BATUMI, Georgia - „Nici măcar nu mai poți vorbi georgiană în Georgia”, s-a supărat șoferul de livrări. Încerca să lase un transport de apă minerală la Brutăria orientală din pitorescul cartier istoric al orașului Batumi, iar barmanul belarus, neștiind prea multă georgiană, se căznea să comunice.
În cele din urmă, șoferul a plecat în trombă, iar când un reporter l-a urmărit pentru a afla punctul lui de vedere, acesta a avut un singur lucru de adăugat: „Nu avem nevoie de limba rusă aici”.
La fel ca multe așezări de coastă, orașul vechi din Batumi, cel mai mare oraș georgian de la Marea Neagră, are o lungă, diversă și cosmopolită istorie. În vremurile noastre, găzduiește restaurante indiene halal, frizerii turcești și saloane de masaj thailandez, alături de numeroase afaceri georgiene.
În ultimul an și jumătate, acest amestec s-a amplificat incluzând zeci de noi cafenele, baruri și alte unități deschise de rușii care au fugit aici în urma lansării invaziei la scară largă a Kremlinului în Ucraina. În amestecul colorat din Batumi, noile localuri rusești sunt relativ discrete; firmele sunt de obicei în limba engleză, iar dacă există vreun indiciu al unei naționalități, este un steag ucrainean atârnat în semn de solidaritate. Le recunoști, mai ales, după designul interior la modă sau poate după un meniu lung de bere artizanală sau de soiuri exotice de cafea.
Oricât de subtile ar fi, aceste sosiri recente au tulburat Batumi. Pentru mulți georgieni, noile afaceri rusești reprezintă un expansionism economic pe un teritoriu neprietenos.
Rușii care au venit în masă la Batumi, împreună cu un număr mare de belaruși și ucraineni, s-au simțit rapid ca acasă. Ei au înființat ceea ce este în mare parte o economie paralelă care include nu numai cafenele și baruri, ci și saloane de înfrumusețare, menajere, studiouri de yoga și agenții imobiliare, ambele conduse de noii locuitori ai orașului și în slujba acestora.
„Un oraș în oraș”
Mulți locuitori din Batumi consideră că apariția acestor afaceri este o amenințare.
Noile afaceri sunt „un oraș în oraș sau un stat în stat", este de părere Irma Dimitradze, jurnalistă la publicația locală de știri Batumelebi. În multe dintre noile afaceri deschise de ruși în Batumi, „poți să intri și să uiți că te afli în Georgia”.
Pentru mulți localnici, rușii recent sosiți reprezintă un stat pe care îl consideră dușmanul lor: Georgia și Rusia au purtat un război în 2008, iar Moscova continuă să susțină cele două teritorii separatiste georgiene Abhazia și Osetia de Sud. Tensiunile au crescut și mai mult de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina anul trecut, ceea ce a determinat sute de mii de ruși să fugă din țară - mulți dintre ei, în Georgia.
Batumelebi și alte mijloace de informare locale au scris mai multe articole despre noile afaceri din Batumi conduse de ruși. Conform investigațiilor, multe dintre aceste întreprinderi par să fi încălcat legile care obligă întreprinderile din Georgia să servească clienții în georgiană (sau măcar în abhază, cealaltă limbă de stat, conform Constituției georgiene).
Dezvăluirile au dat roade. Agenția georgiană pentru supravegherea competiției (GNCA), un organism însărcinat cu aplicarea legii lingvistice, a anunțat la 1 august că a inițiat investigații asupra a unsprezece afaceri din Batumi care, după cum se presupune, au încălcat legea. Anunțul a adăugat că numărul afacerilor investigate „ar putea crește”.
Agenția a refuzat să spună pentru RFE/RL în ce limbă funcționau afacerile în cauză. Dimitradze a declarat că sursele sale de la agenție au declarat că afacerile erau administrate de ruși.
