Linkuri accesibilitate

Natalia Grîu: „Putem spune că am reușit și am asigurat dreptul la educație în acest context pandemic”


De când a început pandemia de coronavirus, învățământul, ca și medicina, funcționează în R. Moldova în regim de pompier. Sistemul s-a văzut forțat să deprindă din mers pedagogia digitală – o competență ce ar fi trebuit să devină obligatorie încă din 2015. Faptul că nu a devenit ne spune pe scurt un singur lucru: „Temele pentru acasă trebuie făcute la timp – nu doar de copii, ci și de maturi”. Este azi sistemul de educație mai capabil ca la începutul pandemiei să funcționeze pe internet? Cât de mare e nevoia de calculatoare? Mai sunt azi, la zece luni de pandemie, oameni în sistem care să nu poată învăța un copil la distanță? Un interviu cu Natalia Grîu, secretară de stat în cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării:

Interviu cu Natalia Grîu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:37 0:00
Link direct

Natalia Grîu: „Sub aspect educațional, anul 2020 a fost un an al provocărilor și un an în care reziliența sistemului educațional și capacitatea lui de a face față la acest șoc și această criză sanitară a fost pusă la mare încercare. A fost un an care a lovit sistemul educațional și, cu certitudine, vom avea nevoie de timp ca să recuperăm în punctele nevralgice, unde lovitura a fost mai sensibilă și mai complicată. Dar, pe de altă parte, a fost și un an în care sistemul educațional s-a regândit, s-a reinventat și s-au identificat foarte multe soluții creative și inovative pe anumite aspecte în care Republica Moldova încerca de mult să orienteze educația, cum ar fi, de exemplu, digitalizarea sistemului educațional sau un bilanț. Dacă am porni de la punctul 0, să zicem, 10 martie 2020, putem spune că am reușit și am asigurat dreptul la educație în acest context pandemic.”

Europa Liberă: Cu trei săptămâni în urmă, totuși, dna Grîu, o petiție lansată de niște elevi cerea anularea tezelor semestriale. Se invoca acolo, în acea petiție, și eficiența joasă a învățării la distanță. Cum răspundeți acestei petiții? Și, în general, în ce credeți că au și în ce credeți că nu au dreptate elevii când cer înțelegere din partea diriguitorilor educației, înțelegere a faptului că ar fi un stres pentru copii să dea teze după ce au învățat la distanță și „înțelegerea materialului predat a scăzut considerabil”, așa cum se zice în petiție?

Natalia Grîu: „Eu salut orice exercițiu democratic în care se aude vocea copilului. Pentru instituțiile de învățământ care au activat conform modelului 1 și 2, cel cu prezență fizică, nu există acest aspect al asigurării calității procesului educațional și la noi în mare parte, deci 1.000 de instituții din cele 1.240, în linii generale, au mers pe acest model, dar avem, de exemplu, aproape 200 de instituții care au mers pe modelul mixt și atunci acești copii au fost și cu prezență fizică, și cu activitatea de acasă. Iată cu acești copii trebuie să manifestăm condescendență și înțelegere a faptului că nu au fost ei cei care au hotărât acest lucru, dar acest lucru i-a afectat în elementul de asigurare a calității predării. Noi am analizat foarte bine cum procedăm și am aprobat o instrucțiune anume în contextul acesta de COVID-19.

Natalia Grîu, secretar de stat în domeniul Educației
Natalia Grîu, secretar de stat în domeniul Educației

