Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat miniștrilor de Externe din NATO ideea unui „fond militar” pentru Ucraina. Potrivit presei, Stoltenberg dorește ca țările NATO să contribuie la un fond separat, în valoare de 100 de miliarde de euro, pe parcursul următorilor cinci ani. Potrivit unor miniștri din alianță, de pildă cei din Țările Baltice, statele aliate ar putea contribui cu un anume procentaj din PIB la apărarea Ucrainei.
Scopul acestui sistem ar fi ca Ucraina să poată beneficia de un ajutor militar și financiar previzibil, în loc să se bazeze pe bunăvoința trecătoare a guvernelor occidentale.
„Susținerea serioasă pe termen lung a Ucrainei necesită o alocare previzibilă, echitabilă și robustă a resurselor. Țările NATO au împărțit, într-un mod comparabil, povara războiului din Afganistan timp de aproape 20 de ani și economiile noastre sunt capabile să genereze resursele adecvate”, a explicat un diplomat european în marginea summitului de la Bruxelles.
Răspunsuri variate de la țările membre
Polonia susține această idee, conform ministrului de Externe Radek Sikorski.
Ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a declarat că țara sa a propus ca fiecare membru NATO să dedice o sumă echivalentă cu 0,25% din PIB pentru apărarea Ucrainei. Este o cifră propusă de Estonia de câteva luni.
Estonia și Lituania au contribuit până acum, amândouă, cu 1,8% din PIB-ul lor pentru apărarea Ucrainei, urmate de Letonia cu 1,5%.
Alianța încearcă și să devină mai „rezistentă” la Donald Trump, în vederea unui potențial al doilea mandat al fostului președinte care a amenințat că nu va proteja țările care nu-și plătesc contribuția la NATO.
„Miniștrii vor discuta despre cum NATO ar putea să-și asume mai multă responsabilitate pentru coordonarea echipamentului militar și antrenamentului pentru Ucraina, toate acestea ancorate într-un cadru NATO robust”, a declarat șeful alianței, Jens Stoltenberg, înaintea întâlnirii.
Germania susține ideea de a construi structuri NATO care să ajute Ucraina, în timp ce Republica Cehă a cerut mai mulți bani pentru inițiativa munițiilor, pe care o coordonează.
Ungaria, cel mai apropiat aliat al Rusiei în UE, se opune oricăror propuneri „care ar putea duce la agravarea conflictului din Ucraina sau la amenințarea iminentă a unui război mondial”, a explicat ministrul de Externe, Peter Szijjarto.
Surse din NATO citate de Reuters au spus că proiectul celor 100 de miliarde are șanse mici de a deveni realitate datorită reținerilor unor țări membre. „NATO nu are nici buget, nici mijloace să strângă asemenea sumă”, a spus un diplomat.
„Voință există, detaliile vor veni mai târziu”
După întâlnirea cu miniștrii de Externe din țările NATO, Stoltenberg a spus la o conferință de presă, miercuri, că „toți aliații sunt de acord că Ucraina trebuie ajutată”, dar a recunoscut că elaborarea unui plan concret va mai dura „câteva săptămâni”.
Răspunzând unei întrebări a Europei Libere, care a cerut detalii despre eventualul „plan de 100 de miliarde” pentru Ucraina, Stoltenberg a spus că nu poate intra în detalii, dar a adăugat: „Sunt numeroase modalități de a asigura că ajutorul nostru este bazat mai puțin pe voluntariat... și mai mult pe planificare”.
„Sprijinul pentru Ucraina nu este caritate, ci o investiție în viitorul securității noastre”, a spus oficialul NATO. El a insistat că „fiecare zi de întârziere” a ajutorului SUA pentru Ucraina creează Kievului greutăți pe linia frontului.
Separat de summitul de la Bruxelles, Finlanda a semnat miercuri un pact bilateral de securitate cu Ucraina pentru următorii zece ani și s-a angajat să trimită ajutoare militare în valoare de 188 milioane de euro Ucrainei. Și alte țări, precum Franța, Germania și Marea Britanie, au semnat acorduri similare cu Ucraina.
NATO, îngrijorată de influența Rusiei în Moldova, Georgia și Bosnia
Potrivit unui raport încă secret, NATO consideră Rusia a fi „amenințarea cea mai semnificativă și directă”, motiv pentru care vrea să protejeze alte state, adiacente sferei alianței, de influența Rusiei. Kremlinul încearcă, în aceste țări, să promoveze partidele proruse și politicienii naționaliști care sunt dispuși să mențină legăturile economice cu Rusia.
Operațiunile de influență și destabilizare din R.Moldova, Georgia și Bosnia creează percepția că aceste țări sunt „cele mai slabe verigi” din Europa, a scris miercuri ziarul spaniol El Pais, într-o relatare despre summitul NATO.
Pentru Moldova și Georgia, problema este „războiul hibrid” și teritoriul ocupat de trupe ruse (Transnistria, Osetia de Sud și Abhazia), în timp ce în Bosnia amenințarea vine din partea minorității sârbe și a influenței Serbiei, apropiată Moscovei.
În ceea ce privește atacurile hibride ale Rusiei, NATO consideră că R.Moldova poate face față la amenințările Rusiei, mai ales că este ajutată și de misiunea civilă a UE la Chișinău. În ianuarie, Moldova, țară neutră, și NATO s-au angajat să-și „upgradeze” relația, apropiindu-și mecanismele și instrumentele de cooperare.
„A fi în zona gri este periculos”, a declarat anul trecut Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO, despre neutralitatea Moldovei.
În ce o privește, Rusia consideră că NATO dezvoltă o mentalitate conflictuală. „Astăzi, în relația cu Rusia, gruparea s-a întors la setările de pe vremea Războiului Rece”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt al ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova. Ea a adăugat că, din perspectiva Kremlinului, misiunea UE din Armenia este transformată într-o misiune NATO.