Brutăria orientală este deținută de un georgian, Raul Putladze, care a declarat că l-a angajat pe barmanul belarus, Aleksei Losev, pentru că nu a reușit să găsească un georgian pentru acest post. Mulți tineri din Batumi studiază în afara orașului, astfel că bazinul său de forță de muncă vizat este mic, a declarat el pentru RFE/RL. Drept urmare, l-a ales pe Losev, care a fost profesor de grădiniță în Belarus înainte de a fugi împreună cu familia sa la Batumi, la scurt timp după începerea războiului, pe care guvernul belarus l-a susținut. „Nu știam dacă Belarusul se va implica [în război], dar am vrut să plecăm înainte ca acest lucru să se întâmple”, susține Losev.
Întrebat despre incidentul cu șoferul de livrare a apei, Putladze l-a apărat pe Losev, explicând că barmanul învață limba georgiană și se poate ocupa de majoritatea tranzacțiilor în această limbă.
El a spus că un jurnalist a intrat în repetate rânduri în cafenea pentru a încerca să demaște stângăcia lui Losev în georgiană, de exemplu filmând barmanul în timp ce-l supunea unor investigații lexicale complicate sau torpilându-l cu întrebări referitoare la ingredientele conținute de prăjiturile din meniu.
În general, însă, Putladze a spus că a aprobat eforturile de a aplica legea lingvistică. „Când veniți într-o țară, trebuie să puteți vorbi cu localnicii și să înțelegeți ce vă spun ei”, a spus el. El a acuzat guvernul că este prea „lax” cu reglementări care permit practic oricui să deschidă o afacere.
Dar presiunile jurnalistice au fost excesive, susține el, adăugând că bănuiește că jurnalistul care i-a vizitat sediul probabil lucra pentru o gazetă din Tbilisi, mai degrabă decât pentru una din Batumi. „Oamenii din Tbilisi sunt mult mai agresivi în această problemă. În Batumi nu vezi atât de multă agresivitate.... Oamenii de aici iau în serios problema aceasta, dar nu atât de agresiv”.
Mulți dintre cei recent sosiți în Batumi sunt de acord că tensiunile interetnice sunt mai scăzute decât în Tbilisi, unde graffitiurile anti-ruse sunt omniprezente în centrul orașului, iar prezența rusă este sursa unor continue controverse. Comportamentul standard al rușilor în Tbilisi este să încerce mai întâi să comunice în engleză, dar în Batumi lucrurile stau altfel.
„Batumi este mult mai relaxat în privința acestor lucruri”, a spus Nikita, un inginer din Belarus venit în Batumi, care a cerut ca numele său să nu fie folosit din cauza fricii persistente de publicitate în țara sa „unde oamenii pot fi aruncați în închisoare din orice fleac."
„În Tbilisi trebuie să întrebi ce limbă să vorbești. Aici te poți descurca doar în rusă și nu m-am confruntat niciodată cu o reacție negativă din cauza asta", a spus el. Datorită atmosferei relaxate, el a spus: „După o lună în Batumi, mă simțeam deja ca un localnic. Numai că nu vorbesc georgiana”.
Pentru mulți georgieni din Batumi, nou-veniții vorbitori de limbă rusă încep să fie incomozi. „Atmosfera din oraș s-a schimbat”, a spus Salome Gorgiladze, un ghid turistic născut în Batumi. Vorbind cu un reporter în Parcul Central al orașului, ea s-a uitat jur-împrejur și a făcut un gest spre ceilalți trecători. „Aceștia nu sunt din Georgia, nici aceștia nu sunt din Georgia”, spunea ea. „Uneori, dacă asculți cu atenție, auzi mai mult rusă decât georgiană sau orice altă limbă”.
Ea își amintește că bunica ei vorbea, pe lângă georgiană și rusă, și câteva cuvinte în armeană, greacă și turcă, pentru că avea vecini de toate aceste naționalități. „Batumi a fost întotdeauna un oraș cosmopolit, așa că nu este ceva neobișnuit pentru noi să avem oameni străini aici și să auzim limbi străine.” Ce s-a schimbat, spune ea, este amploarea noii populații vorbitoare de limbă rusă. „Acum, ei domină. Aceasta este diferența”.