În baza acestei instrucțiuni, directorii instituțiilor de învățământ, dincolo de faptul că asigură toate condițiile sanitaro-igienice pentru a desfășura tezele semestriale în totală siguranță, au grijă să elaboreze orarul tezelor semestriale amânate pentru acei elevi, de exemplu, care sunt în autoizolare. Respectiv, s-a specificat acest lucru, s-au specificat termeni suplimentari pentru susținerea tezelor în etapa când asta va fi sigur și va fi în ordine. Și un moment tot foarte important pe care l-am agreat a fost faptul ca acei copii care, din motive de sănătate, au fost afectați de COVID și nu au putut să se prezinte, de asemenea, să nu aibă statut de restanțieri, dar statut de elev amânat, căruia i se oferă în timpul lui posibilitatea de a susține teza. Și al treilea element foarte important a fost decizia de a considera nota de la teza semestrială ca o notă curentă, dar viziunea mea este că în continuare trebuie să ne învățăm să trăim în aceste condiții și să ne străduim maximal condițiile de normalitate care există - și aceleași teze semestriale, și aceleași olimpiade școlare, și examenele de la finalizarea treptelor de școlaritate - să aibă loc, ca să putem avea o evaluare obiectivă a competențelor elevilor.”

Europa Liberă: Până la urmă, întrebarea, după mine, este despre faptul dacă ne-am învățat să învățăm online, pentru că acum s-a venit cu aceste soluții, primăvara, în general, s-a renunțat la BAC, dar, până la urmă, întrebarea este: noi sau profesorii, cadrele didactice s-au învățat să facă ore online, nu pur și simplu să ceară niște sarcini elevilor, ei să fotografieze și să pună acolo, dar să învețe, folosind această tehnologie? Și Biroul European de Statistică Eurostat, probabil ați văzut asta, a măsurat, la un moment dat, competențele digitale în țările membre ale UE. În România, de exemplu, se constatase că e ultima în Uniunea Europeană și doar 56 la sută din elevi ar avea aceste competențe. Cum e în Republica Moldova? Ce ne-ați putea spune despre asta?

Am inițiat un program național de alfabetizare digitală pentru 8.650 de cadre didactice...

Natalia Grîu: „Și în Republica Moldova situația este similară. Eu cred că educația în această perioadă a fost o undă de șoc, de digitalizare pentru foarte multe cadre didactice. Din datele pe care le avem la această etapă, noi am identificat peste 1.300 de cadre didactice care nu pot participa la instruirea la distanță, pe de o parte, că nu au conectare la internet, deci nu-și pot permite să achite acest lucru din banii lor; un alt număr semnificativ, 3 mii și aproape 700 nu au tehnică de calcul pentru acest lucru. Admit că cifra aceasta de 1.300 ar putea intra în cea de 3.700, iar peste 1.000 de pedagogi în luna mai erau identificați ca absenți de la proces, pentru că nu au deloc competențe digitale. Deci, noi avem în jur de 27.000 de pedagogi, vorbesc de 1.000 la etapa respectivă care absolut nu dețin această competență și vorbim de câteva mii care au competențe, dar insuficiente ca să facă predare prin utilizarea platformelor, pentru că asta înseamnă mai mult decât să poți naviga pe internet sau decât să poți transmite un mesaj, asta înseamnă să poți utiliza creativ platformele digitale, să poți crea conținuturi, iar pe parcursul verii am oferit formare în domeniul competențelor digitale cu bani alocați de la stat, am identificat noi din resurse și am inițiat un program național de alfabetizare digitală pentru 8.650 de cadre didactice, care au beneficiat de această formare.”

Europa Liberă: Și acum, ce arată cifrele? Avem astfel de cadre didactice, mai avem?

Natalia Grîu: „Ar trebui să nu avem, dar nu aș fi atât de optimistă. Noi vom purcede iarăși la o analiză a necesității lor, sperăm să nu mai avem cifre de ordinul miilor, dar sigur că din această experiență trebuie să tragem o concluzie și să vedem ce avem de făcut. Vreau doar să mai reactualizez un lucru: tocmai în anul 2015 s-au elaborat două standarde de competență digitală – unul pentru pedagogi și unul pentru elevi. Și, în principiu, ce înseamnă standard? Înseamnă că, dacă ești pedagog, trebuie să deții acest standard și standardul de competență digitală specifica faptul că fiecare pedagog nu doar trebuie să-l poată utiliza, dar trebuie să poată crea conținuturi digitale. Și iată că tocmai peste cinci ani de la aprobarea acestor standarde, cu o viteză foarte mare s-a pus presiune, practic, și foarte mulți pedagogi s-au autodepășit și au învățat să aplice tehnologiile. În programul despre care vă vorbeam, noi am avut și formare pentru nivel avansat pentru cadrele didactice care pot să creeze și, de asemenea, am organizat mai multe conferințe online tematice și am valorificat plenar posibilitatea online-ului în livrarea formărilor continue.”

