Ministrul de externe, Nicolae Popescu, spune că va merge la Moscova, la începutul lunii septembrie, pentru a pregăti o vizită anunțată recent a prim-ministrei Maia Sandu. Vor fi primele contacte între oficiali guvernamentali moldoveni și ruși de un asemenea rang după o pauză îndelungată, fosta guvernare condusă de PD având mai multe dispute cu Moscova. Noua coaliție de guvernare a pro-rușilor din PSRM și proeuropenilor din blocul ACUM vrea să refacă legăturile economice cu Moscova, fără să le prejudicieze pe cele cu Uniunea Europeană. Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Popescu dă asigurări că integrarea eurasiatică este în afara discuției.
Europa Liberă: La aproape două luni de când sunteți în această funcție, propun să facem un bilanț - ce s-a reușit în acest timp, cum e văzută Republica Moldova și în Est, și în Vest?
Nicu Popescu: „A fost o tranziție un pic mai puțin tradițională pentru realitățile Republicii Moldova și am avut două tipuri de obiective urgente care au fost realizate. În prima săptămână de mandat al întregului Guvern, dar și în prima săptămână de mandat al meu ca ministru, principalul obiectiv era convingerea fostei guvernări a Partidului Democrat să se retragă pașnic de la guvernare și, în special, miza că această convingere se poate face prin acțiuni și intervenții diplomatice externe, fără necesitatea de a chema oamenii în stradă, pentru a evita riscul unor ciocniri și violențe. Și în acest sens, prima mea săptămână a fost dedicată integral mobilizării sprijinului extern pentru noua guvernare din Republica Moldova, astfel încât partenerii noștri externi să intervină în această criză și să convingă Partidul Democrat și pe Vlad Plahotniuc să se retragă pașnic de la putere, așa cum s-au retras toate guvernările anterioare din Republica Moldova. Este evident la această etapă că acel prim obiectiv a fost atins în primele zile ale noului Guvern, al doilea obiectiv urgent ținea de relansarea și redeschiderea asistenței externe pentru Republica Moldova.
Nicio guvernare din Republica Moldova nu ar fi fost în stare să plătească salarii vara aceasta...
Anul trecut, Uniunea Europeană a suspendat asistența oferită Republicii Moldova, asistența financiară; Statele Unite au înghețat o bună parte din proiectele oferite Moldovei prin USAID, fără această asistență nicio guvernare din Republica Moldova nu ar fi fost în stare să plătească salarii vara aceasta, pentru că efectiv în luna iunie, iulie Republica Moldova nu mai avea bani să plătească salarii și de aceea prima o lună și jumătate de activitate, inclusiv a dnei prim-ministru, a ministrului Finanțelor, a Ministerului de Externe s-a concentrat pe necesitatea deblocării asistenței externe, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să poată primi salarii și să evităm o criză economică majoră. Fosta guvernare avea declarații pro-occidentale, însă din cauza politicii interne, din cauza corupției, din cauza abuzurilor antidemocratice, Republica Moldova era în izolare față de Occident. În pofida declarațiilor pro-occidentale ale Partidului Democrat, Moldova era izolată, Uniunea Europeană nu oferea asistență, miniștrii și liderii din Republica Moldova nu erau acceptați și nu aveau ușile deschise și chiar liniile de telefon deschise, în Europa existau reticențe enorme și la Bruxelles, și la Washington, și la Berlin față de fosta guvernare, chiar dacă aceasta se declara pro-occidentală. Or, asistam la un fals pro-occidentalism și pro-europenism. Noi, în două luni, am redeschis ușile și căile de dialog cu Uniunea Europeană și cu Washingtonul, am redeschis finanțarea, am redeschis contactele la nivel înalt și cu Comisia Europeană, și cu dna Merkel, și cu România și, în acest sens, relația Republicii Moldova cu Occidentul, cu Statele Unite și cu Uniunea Europeană este mai bună decât era acum 3-4 luni sau acum un an.”
Europa Liberă: Această asistență financiară este condiționată totuși, trebuie să faceți reforme, trebuie să îndepliniți prevederile Acordului de Asociere. Apropo despre aceste prevederi ale Acordului de Asociere, sunt restanțe, cum sunt implementate ele astăzi?
Nicu Popescu: „O bună parte din această asistență deja a venit sau urmează să vină în următoarele zile și săptămâni. Într-adevăr există condiții impuse Republicii Moldova ca țară, dar există încrederea Uniunii Europene și a altor donatori internaționali că acest guvern va îndeplini aceste condiții, inclusiv legate de democratizare, de transparența cheltuielilor publice și în acest sens există condiționalități, dar există și un credit foarte mare de încredere oferit Guvernului, dar, evident, în următoarele luni nu ne putem relaxa. Această asistență vine pentru câteva luni, dar, evident, Republica Moldova acum trebuie să demonstreze progres clar în lupta cu corupția, în îmbunătățirea funcționării instituțiilor de stat, în îmbunătățirea funcționării sistemului judecătoresc, a Procuraturii, a Centrului Național Anticorupție, pentru că fără progres în acest domeniu Republica Moldova nu mai poate continua la nesfârșit să mizeze pe deschiderea partenerilor externi.”