Luptând din greu
Batumi a avut multă vreme probleme identitare.
Până în 1878, orașul a făcut parte din Imperiul Otoman; populația din regiunea înconjurătoare Adjara era formată, în mare parte, din georgieni care erau musulmani și vorbeau turca pe lângă georgiană. După ce otomanii au cedat Adjara Imperiului Rus, Batumi a câștigat, de asemenea, populații importante de armeni, greci și ruși.
Orașul a continuat să fie revendicat de otomani în timpul Primului Război Mondial, iar Tratatul turco-sovietic de la Kars din 1921, care stabilea granița reciprocă a celor două state, stipula că Adjarei i se va acorda un statut autonom pe baza identității sale musulmane.
Deși caracterul său musulman s-a diminuat constant de-a lungul deceniilor, Adjara și-a păstrat statutul de „cealaltă” periferică ale cărei caracteristici georgiene era îndoielnică chiar și în perioada post-sovietică, scrie antropologul Tamta Halvași. În perioada imediat post-sovietică a fost un stat fără lege în interiorul unui stat, până când Mikheil Saakașvili, care a ajuns la putere în urma Revoluției Trandafirilor din 2003, a reușit să reafirme controlul guvernului central.
Sub Saakashvili, Batumi a fost supus unui program ambițios de reînnoire urbană care a intenționa în mod deliberat să creeze o identitate mai europeană pentru oraș, culcând la pământ o școală construită de sovietici și înlocuind-o cu imitația unei piețe italiene și ridicând monumente care evidențiază străvechile legături ale regiunii cu Grecia.
Orașul refăcut s-a dovedit deosebit de popular în rândul turiștilor turci, iar până la sfârșitul anilor 2010 o secțiune a orașului vechi s-a umplut cu restaurante turcești, iar guvernul turc își exercita influența în regiune, provocând o reacție în rândul georgienilor conservatori. La un moment dat, un partid de dreapta, Alianța Patrioților, ridicase panouri de campanie care avertizsau că Adjara este „ocupată” de Turcia.
Afluxul rusesc
Acum, este „ocupată” de ruși
Statistici referitoare la afluxul rusesc sunt greu de aflat, dar Gorgiladze estimează că ar putea fi până la 30 de mii de ruși în Batumi, un oraș cu 180 de mii de locuitori conform statisticilor oficiale georgiane. Un studiu al Băncii Naționale a Georgiei a constatat că ponderea rușilor care fac achiziții imobiliare în Batumi a crescut brusc după începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, cu mult mai mult decât cifra echivalentă din Tbilisi. În noiembrie 2022, rușii reprezentau 18% dintre cumpărătorii de imobile din Batumi, potrivit studiului băncii.
Batumi și stațiunile de pe plajă din jur sunt destinații populare de vară pentru ruși și alți turiști post-sovietici, precum și pentru georgieni. Chiar și la o privire superficială se pare că proporția de turiști ruși aici a crescut semnificativ în acest sezon.
Numărul de vizitatori ruși în Georgia per ansamblu a crescut semnificativ în acest an față de anul trecut, într-un ritm mai rapid decât vizitatorii din statele-membre ale Uniunii Europene, spun datele oficiale. (Datele nu indică cifrele specifice pentru Batumi).
Gorgiladze explică boom-ul turismului rusesc prin faptul că restricțiile legate de război înseamnă că turiștii ruși nu prea mai au unde se duce în alte părți ale lumii. Iar acest lucru a alungat, la rândul său, turiștii care nu doresc să fie în preajma atâtor ruși în timp ce războiul din Ucraina este încă în desfășurare, a spus ea. Printre aceștia se numără mulți georgieni, un punct sensibil pentru mulți dintre cei din Batumi.
Videoclipurile care prezintă presupusa preluare a controlului de către ruși în Batumi s-au răspândit pe rețelele de socializare georgiene, dar mulți dintre rușii de aici susțin că sunt vizați în mod nejustificat.
