UE și România au anunțat că vor continua în relația cu Republica Moldova doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local. Municipiul Cahul și localitățile din vecinătate sunt beneficiari ai proiectului „UE 4 Moldova: Regiuni-cheie”. În următorii 5 ani, acestea vor beneficia de suport din partea Uniunii Europene pentru a spori economia regiunii și pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale oamenilor. Primarul orașului Cahul, Nicolae Dandiș se arată convins că acest program va îmbunătăți viața de zi cu zi a localnicilor.
Nicolae Dandiș: „Cel mai mare susținător, evident, rămâne a fi Uniunea Europeană și prin acest program care a venit acum pentru Cahul, asistența și bugetul care este alocat acestui program și alte proiecte din partea statelor membre ale UE pentru Cahul este, indiscutabil, de unde vine asistența financiară, spuneam, vine din Uniunea Europeană, vine din Vest. Și acest lucru înseamnă proiecte concrete, care se implementează deja și care se vor implementa în acești ani în diferite domenii din municipiul Cahul.”
Europa Liberă: De ce a fost selectat Cahul pentru acest program?
Nicolae Dandiș: „În primul rând, este vorba despre potențialul municipiului Cahul. Deci, potențialul uman, economic și perspectiva de dezvoltare a regiunii, plecând de la acest centru urban regional, acest program a luat în calcul și angajamentul, și modul în care ne-am asumat responsabilitatea de a gestiona acești bani. Este vorba despre 23 de milioane de euro pentru Cahul și Ungheni. Eu cred că nu mai puțin de jumătate vor merge pentru Cahul, doar pe acest program, dar în afară de acest program sunt și alte proiecte mari: pe apă și canalizare – aproape 35 de milioane de euro, pentru un centru regional de dezvoltare tehnologică și informații urmează iarăși câteva milioane de euro. Vorbim în general pentru perioada următoare, practic pentru următorii patru ani de o asistență de circa 50 de milioane de euro pentru Cahul. Este aproape un miliard de lei, o sumă impunătoare și sigur că și capacitatea de a privi pe termen mediu și lung și de a implementa proiecte capabile să fie multiplicate și să aibă impact asupra întregii țări a fost de asemenea un argument-cheie pentru selectarea Cahulului de către Uniunea Europeană.”
Este aproape un miliard de lei, o sumă impunătoare...
Europa Liberă: După o analiză minuțioasă, s-a decis ca o parte din asistența financiară venită din partea Uniunii Europene să ajungă direct la autoritățile locale, astfel încât cetățeanul să perceapă că ceea ce oferă Uniunea Europeană este în interesul îmbunătățirii vieții cetățeanului. Autoritățile centrale pot fi supărate, într-un fel, că până acum practica a arătat că toți banii veneau prin guvern?
Nicolae Dandiș: „Că-s supărați sau nu, eu cred că depinde ei cum vor avea capacitatea să înțeleagă că acest instrument nu este împotriva guvernului, ci este pentru dezvoltarea țării și, de fapt, acești bani vor ajuta ca să fie ridicat nivelul de dezvoltare a localităților și, respectiv, mai puține întrebări vor fi la nivel central și ei trebuie să vină către aceste autorități, inclusiv către Cahul și Ungheni și să spună care sunt proiectele care vor fi eligibile pe program și care alte inițiative care nu se încadrează trebuie susținute de către guvern, iar în cazul în care vor prefera să întrebe: de ce Cahulul?, de ce Ungheniul? și în cazul acesta să ocolească anumite asistențe din partea statului aceste localități, vor greși enorm.
Și aici consider că va fi și pentru instituțiile donatoare încă un temei să înțeleagă că cineva nu-și dorește cooperare și dezvoltarea autorităților locale, ci își dorește o mai mare centralizare, iar lucrul acesta vine în contradicție cu prevederile Acordului de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, care în mai multe articole prevede expres dezvoltarea administrației publice la toate nivelurile - și centrale, și locale - și este un angajament pe care și l-au asumat autoritățile, și este o parte a implementării lui.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană de mulți ani insistă pe un principiu – „Mai mult pentru mai mult”, mai multe reforme, obțineți asistență mai multă. Chiar atât e de greu să te ghidezi de ceea ce-ți oferă UE?
Nicolae Dandiș: „Nu este greu, dar vorbim despre modul cum se schimbă lucrurile de la o zi la alta și există diferite situații, probleme și provocări la care trebuie să facă față și aici este inclusiv de a gestiona anumite probleme care pot avea impact politic. Pe de altă parte, este necunoașterea la modul practic ce înseamnă aceste angajamente față de UE.
Necunoașterea la modul practic ce înseamnă aceste angajamente față de UE...
Mulți din autoritățile centrale - mă refer atât în guvern, cât și în parlament - nu cunosc prevederile Acordului de Asociere. Pe 13 decembrie chiar a fost publicat în „Monitorul Oficial” programul guvernului pentru trei ani, indiferent pe cât va fi guvernul, dar programul a fost aprobat pe trei ani și majoritatea obiectivelor care sunt în acel program au doar la compartimentul politică externă prevăzută o rubrică care sunt punctele din Acordul de Asociere care merg conform calendarului sau sunt în întârziere la calendarul de implementare a Acordului. Nu am văzut nicăieri să fie vreo mențiune că anumite aspecte urmează să fie implementate și de autoritățile locale.”
Europa Liberă: Dacă guvernanții ar livra rezultate, s-ar simți aici, în teritoriu, că reformele au impact și pentru simplul cetățean?