Europa Liberă: Dvs. vorbiți despre o relație bună a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite ale Americii. Tot atât de bună vreți să fie și cooperarea Republicii Moldova cu Federația Rusă. Într-un interviu pentru TASS, șefa Executivului, Maia Sandu, a spus că va da curs invitației omologului său rus, Dmitri Medvedev, de a merge în vizită la Moscova în luna septembrie, dar tot d-nei a spus că înaintea ei ar putea să ajungă în capitala rusă șeful diplomației de la Chișinău.
Nicu Popescu: „Cât despre relația Republicii Moldova cu Federația Rusă, este în interesul Republicii Moldova să normalizeze această relație, astfel încât Republica Moldova să poată exporta mai mult pe piața Federației Ruse, pentru că exporturile pe orice piață – în Rusia, în Ucraina, în China, în Georgia, în Turcia – creează locuri de muncă și din aceste locuri de muncă se plătesc salarii pentru oameni. Anume din această cauză, Republica Moldova își dorește o relație mai stabilă cu Federația Rusă, însă, în această relație cu Federația Rusă, Republica Moldova dorește să exporte, dorește să renegocieze un nou contract la gaz, dar se va afla în poziție să își revizuiască obiectivele politicii sale externe. Republica Moldova continuă integrarea europeană, vrea o relație sănătoasă și calmă cu Federația Rusă, dar Republica Moldova nu se va angaja în integrarea în unele structuri post-sovietice, în integrare politică, noi dorim cooperare...”
Europa Liberă: Vă referiți la Uniunea Euroasiatică?
Nicu Popescu: „Da, în niciun caz Uniunea Euroasiatică nu constituie un obiectiv de politică externă al Republicii Moldova. Relațiile bune cu Federația Rusă, cu Ucraina, cu Belarusul sunt obiective importante pentru politica externă, însă Republica Moldova nu-și dorește integrarea cu aceste state sau cu unele organizații post-sovietice, inclusiv Uniunea Economică Euroasiatică. Singurul obiectiv de integrare a Republicii Moldova rămâne Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Totuși, când mergeți în vizită la Moscova?
Va fi prima mea vizită la Moscova și a treia la București...
Nicu Popescu: „La începutul lunii septembrie voi merge la Moscova și următoarele mele două vizite – va fi o nouă vizită la București, la sfârșitul lunii august sunt invitat la Conferința ambasadorilor României, care va avea loc la București, va fi a treia vizită a mea la București în mai puțin de trei luni. Și la începutul lunii septembrie voi merge la Moscova și aceasta va fi prima mea vizită la Moscova.”
Europa Liberă: Și ce cuprinde agenda?
Nicu Popescu: „Deocamdată n-am discutat agenda, dar din perspectivele Republicii Moldova, agenda noastră reiese din necesitatea de a debloca posibilitățile de export al produselor predominant agricole de pe piața Republicii Moldova pe piața rusă, pentru că acest lucru contează foarte mult pentru țăranii noștri care produc aceste produse, or, exporturile noastre înseamnă salarii, înseamnă locuri de muncă.”
Europa Liberă: Cu cine o să vă vedeți, cu excepția omologului Dvs., Serghei Lavrov?
Nicu Popescu: „Deocamdată nu avem un program stabilit, mai avem mai mult de o lună până la această vizită, dar, evident, prioritatea acestei vizite ține de cooperarea economică.”
Europa Liberă: Dosarul transnistrean este un subiect sensibil pentru dialogul Chișinău-Moscova?
Nicu Popescu: „Dosarul transnistrean este un subiect foarte sensibil pentru opinia publică din Republica Moldova, pentru partidele politice, pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Nu există un consens național asupra modalităților de reglementare a conflictului transnistrean, există o preferință fermă în rândul cetățenilor Republicii Moldova de a nu ne angaja pe calea federalizării. Deci, există acest consens național împotriva federalizării, dar nu există un consens național în privința parametrilor soluționării conflictului transnistrean, cum exact încerci să reintegrezi Transnistria și, ținând cont de faptul că subiectul transnistrean este un subiect sensibil, este un subiect pe care opinia publică și cetățenii Republicii Moldova sunt divizați, guvernarea actuală nu își dorește niște mișcări rapide în această direcție.