„Este foarte nedrept. Există o mulțime de afaceri rusești și în Tbilisi, iar acolo sunt mai mulți ruși decât în Batumi. Dar ei ne atacă spunând: Voi toți îi iubiți pe ruși", a declarat Gorgiladze. Ea spune că toate acestea amintesc de frica de invazia comercială a turcilor.
„Oameni care nici măcar nu fuseseră în Batumi afirmau: Oh, acum este un oraș turcesc, am pierdut Batumi. Tot ei spun acum: Am pierdut Batumi", a adăugat ea.
Gorgiladze a admis că s-ar putea să se afle în minoritate printre locuitorii din Batumi, dintre care mulți salută boom-ul rusesc pentru beneficiile economice pe care le-a adus.
Punctele de vedere pe această temă sunt în concordanță cu politica internă. Susținătorii partidului de guvernământ Visul georgian tind să vadă Rusia ca pe o oportunitate economică și sunt mai înclinați să considere Turcia ca pe un inamic istoric, în timp ce susținătorii opoziției tind să fie mai degrabă antiruși. Politicienii din opoziție au încercat să instituie un regim de vize pentru ruși și să restricționeze achizițiile imobiliare de către ruși.
Gorgiladze a ironizat ideea că turcii ar putea fi o amenințare. „Avem o viziune mitologică a turcilor, ceva ce s-a întâmplat acum 10 secole este la fel de important ca ceva ce s-a întâmplat acum 10 ani”, a spus ea. „A fost în 1878 când au plecat de aici, din Batumi".
Ea este nemulțumită că guvernul nu pare să se decidă să ia măsuri drastice împotriva afacerilor rusești, în ciuda anchetei GNCA. „În calitate de cetățean, nu simt că vor rezolva vreodată această problemă. Nu există voință din partea guvernului”, a spus ea.
Tensiunile legate de prezența tot mai mare a Rusiei au atins cote maxime la sfârșitul lunii iulie, când un vas de croazieră rusesc - cu unii susținători declarați ai războiului printre cei prezenți de la bord - a făcut o escală la Batumi și a fost întâmpinat cu huiduieli de protestatarii naționaliști, dintre care unii au aruncat cu ouă în ei.
Mulți ruși din Batumi au declarat că episodul nu este reprezentativ pentru experiențele lor în oraș. Apariția navei în Batumi a părut a fi o provocare calculată din partea Rusiei, iar numărul protestatarilor georgieni a fost relativ mic, a declarat o persoană originară din Irkuțk care conduce un canal popular de Telegram pentru vorbitorii de limbă rusă din Batumi sub numele Kate Vesna.
Ea, ca mulți dintre cei care au venit recent în Batumi, afirmă că experiențele ei din Georgia au fost pozitive. (Lucrurile stau altfel cu țara ei de origine: în decembrie anul trecut, a fost păcălită să apară într-un program de televiziune de stat rusă în care interviurile cu ea și cu alți ruși din Georgia au fost editate selectiv pentru a face ca viețile aici să le pară telespectatorilor cât mai mizere posibil.)
Ea și-a amintit de un episod, la scurt timp după sosire, în care ea și câțiva prieteni au fost prinși de una dintre ploile torențiale din Batumi. Un georgian, văzându-i în afara ușii lui, i-a băgat înăuntru să-i adăpostească de furtună. Ea a văzut asta ca fiind simbolică: „Toți oamenii care au afaceri aici acum, își dau seama că Georgia este acum acoperișul nostru – nu mai avem alt acoperiș”, a spus ea.
Reprezentativă sau nu, controversa cu vasul de croazieră a atras atenția generală a presei în Georgia, iar declarația GNCA a apărut a doua zi după cea de-a doua și ultima escală în port. „Părerea mea personală, spune Dimitradze, este nu a fost o coincidență.”
Încalcând legile lingvistice din Georgia?
