorul”, Viorel Pîrvan le dă dreptate antreprenorilor care au făcut trimitere la licitații trucate pe fata, prin întocmirea caietului de sarcini în așa mod încât să favorizeze anumiți participanți:
Cei chestionați au mai vorbit despre lipsa unor concursuri veritabile...
„Operatorii economici menționează că de multe ori, ei din start se simt defavorizați în raport cu alți operatori economici, chiar înaintea începerii procesului de achiziție. Asta se întâmplă deoarece anunțurile de participare conțin anumite condiții care sunt în viziunea lor nerealizabile, ca termen mic sau ca indicare expres a tipului de bunuri solicitat de autoritatea contractantă, care exclude din start o parte din participanți.”
Impresia agenților economici este că tenderele desfășurate pe platforme digitale sunt mai credibile și lasă mult mai puțin loc pentru manipulări, deocamdată însă puține autorități se încumeta să facă uz de acest instrument.
Anume pe seama posibilității de a desfășura online tenderele a și crescut nivelul încrederii în procesul de achiziții publice, notează unii agenți economici. Contestarea rezultatelor ar fi și ea o cale de asanare a procedurilor viciate. Numai ca cei care se simt nedreptăți, rareori depun contestații, pentru că asta ar însemna în opinia lor, sa piardă perspectivelor de colaborare cu autoritățile locale.
Viorel Pârvan constată că dacă unii operatori economici vorbesc despre proceduri simplificate și o îmbunătățire a cadrului legal, alții susțin că lucrurile bat pasul pe loc sau chiar regresează:
„O parte din cei intervievați sunt mai sceptici și au nivel de încredere diminuat în sistemul de achiziții publice. Ei menționează ca probleme abaterile multiple de la prevederile legale, monopolizarea proceselor în achiziții publice, mimarea uneori a deschiderii și a transparenței în acest proces de achiziții publice, prin acțiuni concertate din partea unor operatori economici și influențe tot mai mari a unor grupuri de interese conectate la putere.”
Unii operatori economici vorbesc despre o îmbunătățire a cadrului legal, alții susțin că lucrurile bat pasul pe loc sau chiar regresează ...
Respondenții au fost rugați să aprecieze și activitatea instituțiilor de reglementare în domeniul achizițiilor publice, este vorba de Ministerului Finanțelor, Agenția Achiziții Publice, Consiliul Concurenței și Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor. Astfel, majoritatea antreprenorilor au spus că aceste patru autorități nu ar fi independente politic și ar lua decizii în urma unui ghidaj din exterior. Apreciat fiind în cazul tuturor doar faptul că au început să lucreze mai mult în regim online.
Coordonatoarea proiectului, Carolina Ungureanu spune că și experții din mediul neguvernamental care monitorizează procesele de achiziții publice au sesizat cam aceleași nereguli. Ei au formulat mai multe recomandări pentru a evita irosirea banilor publici:
„Au menționat că acest lucru se poate înfăptui prin depolitizarea procesului de achiziții publice și prin transparentizarea procesului. Una din soluțiile pe care le văd este planificarea participativă a achizițiilor și evaluarea publică a rezultatelor acestora. Una din propunerile participanților a fost și mărirea pragului achizițiilor de mică valoare. Un accent mai mare au pus însă pe responsabilizarea autorităților contractante, cât și a agenților economici.”
Majoritatea respondenților solicită minimalizarea contactelor interpersonale în procesul de achiziții publice și mutarea maximă a procedurilor în spațiul virtual, pentru a exclude corupția și favorizarea anumitor participanți.