Se merge pe politica unor pași mici, astfel încât să putem construi mai multe punți de legătură dintre cele două maluri ale râului Nistru, dar nu există o bază pe care cetățenii Republicii Moldova ar fi uniți în modul cum ar dori ei să vadă reglementarea transnistreană și de aceea Guvernul actual nu se grăbește și nu va face careva pași rapizi în direcția soluționării conflictului transnistrean, pentru că societatea noastră deocamdată nu știe în baza căror principii ne dorim să soluționăm acest conflict, cu excepția respectului integrității teritoriale a Republicii Moldova.”
Dosarul transnistrean este un subiect foarte sensibil pentru opinia publică din Republica Moldova...
Europa Liberă: Asta înseamnă că în formatul de negocieri „5+2” nu va fi deschis coșul politic?
Nicu Popescu: „În formatul „5+2” se va discuta cum putem întări încrederea dintre cele două maluri ale Nistrului prin pași concreți și pași mici. Printre acești pași se numără și faptul că producătorii și companiile din Transnistria pot exporta bunuri pe piața Uniunii Europene, beneficiind de regimul de liber schimb, pe care Republica Moldova îl are cu Uniunea Europeană. Acest lucru ne ajută în legarea Transnistriei de spațiul economic european, la fel cum și restul Moldovei este ferm ancorat în spațiul european, deci ne dorim măsuri de astfel de gen, ne dorim respectarea acestor condiții prin care Transnistria continuă să exporte pe piața Uniunii Europene. Deci, aceștia sunt parametrii discuțiilor care vor avea loc în formatul „5+2”.”
Europa Liberă: Dvs. cunoașteți foarte bine opiniile experților, cunoscătorilor dosarului transnistrean, care mai degrabă acreditează ideea că acești pași mici ar însemna cedări din partea autorităților Republicii Moldova în favoarea regimului secesionist de la Tiraspol.
Nicu Popescu: „Eu cred că este în interesul Republicii Moldova ca regiunea transnistreană să fie conectată la spațiul european via Chișinău, via restul prin participarea la acele beneficii pe care Uniunea Europeană le oferă Moldovei, or peste jumătate din persoanele care au reședința în regiunea transnistreană au pașapoartele Republicii Moldova, cu aceste pașapoarte ei pot călători fără vize în Uniunea Europeană. Deci nu cred că se pune problema retragerii acestor beneficii pentru acei oameni care trăiesc în stânga Nistrului. Conform legislației și a Constituției, sunt cetățeni ai Republicii Moldova, au dreptul să beneficieze de acele beneficii pe care le au cetățenii Republicii Moldova, același lucru se referă și la companii și nu cred că aici există unele riscuri majore, care ar trebui să ne pună în gardă.”
Europa Liberă: Apropo, Adunarea Generală a ONU a adoptat anul trecut o rezoluție care prevedea retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană. Se pare că șeful statului, Igor Dodon, va merge în acest an la Adunarea Generală ONU.
Nicu Popescu: „Retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova continuă să fie o prioritate majoră a politicii externe a Republicii Moldova. Republica Moldova este un stat neutru, categoric nu-și dorește trupe străine pe teritoriul său, orice prezență militară străină încalcă legislația Republicii Moldova, încalcă angajamentele internaționale ale Republicii Moldova, dar și ale Rusiei asumate în cadrul OSCE și încalcă și subminează statutul de neutralitate al Republicii Moldova, și este în interesul ferm al Republicii Moldova ca Rusia să-și retragă trupele de pe teritoriul nostru.”
Europa Liberă: Dl Dodon va merge anul acesta la Adunarea Generală ONU? Cunoașteți ce alocuțiune va avea?
Nicu Popescu: „Este prea devreme. Deci, această adunare are loc la sfârșitul lunii septembrie și alocuțiunea va fi scrisă mai aproape de data acestui eveniment.”
Europa Liberă: Pentru că am vorbit despre relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite, cu Federația Rusă, ar fi bine să ne referim și la relația Republicii Moldova cu România. E prioritară darea în exploatare a gazoductului Iași-Chișinău în acest mandat pe care îl dețineți dvs. și sunteți siguri că ar putea să ajungă gazul la Chișinău?
Nicu Popescu: „Da, sunt absolut sigur că ar putea să ajungă gazul la Chișinău. Practic, zilnic verific care este situația nu doar cu construcția gazoductului, dar și pregătirea terenului pentru construcția acestui gazoduct. Acum câteva săptămâni au fost lansate lucrările pe acele șapte tronsoane pentru pregătirea terenului pentru construcția gazoductului, au existat câteva complicații moștenite de la fosta guvernare referitoare la posibilitatea de a importa țevile în Republica Moldova, țevile prin care va fi transportat gazul. Toată săptămâna trecută m-am ocupat împreună cu colegii mei din Guvern, împreună cu ministrul Economiei, ministrul Finanțelor și, evident, dna prim-ministru ne-am ocupat de deblocarea acestor probleme și, practic, aceste țevi au pornit din Turcia și urmează să ajungă la Chișinău în aproximativ două săptămâni.