În 2015, Georgia a adoptat o lege care prevede că firmele și reclamele pentru companii trebuie să fie în limba georgiană epuse cel puțin la fel de vizibil ca în oricare altă limbă. O altă lege privind drepturile consumatorilor, adoptată în 2022, impune întreprinderilor să ofere servicii într-o limbă de stat. Legea precizează că necunoașterea limbii de stat nu este o justificare pentru neoferirea serviciilor în această limbă.
GNCA investighează încălcările legilor lingvistice de către întreprinderi pe baza informațiilor pe care le primește de la public, apoi cooperează cu afacerile în culpă pentru a le determina să respecte legea, a declarat Sergo Sanikidze, șeful Departamentului pentru Protecția Drepturilor Consumatorului al agenției, într-un răspuns prin e-mail la întrebările RFE/RL. Dacă o afacere continuă să nu respecte legea, poate fi amendată, a spus el.
Legile privind solicitarea de servicii în limba georgiană sunt încălcate pe scară largă, nu numai la întreprinderile conduse de ruși. În orașul vechi din Batumi, este la fel de improbabil ca un client să fie servit în limba georgiană când calcă pragul unui restaurant turcesc sau când se întinde ple canapea în salonul unei maseuze thailandeze decât atunci când intră într-o cafenea rusă.
Refugiați din Rusia, muzicienii au o nouă viață și un nou public în Georgia
Întrebat despre informațiile că doar afacerile rusești sunt verificate, Sanikidze susține că „agenția se angajează să asigure un tratament echitabil și să respecte drepturile consumatorilor, indiferent de limba folosită în furnizarea de servicii”.
Dar mulți din Batumi sunt fericiți că afacerile rusești sunt cele luate la puricat.
Multe afaceri turcești, de exemplu, nu reprezintă o amenințare, a spus jurnalista Dimitradze. „Turcia este un caz diferit; Turcia este prietenul nostru. Am fost dușmani cu Turcia înainte de a fi Turcia de acum, deci este o situație total diferită", a spus ea. Concentrarea pe afacerile rusești „nu are legătură cu rasismul. Este vorba despre amenințări reale de securitate”.
Unii proprietari de afaceri ruși susțin că legea este nerezonabilă. Aleksei Antonenko, un rus care locuiește în Georgia din 2015, a deschis barul Back Door din Batumi la scurt timp după începerea războiului. Se străduiește să facă din bar un „spațiu sigur” pentru toți nou-veniții în Batumi; a angajat ca personal ucraineni și belaruși, iar în weekendul RFE/RL a vizitat barul care găzduia o seară de stand-up comedy în limba ucraineană.
Dar și-a angajat primul barman georgian abia cu o săptămână mai înainte. A căutat, dar până de curând nu a putut găsi pe nimeni calificat, spune el. Lipsa vreunui angajat georgian a însemnat, de asemenea, că nu putea avea un meniu în limba georgiană, ținând cont că lista de oferte se schimbă frecvent și că ar trebui să apeleze în mod constant la ajutor extern pentru editare. Prin urmare, meniul este doar în limba engleză: „Ar trebui să fie în toate cele trei limbi (engleză, georgiană și rusă) sau doar în engleză”, a motivat el.
De asemenea, afișele de la ușa barului, aflat chiar lângă promenada de pe malul mării din Batumi, erau doar în engleză. El a recunoscut că acest lucru încalcă legea, dar a spus că clientela sa țintă (inclusiv georgienii) vorbește oricum limba engleză. El a estimat că ponderea clienților georgieni din bar a crescut de la aproximativ 10 la sută inițial la aproximativ 20 la sută și a spus că nu au existat conflicte legate de limbă, cu excepția provocatorilor ocazionali care vin să facă scandal pe subiectul acesta. Reglementările sunt inutile, este el de părere: „Piața ar trebui să decidă singură”.
Așa cum a spus un barman de la un bar administrat de ruși din Batumi, care a cerut ca numele său să nu fie folosit deoarece nu era autorizat să vorbească în numele barului: „Avem de-o parte legea și de partea cealaltă realitatea”.
