Linkuri accesibilitate

Nicolae Grejdieru (Germania): Așteptăm binele


În cei aproape treizeci de ani de independență cu câteva excepții moldovenii au votat și au ținut la putere regimul socialist-comunist, care mințindu-i pe cetățeni au furat tot ce se putea de furat din țară, alungându-i pe mulți prin lumea mare. Ca să se mențină la putere această „ciumă roșie”, își schimba mereu culoarea, trecea dintr-un partid în altul, forma partide noi și înscena reforme fictive, sunt constatările lui Nicolae Grejdieru, fost angajat în structurile de forță, care de aproape două decenii s-a stabilit cu familia în Hamburg, Germania.

Interviu cu Nicolae Grejdieru din Germania
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:31 0:00
Link direct

Europa Liberă: Locuiți în Germania, acolo unde v-ați stabilit de aproape 20 de ani, ați activat însă pe timpuri în Republica Moldova în mai multe funcții în cadrul Ministerului de Interne, ulterior și la Centrul Național Anticorupție. De ce ați plecat din țară? De ce ați completat această armată mare a diasporei?

Nicolae Grejdieru: „Am activat în Ministerul Afacerilor Interne 26 de ani la posturi de conducere, am fost șef de poliție în raion, pe urmă – de județ.”

Europa Liberă: În ce raion?

Nicolae Grejdieru: „În Telenești am fost. Am participat împreună cu camarazii la războiul din Transnistria.

Repede m-am dezamăgit și în octombrie 2002 am lăsat totul baltă...

În mai 2002, când au venit comuniștii la putere, la rugămintea guvernării de atunci am format Departamentul Nord al Centrului Anticorupție, cu centrul la Bălți, l-am format de la zero, am pus în el tot sufletul și speranțele, am selectat o echipă puternică, colaboratori cinstiți, sediu nou, birouri, dar repede m-am dezamăgit și în octombrie 2002 am lăsat totul baltă, m-am pensionat și am plecat cu familia în Germania.”

Europa Liberă: Ce necazuri v-au făcut să luați această decizie și să alegeți străinătatea?

Nicolae Grejdieru: „Să spun sincer, necazuri sau neplăceri nu au fost, aș minți dacă aș spune că am avut probleme cu conducerea Centrului Anticorupție, problema însă a fost în faptul că politicienii de rang înalt se implicau în lucrul Centrului, fiindcă ei aproape toți țineau „acoperișurile” la tot ce voiau, nu puteai atinge corupții, din contra, îți dădeau indicații pe care trebuia să le îndeplinești și să-i presezi pe concurenții lor. Nu am putut face așa ceva, pentru că ar fi fost o crimă din partea mea, dar de jeluit nu aveai cui să te jelui, nu vedeam nicio scăpare, pierdusem încrederea în viitor. Mi-am luat atunci soția, cei trei copii și am plecat fără să anunț pricina șefilor mei. M-au chemat mai târziu înapoi de mai multe ori, dar nu m-am întors, nu am vrut.”

Europa Liberă: De ce? Acum, dacă e să priviți de la înălțimea timpului, nu vă pare rău că totuși ați decis atunci să plecați din Republica Moldova?

Nicolae Grejdieru: „În Republica Moldova am activat în posturi înalte, a lucrat și soția întotdeauna, dar abia de ne ajungeau bani de la o lună la alta. Dacă vreți să mă credeți, când am plecat în 2002 în Germania și mi-am vândut totul - și casă, și masă, cum se zice, după 26 de ani de serviciu impecabil dat patriei mele, abia de-am adunat 12 mii de euro. Asta era toată agonisirea mea. De aceea acum când cineva care lucrează în organe vreo 10-15 ani și are avere de milioane să nu-i credeți nici pe unul că au acumulat-o prin muncă cinstită. Ei trebuie toți fugăriți din organe. În ceea ce privește dacă îmi pare rău sau nu că am plecat din patria mea, răspunsul este unul ferm – «Nu!».

Europa Liberă: Și chiar nu regretați deloc acel pas făcut atunci, în 2002?

Nicolae Grejdieru: „Nu, dna Valentina, niciun pic! Din contra, eu mă mândresc cu asta, eu mă mândresc că la vârsta mea am învățat o limbă cu totul străină pe care nu o cunoșteam defel; eu mă mândresc că am învățat tradițiile, moravurile și obiceiurile unui nou popor, integrându-ne în societatea germană; eu mă mândresc cu familia mea, care-i aici, dar după patria mea mă doare inima când privesc ce se face acolo, cinstit vă spun, și, mă rog, fac și eu ceea ce pot pentru ea, din îndepărtare.”

Europa Liberă: Am aflat din presa din Germania că sunteți o persoană bine văzută în mediul acestei țări, aveți și proiecte, proiecte care au tangență cu generația tânără, chiar ați fost nominalizat de orașul Hamburg, orașul cu două milioane de locuitori, pentru un concurs, „Cel mai bun lucrător social”, acolo.

Nicolae Grejdieru: „Mă mândresc că societatea germană m-a apreciat și mi-a încredințat și mie, să spunem așa, unui moldovean, educarea noii generații din Germania. Mai mult nu vă pot spune, am emoții.”

Europa Liberă: Acum în Republica Moldova, după aceste alegeri parlamentare anticipate din 11 iulie, dar și până acum, în timpul campaniei prezidențiale de anul trecut, s-a vorbit și se vorbește mult despre nevoia unei lupte aprige împotriva corupției, că acest fenomen s-a înrădăcinat. Pentru că ați activat în organe care trebuiau să combată acest flagel și pentru că acum sunteți un funcționar public în Germania, ați putea să comparați situația de acolo și de aici și cum vedeți o luptă adevărată împotriva acestei corupții?

Nicolae Grejdieru: „Dna Valentina, cum să compari Republica Moldova cu Germania?... Dar totuși vreau să spun că avem o tragedie în țară. Cei care se gândesc că corupția se poate de învins cu ajutorul Codului penal, se amăgesc amarnic. Aici trebuie peste tot de făcut reforme, și reforme dure, și cel care le face trebuie să fie pildă în toate, numai așa se poate de făcut.”

Europa Liberă: Ați putea să concretizați, totuși, la ce vă referiți prioritar?

Nicolae Grejdieru: „Vreau să spun că în țară se fură anual mai mult de jumătate de buget, dar uitați-vă ce se face în justiție, procuratură, poliție, Centrul Anticorupție. Ei doar „papă”, să spunem așa, bugetul statului degeaba, rentabilitatea acestor organe este de circa 10 la sută, după părerea mea, pușcăriile sunt pline cu infractori mărunți, birourile procuraturii, poliției, judecătorilor sunt pline cu dosare penale, cu materiale de recurs ș.a.m.d. Și folosul din toate acestea-i zero, numai lucru degeaba. Avem o țară aproape falimentată. De exemplu, nimerește un hoț la procuratură, pentru că a furat 1.000 de euro. Pe acest caz se face două luni anchetă, se fac expertize, revizii, vreo 10 ședințe de judecată, statul achită leafă anchetatorilor, și nu numai la unu, experților, judecătorilor, procurorilor, infractorul stă închis, unde este păzit, hrănit, lecuit, el este stors de bani din toate părțile – de către avocați, de cei din penitenciare, de judecători și până la urmă, știți ce se întâmplă? Statul pierde vreo 3.000 de euro, iar infractorul iese la libertate și nu întoarce paguba. Dar uitați-vă ce se face cu furtul miliardului, statul a mai pierdut vreo jumătate de miliard, anchetând această crimă vreo 5 ani deja.”

Europa Liberă: Mai mult de 5 ani, din 2014, suntem în 2021, iată-s 7 ani aproape.

Nicolae Grejdieru: „Ei, poftim, deja 7 ani. Și știți că statul achită leafa grupelor, și grupe mari de anchetatori, plătind Kroll-urile acestea, 1 și 2, zeci de ședințe de judecată, uitați-vă numai la Cahul câte s-au făcut, neîntorcând până la urmă niciun bănuț din paguba comisă?

Cât se poate asta? De unde o așa prostie?