Nicolae Dandiș: „S-ar simți, țara este mică și câteodată, sincer, mă întreb de ce suntem captivii acestor situații și jocuri de-a cineva vrea reforme, cineva nu vrea reforme, când, de fapt, aceste așa-zise reforme sunt lucruri foarte simple și pentru puține din ele chiar este nevoie de voință politică sau ar necesita sacrificii politice mari. În cea mai mare parte, ceea ce doresc primarii sau autoritățile locale în ceea ce ține de cadrul legal ar putea fi rezolvat într-o singură ședință a parlamentului.
Vorbesc despre legislația electorală, pe de o parte; vorbim despre legislația cu privire la finanțele publice, legislația cu privire la administrația publică locală, care în mare parte ar avea ca finalitate o mai mare autonomie locală, dar există această temere de parcă dacă ar avea autoritățile locale mai puternice, le-ar lua cineva puterea de la centru. Eu din contra zic că delegi această putere, resurse și, respectiv, atribuții și pe urmă trebuie să fii capabil să controlezi, să monitorizezi ca lucrurile să meargă în direcția pe care ai stabilit-o în obiectivele strategice. Deci nu există dorință, pe de o parte, dar asta se pare mai mică probabil ca pondere, cea mai mare parte este necunoaștere și o lipsă reală de angajament de a înțelege.”
Există această temere de parcă dacă ar avea autoritățile locale mai puternice, le-ar lua cineva puterea de la centru...
Europa Liberă: Cum înțelegeți Dvs. poziția celor de la guvernare: au schimbat macazul, au văzut că nu vine asistență financiară din partea Uniunii Europene, din partea partenerilor externi din Occident și se orientează către Federația Rusă, pentru că în societate pe larg se discută despre aceste 500 de milioane de dolari care au fost bugetate și care ar trebui să ajungă în Republica Moldova?
Nicolae Dandiș: „Cred că se dorește de a transmite cumva niște mesaje că nu se termină lumea, dacă nu se dau dintr-o parte, vom căuta din alta și se încearcă a prezenta situația că aceste ajutoare cumva ar fi condiționate și nu corespund oarecum intereselor strategice ale țării. Și atunci, unii chiar zic că este bravo, decât să ne luăm niște bani care, chipurile, să ne spună cineva ce să facem, uitați-vă că autoritățile sunt independente și ele preferă să caute alte surse, decât să joace după cum le cântă altcineva. Deci, este o percepție care se dorește a fi creată și, din păcate, există unii care cred. Vedem în ultima perioadă mai multe declarații din partea unor persoane importante în stat lipsite de diplomație și eu cred că atunci când autoritățile centrale nu prea dau dovadă de diplomație, diplomația occidentală ar trebui să fie mai puțin diplomată, trebuie să fie tradus în cuvinte mai concrete ce înseamnă condiționalități și sigur că cineva este mai greu poate să aibă niște uși deschise după anumite declarații sau poziții în anumite capitale europene, dar, fiind un an electoral, se înțelege foarte clar că se dorește a ajunge și prin anumite capitale europene, nu neapărat la Bruxelles, pentru a arăta că cu Vestul oricum sunt relații bune.
Va interveni Estul în pregătirea acestor întâlniri în Vest, pentru ca tocmai să nu piardă din acest echilibru de percepție a susținerii externe.”
Europa Liberă: Eventual, dacă această jumătate de miliard de dolari se negociază între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse, din acești bani ajung la Cahul, pentru că s-a vorbit că ei vor fi direcționați către îmbunătățirea infrastructurii și, în primul rând, va fi nevoie să fie îmbunătățită calitatea drumurilor?
Nicolae Dandiș: „Nu știu dacă vor ajunge la Cahul, nu știu, în general, dacă acești bani vor ajunge în Republica Moldova, pentru că discuții reale vor putea fi făcute, probabil, după alegerile prezidențiale.”
Europa Liberă: Banii sunt bugetați pentru anul acesta.
Nicolae Dandiș: „Deci, că sunt planificați este una; ca oricare document financiar până la 31 decembrie urmează să fie acoperit, să fie făcute rectificări. Eu nu aș merge pe un astfel de angajament de creditare. Noi dacă am întreprinde toate măsurile pentru a valorifica toate resursele care ne sunt oferite ca granturi, ca asistență nerambursabilă, am putea la fel produce impact real asupra mai multor localități din această țară și potențial este încă mult mai mult decât ceea ce ni se oferă, decât să ne concentrăm pentru a negocia condiții de creditare.”
Europa Liberă: În ultimul timp este citat un fost ambasador american, care a spus că „SUA construiește drumuri, România renovează grădinițe, iar Federația Rusă adună lauri când e vorba de simpatiile pe care le împart cetățenii Republicii Moldova”. De ce?
Avem nevoie de a înțelege care sunt principalele provocări și riscuri la adresa modului cum se înțelege securitatea statului...
Nicolae Dandiș: „Avem nevoie de a înțelege care sunt principalele provocări și riscuri la adresa modului cum se înțelege securitatea statului. Or, securitatea informațională nu este mai puțin importantă decât securitatea economică. Prin asta se explică de ce există foarte multă manipulare. Din păcate, există foarte multă propagandă și există foarte multă activitate de dezinformare din cauză că asta face parte din tactica unor puteri. Toate localitățile au nevoie de asistență, dar oamenii trebuie să vadă diferența, trebuie să vadă că această asistență vine condiționată, nimeni nu este obligat să dea ajutor, ei tot au probleme în țările lor și ajută oamenii care sunt ca viziuni comune și cu siguranță lucrul acesta poate fi ca exemplu și va fi cunoscut că, iată, trebuie să facem și noi ceva. Și atunci, și la nivel local va fi un vot poate mai mult pro-european sau pro-Occident. La următoarele alegeri locale poate se va vedea din altă prismă, deci sunt multe lucruri care trebuie întreprinse poate acum, ca să avem efecte și rezultate pe viitor.”
