În Bruxelles, dar și în Italia, principala știre este moartea președintelui Parlamentului European David Sassoli.
Presa italiană este unanimă în a-l saluta pe acest fost jurnalist, socialist, mort la 65 de ani în urma unor complicații ale sistemului imunitar. Sassoli fusese internat de urgență în septembrie cu o gravă pneumonie.
La Repubblica precizează că politicianul a murit în urma unei infecții datorate maladiei numită “legioneloză”.
Cum o amintește Corriere della Sera, deși socialist, el era și catolic practicant.
La Geneva, nici un progres major și nicio surpriză în legătură cu Ucraina
„Așteptările privind discuțiile care au avut loc luni la Geneva între Washington și Moscova nu erau foarte mari nicio într-o parte și nici în cealaltă și nimic din ceea ce s-a întâmplat în timpul întâlnirii de ieri nu a schimbat scenariul”, estimează El Pais, rezumând cele opt ore de discuții pe problema ucraineană în cadrul Dialogului privind stabilitatea strategică inițiat de Vladimir Putin și Joe Biden în timpul întâlnirii lor din iunie anul trecut, tot la Geneva.
Ziua de luni „a evidențiat drumul considerabil pe care trebuie să-l parcurgă cele două puteri înainte de a găsi un compromis”, scrie Le Temps, adăugând că, în realitate, cele două delegații de aproximativ douăzeci de persoane, conduse de secretara de stat adjunctă a SUA Wendy Sherman și de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov „nu au negociat” nimic concret.
Era de așteptat. Pentru ambele părți, întâlnirea a fost înainte de toate „o încercare de a clarifica pozițiile respective printr-o conversație personală”, explică Frankurter Allgemeine Zeitung. „În timp ce vă vorbesc, vedem peste 100.000 de militari adunați la granița cu Ucraina. Este o provocare. Dacă trupele nu sunt retrase, va fi dificil să avem o diplomație serioasă”, a avertizat Wendy Sherman. Statele Unite nu exclud noi sancțiuni financiare pentru a pune presiune asupra Rusiei.
Moscova afirmă însă că este vorba doar de exerciții și manevre militare. Rusia nu are intenția de a ataca Ucraina, a declarat Serghei Riabkov la Geneva. Dar „nimeni nu poate spune care sunt intențiile președintelui rus”, avertizează Le Temps.„Stăpânul Kremlinului, fostul agent KGB și judoka, este un bun tactician care știe să profite de cea mai mică slăbiciune a adversarului”, subliniază cotidianul elvețian. Iar criza permanentă de după asaltul de pe Capitol Hill de anul trecut a slăbit America, consideră ziarul.
Rusia cere o garanție legală că Ucraina și alte națiuni din Europa de Est nu vor putea adera la NATO. O cerere pe care Washingtonul nu poate să o accepte.
Occidentul „scuipă în sân”
„Optimiștii vor sublinia că discuțiile au fost profesionale, că nu s-au transformat în animozitate și că Rusia nu intenționează să invadeze Ucraina”, analizează BBC. „Pesimiștii vor observa că, după asemenea asigurări, oficialii americani au spus că încă nu sunt convinși că găsirea unei soluții diplomatice la această criză este un obiectiv serios pentru Rusia”.
Alte discuții vor avea loc miercuri în cadrul NATO la Bruxelles. A doua zi, OSCE va organiza o sesiune la Viena. PotrivitWashington Post, aceste diverse dialoguri „reprezintă un test crucial” pentru administrația Biden, care vrea să arate cum „colaborarea între principalele democrații poate prevala asupra autoritarismului și disprețului față de normele internaționale”.
Cotidianul din capitala SUA subliniază însă neîncrederea diplomaților americani. Ei nu exclud posibilitatea ca Putin să insiste cu cereri „nerealiste”, știind că Statele Unite le vor respinge și că el poate folosi acest eșec pentru a „câștiga sprijin popular” în țara sa. O altă ipoteză sugerată de Washington Post: că liderul rus ar putea folosi această amenințare asupra Ucrainei pentru a obține concesii de la Occident. În special din Europa, absentă de la discuțiile de luni „în ciuda faptului că rezultatele sale afectează direct Bătrânul Continent”, notează El Pais.
„Nu cred că aceste întâlniri vor rezolva toate problemele”, a spus Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO. „În ciuda acestei amenințări și a cererilor maximaliste formulate de Kremlin, occidentalii se declară gata să exploreze calea unui compromis politic pentru a reduce tensiunea”, scrie Le Soir, la Bruxelles. Dar printr-o formulă foarte plastică, cotidianul belgian evocă o anumită formă de neputință în tabăra europeană: „Occidentul își scuipă în sân”.
My name is Kovid… și iPhone: adicție periculoasă
La Londra, The Daily Telegraph are câteva interesante (și neliniștitoare) revelații despre efectele folosirii pe termen lung a unui iPhone asupra creierului utilizatorilor.
Drăceasca jucărie inventată de Apple parte ar produce o dependență la fel de mare ca și țigările, cu consecințe ireversibile.
În sfârșit, același The Washington Post scrie pe un ton amuzat despre cum pandemia a modificat în mod fundamental viețile acelor indieni care poartă vechiul nume sanscrit de Kovid. Mulți s-au împrietenit dinadins pe rețelele sociale, pe care deseori ei se pozează bând bere Corona (precum aici unul, revelat de The Straits Times).
Alții au obosit de atâtea glume nesărate. Cel mai adesea, domnii și doamnele cu acest nume postează poze cu explicații precum: «Am Kovid din 1990, dar sunt un om, nu un virus».