În prima jumătate a anului viitor ar putea să ajungă gazul la Chișinău din România...
Deci am creat acele condiții administrative ca aceste țevi să poată fi transportate în Republica Moldova și speranța noastră este că în prima jumătate a anului viitor, eventual în primăvara anului viitor să avem gaz la Chișinău, care ar veni din România. Acesta este obiectivul nostru și acesta este obiectivul partenerilor noștri de la București. Practic, zilnic eu discut cu partenerii noștri din România, cu Ministerul de Externe, cu Ambasada României la Chișinău ca să ne asigurăm că nu există nici măcar o zi care să întârzie această perspectivă de construcție a gazoductului și această perspectivă în care Republica Moldova ar fi în situația de a cumpăra gaz și din România.”
Europa Liberă: Dar care alte evoluții ați vrea să se întâmple în această cooperare dintre Chișinău și București?
Nicu Popescu: „Unul din subiectele asupra căruia suntem în consultații regulate cu partea română este și necesitatea construcției, modernizării unui tronson de gazoducte interne în România, astfel încât noi să putem cumpăra mai mult gaz din România decât ne va permite infrastructura de acces. Deci, este vorba de modernizarea unui tronson între Onești și Lețcaia, lângă Iași, astfel încât gazoductele să ne permită achiziții de gaz din România în proporții mari, nu doar de la Iași la Chișinău, dar să ne permită această livrare inclusiv prin rețeaua internă de gaz românesc. Deci, aici sunt două subiecte pe care noi le discutăm; alte subiecte foarte importante țin de eliminarea costurilor la roaming, la convorbirile telefonice mobile pentru acei concetățeni ai noștri care vor merge în România sau deținători ai telefoanelor mobile din România care vor veni în Moldova. Vrem să eliminăm gradual și treptat aceste costuri, astfel încât cetățenii Republicii Moldova să poată beneficia de acest lucru de care beneficiază astăzi toți cetățenii Uniunii Europene care circulă în interiorul Uniunii Europene. Pe partea română și pe partea Republicii Moldova am discutat cu operatorii de telefonie mobilă, există și un proiect de acord privind eliminarea prețurilor la roaming și acum încercăm să accelerăm acest dosar care timp de ultimele luni s-a aflat în stare semi-înghețată. Un alt subiect pe care îl discutăm cu România este modernizarea infrastructurii rutiere și de trenuri, discutăm despre modernizarea podului rutier și podului feroviar de la Giurgiulești și construcția unui pod nou la Ungheni, astfel încât traseul Chișinău-Iași să fie scurtat cu mai multe zeci de kilometri, pentru că în momentul în care vom construi cu România un pod la Ungheni, drumul Chișinău-Iași, dar și accesul spre restul Uniunii Europene sau spre restul României se va accelera.
Construcția acestui pod ar dura aproximativ 2-3 ani, partea română deja a pus în licitație construcția segmentului de drum de la Iași la Ungheni până la frontiera cu Republica Moldova și în următoarele săptămâni vom încerca să discutăm termenul exact în care Republica Moldova și România ar putea construi acest pod de la Ungheni la Ungheni pe o parte și pe alta ale Prutului. În fond sunt aproape 40 de proiecte comune pe care le discutăm cu România, dar eu v-am dat 3-4 exemple care sunt foarte importante, sunt prioritare și care vor permite să ancorăm și să integrăm Republica Moldova cu restul Europei și cu România nu doar prin cuvinte, dar și prin infrastructură, conexiuni energetice, feroviare, rutiere sau în domeniul telecomunicațiilor.”
Europa Liberă: Și în încheiere - când vor fi numiți viitorii ambasadori? Mai mulți șefi ai misiunilor diplomatice au fost rechemați deja.
Nicu Popescu: „Da, există discuții și pe intern în Republica Moldova referitor la următorii reprezentanți ai Republicii Moldova în mai multe țări și acum suntem în acest proces intern de pregătire a documentelor pentru solicitarea de agrément din mai multe state partenere. Deci, procesul se mișcă, mai multe nume au fost identificate, lansăm acum discuții cu statele în care vor fi acreditați acești ambasadori, pentru a le solicita agrément și în momentul în care vom avea agrément, toate aceste candidaturi vor fi anunțate.”
Europa Liberă: Dar cel puțin pentru SUA ați putea să ne spuneți cine ar putea să ajungă ambasador?
Nicu Popescu: „Nu, în niciun caz, numele acestea nu se dau niciodată înainte de obținerea agrément-ului statelor în care vor fi trimiși acești reprezentanți.”