Europa Liberă: Un procent ne-ați putea da, iată, profesori care știu să creeze conținuturi și fac învățământ online de performanță, ca să zic așa?

Tocmai peste cinci ani de la aprobarea acestor standarde, cu o viteză foarte mare s-a pus presiune, practic, și au învățat să aplice tehnologiile...

Natalia Grîu: „Eu cred că cifra lor se ridică la peste 8.000 și spun acest lucru mai ales că avem și o comunitate online, platforme educaționale online și această comunitate e în jur de 10.000, pentru că avem pedagogi din România care au venit la noi, în această platformă, pentru că se întâmplă lucruri frumoase...”

Europa Liberă: Acum încă o întrebare principială și importantă: cum s-a schimbat procesul celor care nu au un echipament pentru învățarea online? La un moment dat, am văzut o cifră - 4,4 -, îmi vine cu greu să cred că e atât de mică cifra, știm, de asemenea, că s-au cheltuit 20 de milioane de lei pe procurări de calculatoare. Cum stăm acum?

Natalia Grîu: „La etapa inițială, numărul de necesități era mult mai mic, pentru că atunci când s-a estimat necesarul, dacă era un computer în casă, copilul a bifat că are, dar dacă sunt doi sau trei copii în casă, deci nu înseamnă că acel copil este asigurat cu tehnică de calcul. Noi am actualizat datele privind dotarea cu tehnică de calcul și necesitățile care sunt, deci avem peste 53 de mii de copii care întâmpină probleme la instruirea online din cauza tehnicii de calcul. Din 300 de mii, 53 de mii e mult mai mult decât cifra pe care am estimat-o noi, dar am explicat foarte clar că asta înseamnă că tu ai dispozitiv și e de dorit să nu fie un telefon, dar să fie o condiție normală de învățare. Deci, noi avem 53 de mii de elevi care, conform ultimelor date, necesită dotare cu tehnică de calcul și 32 de mii de copii, aproape 33 de mii care întâmpină probleme la asigurarea cu internet. Și acesta este un lucru pe care trebuie să-l luăm în calcul. Eu admit că cifra de 32 de mii se include în asta de 53 de mii, dar cifra este impunătoare, dacă luăm la nivel de sistem și atunci, într-adevăr, s-au acordat din bugetul de stat 20 de milioane de lei cu care noi am achiziționat inițial 2.500 de laptopuri și ulterior încă 680, în total 3.180 de laptopuri au fost achiziționate. De asemenea au intrat în sistemul educațional mai multe computere care au fost donate. APL-urile au achiziționat și din resursele proprii, avem 3.818 unități de tehnică de calcul achiziționate de APL-uri. De asemenea, Ministerul Educației a inițiat procedura de achiziționare a încă 10 mii de laptopuri în baza banilor oferiți de Banca Mondială...”

Europa Liberă: Rezolvăm problema la finalul tuturor acestor eforturi?

Natalia Grîu: „Nu vom atinge cifra de necesități, care este una mare, dar vom putea să asigurăm cel puțin pentru acei copii care sunt absolut dezavantajați și vom putea spune deja către sfârșitul lunii ianuarie când vom aduce și laptopurile cumpărate prin proiectul Băncii Mondiale, vom putea spune că baza tehnică deja în educație e semnificativ îmbunătățită și dotată cu tehnică performantă, cu laptopuri noi, bune, așa cum nu au mai fost în educație niciodată și n-o să găsiți niciun an de referință în care în educație s-au adus atât de multe laptopuri, n-a mai fost acest lucru.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG