Europa Liberă: Deputații vor să modifice Legea fundamentală a țării. E ușor să faci amendamente la articolele din Constituție?
Nicolae Osmochescu: „Nu este atât de ușor, dar e absolut real și posibil în cei mai scurți termeni procedurali prevăzuți de Constituție, prevăzuți de legea Curții Constituționale și de Codul procedurii jurisdicționale.”
Europa Liberă: 34 de deputați au semnat pentru schimbarea limbii de stat din „moldovenească” în română, proiectul de lege prevede schimbarea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română”. S-a trimis pentru a fi examinat, dar Curtea Constituțională a emis o hotărâre pe marginea acestui subiect încă la finele lui 2013, potrivit căreia limba oficială în Republica Moldova este limba română, și nu „limba moldovenească” în baza grafiei latine, conferind statut de normă constituțională Declarației de Independență a Republicii Moldova, adoptată încă în 1991. Faptul că revine la Curtea Constituțională același subiect îi dă mai mare greutate juridică?
Real, Parlamentul ar putea fără să se adreseze Curții Constituționale să facă modificările necesare.
Nicolae Osmochescu: „Nu, nu-i dă mai mare greutate juridică, formal; real, Parlamentul ar putea fără să se adreseze Curții Constituționale să facă modificările necesare. Au tot temeiul juridic, este hotărârea Curții Constituționale; hotărârea Curții Constituționale a intrat în vigoare, este irevocabilă, nu poate fi atacată nici pe o cale de atac, nici într-o instanță națională sau internațională.”
Europa Liberă: Parlamentul dacă votează, trebuie să trimită la promulgare președintelui, dar Igor Dodon a spus că va bloca această inițiativă legislativă.
Nicolae Osmochescu: „Dar, dacă Parlamentul se va adresa Curții Constituționale, pur și simplu, formal, pentru un aviz că modificarea este în concordanță, altă hotărâre Curtea nu poate da. Că este în concordanță cu spiritul și buchea Constituției și vine să completeze Constituția, conform hotărârii Curții Constituționale, care trebuia să fie făcută demult de către Parlament, dar n-au făcut-o. Așa că aici din punctul de vedere și al normei materiale, și al normei procedurale totul este corect și absolut incontestabil.”
Europa Liberă: Și care poate fi soarta acestei inițiative, că va fi modificată Constituția?
Nicolae Osmochescu: „Da. Eu sper că se vor găsi aceste 2/3 de 68 de deputați care să voteze modificarea Constituției în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale în care este stipulat foarte clar că dat fiind că în Declarația de Independență este arătată limba română ca limbă de stat, documentul este fundamentul viitoarei Constituții, va fi tot normal, dar că președintele nu o singură dată declară că el nu va promulga, poate declara. Declarația nu schimbă nimic, absolut nimic nu schimbă declarația, pentru că, dacă deputații își vor menține votul și a doua oară după ce va fi întors, admitem dintr-un motiv oarecare; s-a găsi un motiv cât de cât de a fi invocat pentru a-și justifica poziția, deputații vor vota din nou și atunci președintele va fi nevoit să facă aceeași declarație pe care a făcut-o cu zece zile în urmă: Dat fiind faptul că legile au venit revotate de Parlament, Constituția mă obligă să le promulg.”
Europa Liberă: Oricum, deocamdată, rămâne în ceață, pentru că liberal-democrații merg la Curtea Constituțională, Dvs. vorbiți că în Parlament ar putea fi votat…
Nicolae Osmochescu: „Liber ar putea fi votat, fără niciun fel de…”
Europa Liberă: …de către 68 de deputați, nu se cunoaște care va fi finalitatea.
Nicolae Osmochescu: „Atunci când se vor acumula acele 68 de voturi ale deputaților în ședința plenară a Parlamentului, și atunci, modificarea Constituției prin adoptarea unei legi constituționale. Și atât.”
Europa Liberă: Și democrații vor să ajungă la Constituție. Ne referim la proiectul hotărârii privind formarea unui grup de lucru pentru elaborarea proiectului de modificare și completare a Constituției prin introducerea în textul Legii Supreme a unei referințe care spune clar că orientarea strategică a Republicii Moldova este integrarea europeană. E nevoie?
Nicolae Osmochescu: „De așa ceva a fost nevoie de la bun început, când noi ne-am proclamat orientarea spre integrarea europeană, dar, dacă ne aducem aminte direcțiile generale ale politicii externe, acele din ‘95 adoptate, acolo e o situație absolut incertă. Sunt trei priorități: păstrarea relațiilor bune cu CSI, care-i muribund demult; integrarea în Uniunea Europeană și a treia a fost Unirea imediată cu România. Mai târziu, în 2005, comuniștii preiau ideea de la Frontul Popular și se declară ei proeuropeni, după evenimentele cunoscute dintre dl Voronin și dl Putin. Atunci ei au preluat doar ideea și chiar și ministerul și-a schimbat titulatura – din Ministerul Afacerilor Externe a devenit Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.”
Europa Liberă: Dar ce schimbă consfințirea acestui deziderat din Constituție?
Nicolae Osmochescu: „Ce schimbă? Schimbă foarte și foarte mult, pentru că în Constituție, care este nu numai un act care constată, dar un act juridic, politic, program ce stabilește un obiectiv strategic – politica țării, și anume: integrarea în Uniunea Europeană. Având așa un obiectiv strategic – integrarea în Uniunea Europeană –, într-o mare măsură se limitează toate posibilitățile de a specula, de a promova ideea de a se integra în alte comunități internaționale, cum ar fi Uniunea Euroasiatică, Uniunea Vamală, deci asta schimbă foarte mult.”
Europa Liberă: Dar prin aceasta guvernarea nu dezbină societatea și mai mult?
Nicolae Osmochescu: „Nu, nici într-un caz! Prin așa stipulare în Constituție, sunt obligate și juridic, și politic toate instituțiile statului să promoveze această idee și s-o realizeze în practică, pentru că este o normă constituțională obligatorie pentru toți, începând de la șeful statului și terminând cu un primar trebuie să realizeze Constituția, și dacă n-o realizezi, încalci Constituția și trebuie să răspunzi conform normelor constituționale, administrative, iar dacă este cazul, și conform normelor penale pentru nerespectarea sau încălcarea Constituției.”
Europa Liberă: Dar pentru a fi introdusă această sintagmă în Constituție, trebuie iarăși acele 68 de voturi?
Nicolae Osmochescu: „Neapărat. Aceleași 68 de voturi, 2/3 constituționale, cum le numim noi, a deputaților din Parlament din acei 101.”
Europa Liberă: Sunt voci care spun că mai degrabă guvernarea ar trebui să arate că face adevărate reforme, decât inițiative de felul ăsteia care a venit din partea Partidului Democrat.
Nicolae Osmochescu: „Critici de acestea care se aud de la diferite colțuri ale sobei, că altfel nu pot să le spun, că iată mai bine ar fi așa, noi am pierdut 22 de ani, din ’94 încoace, 23 de ani i-am pierdut.”
Europa Liberă: De când a fost adoptată Constituția?
Nu cere nimeni că apucă-te de sapă și începe să faci un canal spre Uniunea Europeană, dar e direcția generală, orientatorul general strategic spre care trebuie să tinzi și tu, și instituția în fruntea căreia te afli tu și toți funcționarii care sunt subordonați.
Nicolae Osmochescu: „Da. Anume de aceea că se căutau tot timpul justificări – că așa ar fi mai bine, că asta nu-i necesar, asta poate să rabde, asta-i primar. Iată acum avem, poftim! Nu cere nimeni că apucă-te de sapă și începe să faci un canal spre Uniunea Europeană, dar e direcția generală, orientatorul general strategic spre care trebuie să tinzi și tu, și instituția în fruntea căreia te afli tu și toți funcționarii care sunt subordonați. Asta-i foarte clar și ideea…”
Europa Liberă: Știți că socialiștii insistă pe ideea convocării unui referendum, când e vorba despre vectorul politicii externe?
Nicolae Osmochescu: „Păi, socialiștii pot să insiste, hotărăște Parlamentul ce se urmărește privind proclamarea procesului de integrare ca proces prioritar geostrategic și geopolitic. Adică, de ce? Ca lumea să înțeleagă că nu-i aderare de dragul aderării, dar de ce? De exemplu, de ridicare a nivelului de trai, de ridicare a nivelului economic, de soluționarea problemelor interne în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, de respectarea drepturilor minorităților etnice și lingvistice.”
Europa Liberă: Moldova are semnat un Tratat de bază de prietenie cu Federația Rusă și știți prea bine că Moscova reacționează bolnăvicios atunci când e vorba să fie trasat categoric acest vector al Moldovei către Uniunea Europeană.
Nicolae Osmochescu: „Atât Tratatul politic de prietenie și de cooperare cu Federația Rusă, care a fost…”
Europa Liberă: E un tratat strategic.
Nicolae Osmochescu: „Dar și tratatul are o istorie, dacă vă amintiți, destul de tristă. Noi în ’92, în septembrie, l-am ratificat tratatul în Parlament, Rusia nu l-a ratificat până în 2001, când au venit comuniștii la putere, după vizita lui Putin și întâlnirea cu Voronin, după ce el a fost revizuit. Acolo cu totul altceva, multe lucruri care nu se conțineau în varianta inițială, pentru că noi l-am ratificat imediat după ce a fost semnat. Când a apărut problema ratificării în Federația Rusă…”
Trebuie de văzut, trebuie, pur și simplu, de gândit cum de făcut viitoarele relații cu Rusia; relații numai reciproc avantajoase, care sunt bazate pe principiul bunei vecinătăți și respectului reciproc.
Europa Liberă: În Dumă?
Nicolae Osmochescu: „În Dumă, s-a ridicat dl Jirinovski și a spus că „nu, că așa un tratat nu este în interesul Federației Ruse, îi dă unele avantaje unilaterale Republicii Moldova, trebuie să ne gândim…” Și noi așa și n-am avut, zece ani, n-am avut tratat de bază.”
Europa Liberă: Dar acum prevederile lui sunt în vigoare?
Nicolae Osmochescu: „Sunt și ele au expirat în 2012, dar, conform prevederilor tratatului…”
Europa Liberă: Se prelungește automat?
Nicolae Osmochescu: „…prelungirea automată, încă pe zece ani, încă pe un termen, dar în tratat este stipulat că tratatul nu este îndreptat împotriva niciunei părți terțe; fix așa cum Acordul de Asociere - și nu o dată s-a stabilit drept prioritate strategică aderarea la Uniunea Europeană - nu vine în contradicție nici într-o formă cu interesele altor țări. Și asta a declarat-o nu o singură dată și Putin, și Medvedev, că noi nu suntem contra ca Moldova să-și aleagă propria cale, numai trebuie ca ea să nu fie, într-o măsură sau în alta să afecteze relațiile cu țările terțe. Dar aici nu e nicio afectare, însăși Rusia nu o singură dată, adică și în ziua de astăzi are reprezentantul său în UE, are reprezentantul său în NATO. Deci și ei caută relații. Trebuie de văzut, trebuie, pur și simplu, de gândit cum de făcut viitoarele relații cu Rusia; relații numai reciproc avantajoase, care sunt bazate pe principiul bunei vecinătăți și respectului reciproc. Altă cale nu există și Rusia înțelege foarte bine asta, și înțelegem și noi acum, slavă Domnului, foarte bine asta.”