Să mă scuzați, dar să mă credeți, Germania nu ar fi făcut asta nici în ruptul capului, dar moldovenii o fac, noi doar suntem „bogați”. Părerea mea este că trebuie pe viitor încetul cu încetul de introdus în mod obligatoriu transferurile de bani de la cont la cont peste tot – salariu, procurarea de mărfuri, pensii, totul de făcut prin transferuri, doar procurările private să fie făcute cu bani cash. Acest lucru o să micșoreze corupția. Uitați-vă, Chișinăul și suburbiile lui sunt pline de castele construite de demnitari. Știți care firmă le-au construit și cum au fost achitați banii? Nimeni nu știe. Știți cum au fost procurate materialele de construcție? Tot nimeni nu știe. Sau alt caz – comunistul cel mai mare are slugi la fazenda lui din pădure. Știe, oare, cineva cum achită el salariile acestor oameni și ce pensii vor primi ei la bătrânețe? Dar ce se face în medicină, la protecția socială, la asigurări, agenții? Despre gazul natural și energia electrică nici n-aș mai deschide gura să mai vorbesc, e o corupție totală. Urgent, urgent trebuie de liberalizat această piață! În Uniunea Europeană este mai ieftin gazul decât în Republica Moldova. Astă-vară era de două ori mai ieftin. Și încă ceva – ca să lupți cu corupția, trebuie de interzis aproape complet contactele de lucru între funcționarii care primesc hotărâri administrative și cei împotriva cărora se primesc aceste hotărâri. De exemplu, polițistul stă în drum și întocmește procese-verbal și numai nu spune: dă-mi niște bani, revizorii, de asemenea.

În timp ce, de-o pildă, securitatea traficului se poate de asigurat cu ajutorul dispozitivelor video, la revizor se poate de trimis documentele prin poșta specială. De ce nu se face așa? Ca în Europa, să spunem, să nu întâlnești capra și cu varza. Noi putem lua exemplu de la Europa în această direcție, putem copia ceea ce este bun pentru țara noastră. În Germania, condamnatul vine singur la pușcărie, dacă i-a venit hârtiuța prin poștă, cu el statul nu cheltuie bani ca în Moldova, să-l plimbe cu automobilul, cu străjeri, să le plătească la o comandă sau la o echipă întreagă să-l aducă și benzină, și mașină, și tot. Dacă vreți să știți, pe mine ca șofer, care 19 ani trăiesc în Germania, nu m-a oprit niciodată poliția din Germania.”

Europa Liberă: Dar, așa, o curiozitate – ce pensie aveți Dvs. după 26 de ani munciți în organele din Republica Moldova?

Nicolae Grejdieru: „Chiar nici nu știu cum să vă spun. Dvs. știți că eu sunt lipsit de către țara mea de pensia și indemnizația de combatant din Republica Moldova? Nu primesc nimic.”

Europa Liberă: Adică, cum?

Nicolae Grejdieru: „Adică așa, nimic nu primesc, așa, ca un dușman al poporului, fiindcă, conform unor legi cu iz sovietic, pensionarii din organele de forță care locuiesc după hotare sunt lipsiți de pensie. Oricum, avem încheiate mai multe contracte, acorduri sociale cu țările străine, Germania, desigur, tot este, în urma cărora toate categoriile de pensionari moldoveni care trăiesc peste hotare primesc pensia aici, peste hotare, în afară de pensionarii din organele de forță.”

Europa Liberă: De ce nu ați mers în instanță ca să obțineți dreptate? E doar o discriminare, nu?

Nicolae Grejdieru: „Da, e o discriminare și o discriminare totală. 100% se poate de câștigat la CEDO, dar drumul e prea lung până la CEDO. Noi, spre exemplu, mai mulți pensionari din organele de forță, prin intermediul Avocatului poporului, ne-am adresat la Curtea Constituțională, care pe data de 26 noiembrie anul trecut a scos toate restricțiile de achitare a pensiilor pensionarilor organelor de forță de peste hotare. Dar știți care a fost opinia parlamentului în această ședință de judecată? Chiar nu le este rușine? Ei au spus: o asemenea rațiune, adică lipsirea de pensie a fost și este motivată de situația economică și financiară cu care se confruntă statul. Adică să lipsești un pensionat de pensie, fiindcă statul nu are bani să-i dea? „Umană” și „legitimă” rațiune, nu-i așa? Mai mult, fosta guvernare coruptă nici până azi nu a executat hotărârea de anul trecut a Înaltei Curți, așa cum n-a executat nici Comisia Electorală Centrală acea hotărâre judecătorească ce ține de deschiderea unui număr mai mare de secții de votare peste hotare, fiindcă la noi în țară nu sunt deprinși să execute hotărârile judecătorești. Aceasta este o crimă față de justiție și de popor, în primul rând, și nimeni din procuratură nu se sesizează pe aceste cazuri.

Aceasta este o crimă față de justiție și de popor...

Acum toată încrederea noastră, vă spun sincer, este în guvernarea pe care noi am votat-o și așteptăm. Așteptăm binele.”

Europa Liberă: Așteptați acolo sau reveniți acasă?

Nicolae Grejdieru: „Așteptăm aici, pentru că aici ni-i familia, aici ni-i tot, aici așteptăm.”

