Prima afirmație a fost făcută luni 15 martie de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg în fața Parlamentului European. Cea de-a doua rezumă concluziile unui raport al Agenției Suedeze pentru Apărare (Totalförsvarets forskningsinstitut, FOI).
NATO n-ar putea apăra țările baltice de un atac rusesc
Deja în 2016, un raport al RAND Corporation (“Reinforcing Deterrence on NATO’s Eastern Flank”) ajungea la aceleași concluzii în privința neputinței NATO de a apăra țările baltice de un eventual atac rusesc. RAND Corporation practicase o serie de simulări în urma ocupării Crimeei de către Rusia în 2014 și a declanșării conflictului, stârnit tot de Rusia, în estul Ucrainei, în regiunea industrială, miniseră și majoritar rusofonă numită Donbas (compusă din „republicile” autoproclamate Donețk și Lugansk).
Raportul agenției suedeze FOI a fost redactat în condițiile în care suedezii se arată din ce în ce mai favorabili aderării la NATO. Sprijinul pentru eventuala aderare a Suediei la NATO este mult în creștere, potrivit unui sondaj efectuat în decembrie de ziarul Dagens Nyheter. Potrivit sondajului, 33% dintre respondenți s-au arătat în favoarea candidaturii la aderarea la NATO, în timp ce 35% dintre cei chestionați s-au opus și aproximativ același număr s-au declarat nehotărâți.
Prin comparație, 50% se opuseseră unei cereri de aderare la NATO în urmă cu doar cinci ani, potrivit unui sondaj similar efectuat atunci. În decembrie anul trecut, democrații suedezi, al doilea cel mai mare partid de opoziție din țară, au adoptat aceeași poziție față de NATO ca și restul opoziției, inclusiv Partidul de centru, creștin-democrații și liberalii.
Raportul suedez al agenției pentru apărare FOI confirmă însă ceea ce constata deja în 2016 raportul RAND, și anume că NATO nu ar putea bloca o invazie masivă rusească a țărilor baltice, pur și simplu pentru că nu dispune în regiune de mijloace convenționale adecvate: trupe și blindate.
Desigur, în același timp asta nu înseamnă că dacă Rusia este capabilă să ocupe în puțin timp și cu puține pierderi țările baltice, Kremlinul nu își dă seama că pierderile pe termen lung, atât economic cât și diplomatic, ar fi incalculabil mai mari. Așa încât, cel puțin deocamdată, probabilitatea unei invazii rusești rămâne extrem de coborâtă.
Așteptările irealiste ale Ucrainei
Asemenea concluzii arată însă cât de irealiste erau speranțele Ucrainei că ar putea vreodată fi apărată de NATO. Ucraina, care în mod la fel de irealist și-a înscris aderarea la NATO ca obiectiv în Constituție. (Cf. și blogul pe care îl țin zilnic la Europa Liberă despre criza din Ucraina, de la tulburările de pe Maidan din decembrie 2013 încoace, inclusiv evoluțiile zilnice ale situației pe front în Donbas: Criza din Ucraina. LiveBlog.)
Cât despre secretarul general NATO Stoltenberg, el le-a spus membrilor Comitetelor pentru afaceri externe și pentru apărare din Parlamentul european că este „foarte îngrijorat” de evoluțiile din Turcia. La fel, Stoltenberg a propus o mai mare cooperare UE-NATO pentru a contra ambițiile Chinei.
Toate acestea se arată însă departe de îngrijorarea stârnită de simpla concluzie că NATO nu este, pur și simplu, pregătit să-și apere membrii cei mai răsăriteni, țările baltice, dintre care unul, Lituania, e singura țară din NATO și UE care are o graniță cu Rusia... spre vest, și anume enclava rusească masiv militarizată Kaliningrad.