Europa Liberă: Și chiar nu vă vine câte un gând că totuși ar putea să se apropie ziua când vă faceți valiza acolo, în Germania, și să reveniți în Republica Moldova?

Nicolae Grejdieru: „Cinstit, sunt așa gânduri, dar așteptăm niște semnale de la patria noastră. Eu, de-o pildă, am trei fii care aici au studiat, au ale lor firme, sunt trei băieți care ar putea să facă multe. De aceea așteptăm și noi, dacă sunt schimbări înseamnă că poate toată familia să plecăm încolo înapoi.”

Europa Liberă: Se vor împlini 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Cum ați descrie aceste trei decenii de independență?

Nicolae Grejdieru: „Îi tare greu să vă spun ceva bun. Eu am participat de la primele proteste, am fost polițist și știu ce înseamnă asta, am făcut toate din suflet până la aceea că atunci când au fost schimbați banii stăteam noaptea și păzeam, controlam să nu îi fure, aduceau banii, bănuții ceia de aluminiu, am închis și clădirea Partidului Comunist, când a fost indicația de închis și averea de a le-o lua și mă gândeam la o viață bună pe viitor, luptând împreună cu camarazii noștri, dar puterea a nimerit în mâinile bandiților. Să mă scuzați, fiindcă am avut întâlniri nu numai cu un președinte, am avut mai cu toți întâlniri, când veneau în raion cu toți mă întâlneam, fără poliție nu se petrecea nimic, dar ceea ce s-a întâmplat, ei s-au îmbogățit, nu le-a fost în grijă de nimeni, nici de popor, nici de nimic, nici de țară, așa, au distrus tot, încetul cu încetul s-a distrus tot, și privatizare, și tot.”

Europa Liberă: Ca participant la conflictul armat de la Nistru, credeți în șansa reglementării transnistrene?

Nicolae Grejdieru: „Da, da, sunt șanse, numai că nu trebuie de început cu asta, trebuie de început cu tâlhăriile care se fac acolo, nu trebuie de susținut și de dat licențe, de le dat voie și benzină să aducă, să se îmbogățească pe spatele nostru, al moldovenilor, de pe partea dreapta a Nistrului se îmbogățesc, trebuie de făcut ordine și atunci o să fie totul normal. Eu socot că demult se putea de hotărât, cu atât mai mult acum, când Ucraina ne susține în chestiunea aceasta, oamenii înțeleg că să trăim împreună e cu mult mai bine, să trăiești unul singur e mai greu, astea-s ambițiile politicienilor de acolo și de aici, dar dacă noi o să fim normali și o să luptăm pentru patria noastră și pentru transnistreni, așa cum luptăm pentru ai noștri, o să fie totul normal, ia să vă uitați, nici limba nu o să-i întrebe, care și ce limbă vorbește, o să vorbească toți ce o să știe, dar o să facă normal. Pe urmă, după ce o să regulăm chestiunea cu Transnistria, se poate de mers mai departe, da.”

Europa Liberă: Și ce sfat aveți pentru politicienii care vor să-și asume guvernarea?

Nicolae Grejdieru: „Eu vreau să spun că politicienii au declarații, politicienii din timpul de față au declarații foarte bune: lupta cu corupția, reformele – așa și trebuie de făcut. Dacă vor duce până la capăt ceea ce este planificat, înseamnă că putem socoti că noi mergem pe un drum drept acum. Noi ne-am întors cam așa, la 180 de grade, și mergem normal.”

Europa Liberă: Dar va fi rezistență din interiorul sistemului?

Nicolae Grejdieru: „Nu mă gândesc că va fi rezistență mare din interiorul sistemului, fiindcă ei toți îs murdari, pe dânșii trebuie de pus la punct, începând cu cel mai mare și terminând cu cel care lucrează și îndeplinea, toți, și procuror și toți, fiindcă, executând eu, ca lucrător al organelor de interne, eu ca jurist, pot să spun că, făcând un material de refuz pe un caz, pe o crimă, tu faci singur o crimă, fiindcă tu nu îndeplinești legea, tu faci abuz de putere, înseamnă că împotriva ta, făcând acest material de refuz, neintentând dosar penal și neanchetându-l, tu singur te faci criminal. De aceea eu am și plecat din organe, de aceea eu am și plecat în Germania, pentru că n-am vrut să fiu criminal, fiindcă, neexecutând legea, tu te faci criminal, jumătate din procurori sunt criminali.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG