Fiecare lege nouă, fiecare gazoduct, fiecare pod care ne unește cu UE și România este un pas în direcția integrării europene. Vrem ca în câțiva ani să putem spune la Bruxelles, Berlin și la Paris: „Stimați parteneri, noi am transformat această țară. Această țară nu este guvernată de oligarhi și corupți. Această țară merită să adere la UE.” Este ceea ce declară Ministrul de Externe, Nicu Popescu, în interviul cu Europa Liberă, marcând începutul unui sezon diplomatic deosebit de activ.
Nicu Popescu a ținut însă să precizeze că actuala guvernare PAS nu are o dată țintă pentru depunerea unei cereri de aderare a R. Moldova la UE.
Europa Liberă: Despre securitatea Republicii Moldova se discută, iarăși, foarte mult și sub care umbrelă își asigură securitatea țara se întreabă mulți. Mai nou, cunoaștem insistența autorităților de la Kiev, care vor ca Ucraina să facă parte din Alianța Nord-Atlantică. Ce s-ar întâmpla cu Republica Moldova, dacă s-ar afla între hotarele Alianței Nord-Atlantice?
Nicu Popescu: „Republica Moldova este un stat neutru conform Constituției noastre, adoptate în 1994.”
Europa Liberă: Așa e, numai că nu a devenit neutru.
Nicu Popescu: „Conform Constituției, Republica Moldova este un stat neutru. Acuma, un stat neutru nu presupune autoizolare, ci capacitatea statului nostru de a avea un sistem neutru și instituții care asigură apărarea și securitatea statului și apără această neutralitate, dacă sunt puși în poziția de a o face. De aceea pentru noi, ca ară, pe de o parte, conform Constituției, suntem neutri, pe de altă parte, este foarte important să investim în fortificarea instituțiilor statului, capabile să protejeze aceasta. Și aceste instituții sunt, la fel, afectate și ele de corupție, de disfuncționalitatea administrativă, instituțională, ca și alte instituții.
Prima partea a interviului cu ministrul de externe, Nicu Popescu:
De aceea, eu, dar și colegii mei de guvern de multe ori vorbesc despre faptul că, da, suntem neutri, dar avem nevoie de o armată funcțională și puternică, de un serviciu de informații, de poliție, de carabinieri, capacități de reziliență și securitate energetică, toate aceste lucruri trebuie asigurate și statele neutre și le asigură. Și Finlanda, și Ciprul, și Irlanda investesc ăn aceste capacități. Aceasta este viziunea noastră. ”
Europa Liberă: Neutralitatea e costisitoare, aceasta arată situația din toate țările care au acest statut.
Nicu Popescu: „Securitatea oricărui stat costă. Statele neutre sau statele care fac parte din anumite alianțe militare, toți investesc în capacitățile lor de apărare. Așa că eu nu cred că neutralitatea sau participarea la anumite alianțe militare sunt diferite modalități de a asigura securitatea și funcționalitatea unui stat. Eu pot reieși doar din cadrul legal existent în Republica Moldova și în acest cadru legat, ceea ce putem face noi, ca stat, este să ne fortificăm aceste capacități ale noastre.
Or, în general, statul costă...
Dacă vrei să construiești drumuri, acest lucru costă, dacă vrei să construiești școli, acest lucru costă, dacă vrei să construiești armată, acest lucru costă. Statul, instituțiile statului, costă. Important este ca acești bani să fie alocați de o manieră strategică, care ne fortifică în domenii cruciale, care ne asigură creștere economică, care ne asigură securitatea și că nu se fură. Dar nu există soluții de funcționare a statului care nu sunt scumpe. Uitați-vă la bugetul de medicină și educație, de construcții și de renovare a drumurilor, de apărare. Oricare minister e la buget – asta costă. Oamenii vor servicii din partea statului. În același timp, este foarte important ca acești bani să nu fie furați.”
Europa Liberă: Dle ministru, Dvs. ați reiterat declarația că e nevoie ca federația Rusă să-și retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova, dar mai insistă Republica Moldova ca să fie schimbat statutul forțelor de menținere a păcii?
Nicu Popescu: „Acestea sunt poziții reiterate de Republica Moldova de 20 de ani...”
Europa Liberă: Și nimic nu se schimbă!
Nicu Popescu: „Pentru că schimbarea acestor realități nu ține numai de Republica Moldova. Situația noastră este clară, situația din Transnistria este calmă din punct de vedere al securității. Noi reiterăm aceste poziții, dar vrem s-o facem de o manieră calmă și o facem. Nu există discuții și contacte internaționale în care noi nu explicăm poziția noastră, partenerii noștri de dialog își explică poziția lor și speranța noastră este să avansăm. Dacă Dvs. spuneți ce s-a întâmplat, eu vă spun că noi facem ce putem, insistăm pe poziția noastră, dar anumite procese regionale nu țin doar de noi. Și ceea ce putem noi face este să căutăm soluții de limbaj, de inițiative diplomatice, elemente de persuasiune, care ne ajută să avansăm, milimetru cu milimetru, în direcția realizării acestor obiective.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus, oricum, că s-ar putea să aveți o discuție cu Serghei Lavrov, omologul Dvs. rus, dar președinta Maia Sandu cu Vladimir Putin ar putea să aibă o întrevedere?
Nicu Popescu: „Am spus, deocamdată, noi nu suntem în situația în care discutăm data unor astfel de interacțiuni.”
Europa Liberă: Dar, cel puțin, pe agenda zilei se găsește o întrevedere pe care trebuie s-o aibă Nicu Popescu cu Serghei Lavrov sau Maia Sandu cu Vladimir Putin.
Nicu Popescu: „Deci, cum v-am spus, pe agendă noi suntem deschiși oricărui tip de contacte care ne permit să promovăm viziunea Republicii Moldova. Aceste contacte și întrevederi, eventual vor avea loc, dar nu suntem în poziția de a discuta la modul concret nici data, nici rezultatele concrete ale unor astfel de întâlniri. Asta este situația la zi.
În același timp, este o situație normală, eu nu am date și vizite stabilite în exterior cu majoritatea țărilor lumii. A fost fost această întâlnire cu dl Kozak. Știți, în ritmul întâlnirilor diplomatice este o anumită cadență. Ai avut o anumită întrevedere, bunăoară cu dl Președinte al Poloniei, care a venit la Chișinău. Am discutat cu polonezii anumite subiecte. Ieșim din această întâlnire cu anumite angajamente, anumite înțelegem, lucrăm pe realizarea acestora, peste două-trei luni ne mai reîntâlnim.
Cu Federația Rusă, cu Ucraina, cu România, cu Polonia, am avut un prim set de interacțiuni diplomatice la diferite nivele...
După aceea, peste o anumită perioadă, revenim și relansăm aceste discuții. Și în acest sens, Dvs. mă întrebați de cazul specific al relațiilor noastre și al calendarului diplomatic cu Federația Rusă, eu vă spun că deja un contact cu Federația Rusă a avut loc. Vor urma, dar nu am date stabilite nici cu omologii mei din Polonia, nici din Spania, nici din Italia. Ați văzut cum au fost mai mulți miniștri la Chișinău, deci, este o situație-standard. În același timp, vă aduc aminte că dl Lavrov mai este și candidat și în alegerile legislative din Federația Rusă și acest lucru a afectat, evident, modul cum își planifică serviciul diplomatic rus interacțiunile lor externe, pentru că actualmente dl ministru este implicat într-o campanie electorală, ceea ce presupune alte capacități de angajare în diplomația și relațiile externe.”
Europa Liberă: Apropo, despre deschiderea secțiilor de votare pentru aceste alegeri din Federația Rusă în stânga Nistrului ați discutat?
Nicu Popescu: „Da, este o notă trimisă, care spune foarte clar Federație ruse că Republica Moldova, autoritățile noastre sunt împotriva deschiderii acestor secții de votare în regiunea transnistreană.”
Europa Liberă: De fiecare dată au fost împotrivă, dar ele au fost deschise.
Nicu Popescu: „Dvs. știți foarte bine că autoritățile Republicii Moldova nu controlează acest teritoriu, nu avem acces, instituțiile statului Republica Moldova nu funcționează pe anumite părți ale teritoriului Republicii Moldova. Dvs. ce spuneți este absolut adevărat și noi întotdeauna reiterăm poziția noastră vizavi de deschiderea acestor secții. Noi am făcut-o recent, inclusiv ieri, am declarat pentru presă acest lucru, pe care îl reiterăm și în contactele noastre diplomatice și aici Republica Moldova stă întotdeauna ferm pe această poziție.”
Europa Liberă: La o distanță foarte scurtă, au fost rechemați doi ambasadori ai Republicii Moldova în Federația Rusă, și dl Neguță, și dl Golovatiuc, cine va fi ambasadorul care va merge la Moscova?
Nicu Popescu: „Republica Moldova are nevoie de o prezență diplomatică puternică, convingătoare în mai multe capitale.”
Europa Liberă: Dar acum vorbim despre Moscova. Și vorbim și despre alte capitale.
Nicu Popescu: „Acum suntem în procesul identificării unui candidat pentru postul de postul de ambasador în Federația Rusă.”
Europa Liberă: S-a zvonit că s-ar putea să fie fostul ministru Aurel Ciocoi.
Nicu Popescu: „În primul rând, eu nu pot comenta zvonuri. Zvonuri sunt multe, zvonuri eu aud despre procesele care se vor întâmpla în Ministerul de Externe...”
Europa Liberă: Deci, astăzi nu ne puteți da numele celui care va fi viitorul șef al misiunii diplomatice a Moldovei în Federația Rusă?
Nicu Popescu: „Nu, nu vă pot da nume. Există câțiva candidați, cu care discutăm, pe care îi pregătim, ne pregătim și ne informăm și în viitorul apropiat vom demara procedurile de numire ale unei persoane în acest post important pentru serviciul diplomatic.”
Există câțiva candidați, cu care discutăm, pe care îi pregătim, ne pregătim...
Europa Liberă: De ceva timp, Republica Moldova nu are ambasador nici la București – e chiar atât de greu să fie identificată candidatura?
Nicu Popescu: „Exact asta începeam să vă spun, cum că sunt mai multe capitale în care noi nu avem ambasadori, capitale în care avem nevoie urgentă să avem ambasadori, este Moscova, este Bucureștiul, sunt și altele.”
Europa Liberă: Parisul.
Nicu Popescu: „Parisul, da. La București suntem mai avansați în acest sens.”
Europa Liberă: Puteți să ne dați și nume?
Nicu Popescu: „Nume nu vă dau. Conform cutumei diplomatice, numai după ce statul gazdă oferă agreement. Pot să vă spun că la București s-a solicitat acesta pentru cineva care este foarte respectat, foarte capabil, foarte eficient și care va promova interesele Republicii Moldova și parteneriatul cu România cu brio.”
Europa Liberă: Atunci Bucureștiul o să-i ofere acest agreement, de ce nu ne spuneți numele?
Nicu Popescu: „Pentru că aștept acest agreement și voi face, neapărat, public. Veți afla și Dvs. Eu personal sunt foarte-foarte onorat că această persoană a acceptat această ofertă și mă simt încrezător că vom avansa foarte repede în realizarea obiectivelor pe care le punem noi în relația cu România.”
Europa Liberă: Ce așteptări aveți Dvs. de la relația cu România?
Nicu Popescu: „Foarte mari. Știți, așteptări presupune o poziționare unilaterală. Cu România noi avem nu atât așteptări, cât planuri. Destul de concrete. Și aici, știți bine, avem o comunitate de limb, cultură, istorie, dar este important să conferim acestei comunități și mai multe legături de ordin practic. De aceea dorința, intenția și speranța noastră comună cu partenerii noștri de la București este dorința să investim masiv în interconectarea Republicii Moldova cu România și, prin România, cu Uniunea Europeană, mai concret, poduri, gazoduct, finalizarea lucrărilor pe partea internă, în Româna, ca să mărim capacitatea.”
Europa Liberă: Dar Dvs., astăzi, puteți avansa un termen când acest gazoduct va fi funcțional, în sens că va curge gaz prin țevile acestuia?
Nicu Popescu: „Asta ține de partea română. Știți cum e cu lucrările de infrastructură, vii cu un anumit plan, faci planul de achiziții, faci studiul de fezabilitate...”
Europa Liberă: A fost deja făcut studiul de fezabilitate.
Nicu Popescu: „România este într-o etapă foarte avansată de construcție și mărire a capacității între Onești, Gherăești, Lițcani, care ar conecta Iașul și conducta Iași-Ungheni-Chișinău la magistrala cu capacitate mai mare de gaz. E sunt destul de avansați. Exact care este calendarul eu nu vă pot spune.”
Europa Liberă: dar Dvs. sunteți încrezător că proiectele de infrastructură și proiectele energetice vor avea finalitate?
Nicu Popescu: „Ele au deja finalitate, multe din ele. Ele avansează în fiecare zi, dar eu nu sunt în poziția de a vă spune exact.”
Europa Liberă: Două lucruri simple.
Nicu Popescu: „Credeți-mă vă rog. Eu cred că în perspectiva previzibilă noi vom avea noi inițiative majore, inclusiv pe gaz. Lucrările acestea se vor finaliza într-un viitor foarte previzibil.”
Europa Liberă: Dar și cât de încrezător erați Dvs., încă în cabinetul guvernului Sandu, că roaming nu va mai exista.
Nicu Popescu: „Păi, s-a pus pauză din cauza involuțiilor politice de la Chișinău. Partenerii noștri externi sunt mai deschiși cu unele guverne decât cu altele. Și aici, explicit, majoritatea, practic, toate, statele europene, inclusiv România, au închis dialogul. Poate alte subiecte au apăsat pe butonul Pauză cu guvernarea care a preluat mandatul după plecarea noastră în 2019, pentru că această guvernare nu era credibilă nici la lupta cu corupția, nici...”
Europa Liberă: va dispare roaming-ul dintre România și Republica Moldova?
Nicu Popescu: „Discutăm cu România, vrem să avansăm, dar avem progrese și pe alte dosare. Intenția noastră, și noi deja avem un proiect de acord, este să semnăm un proiect de acord privind limitarea costurilor prețurilor la roaming în cadrul Parteneriatului Estic.
Or, liberalizarea cu Ucraina ar fi un beneficiu enorm pentru sute de mii de cetățeni ai țării noastre...
Speranța noastră este să semnăm acest acord la sfârșitul anului, la summit-ul Parteneriatului Estic, noi suntem gata. Și deja discutăm cu România. Acum România este și stat-membru al UE și noi trebuie să ne asigurăm că există compatibilitate între progresul nostru în plan bilateral și cu legislația. Deci, noi căutăm o soluție tehnică. Noi, Republica Moldova este gata să o facă mâine, dar identificăm soluțiile. Vrem mai multe poduri rutiere, vrem foarte curând că începem construcția acestui pod, Ungheni-Ungheni, asupra căruia, practic, deja au fost finalizate pregătirile, dar cu dl Bogdan Aurescu, la București, am discutat în termeni foarte clari, că ne mai trebuie și alte poduri rutiere și am convenit să decidem unde mai construim alte poduri. Bunăoară, acum 80-90 de ani, râul Prut era traversat, cred eu de 25 de poduri. Astăzi sunt nouă poduri, dar sunt puține, noi vrem mai multe.”
Europa Liberă: Ar putea fi reabilitate cele care au existat?
Nicu Popescu: „Trebuie să ne uităm care este soluția tehnică cea mai oportună. Calea ferată, cum mergem noi cu trenul în România? Schimbarea ecartamentului durează două-trei ore, e scump, reține oamenii, oamenii merg cu mașina. Nu este comod, nu este practic, nu este modern. Vrem să aducem calea ferată cu ecartament european până la Chișinău. În momentul când ai urcat în tren la Chișinău, mergi până la Iași, la București, cu viteză, fără această incomoditate. Avem un proiect concret, inclusiv sprijinit de Franța, care este gata să investească în modernizarea căii ferate Chișinău – Ungheni.”
Europa Liberă: Aceste lucruri sunt costisitoare și e nevoie și de răbdare, și de voință politică, și e nevoie și de timp. Dar cetățenii, experții vă sugerează: de ce există două vămi? De ce există două controale din partea grănicerilor? E atât de complicat să fie rezolvată această problemă?
Nicu Popescu: „Știți bine că Republica Moldova vrea mai multe posturi comune de control la frontiere și în Est, și în Vest. Dar nu poți avea posturi comune de unul singur. Noi suntem gata, pentru noi este mai simplu, dar...”
Europa Liberă: Și adică România nu e gata sau Ucraina nu ar fi gata?
Nicu Popescu: „România este stat membru al UE, cu anumite angajamente care țin de gestionarea frontierelor. România este un stat care urmează să adere la spațiul Shengen, deci tot ce ține de gestionarea frontierei României nu ține doar de deciziile luate la București, dar și de modul cum se înscriu aceste decizii în angajamentele și constrângerile pe care le are România în tot ce ține de gestionarea comună și integrată de către statele UE. Or, acolo, analiza partenerilor noștri de la București este că deocamdată nu putem avansa foarte rapid pe avansarea acestor posturi comune.”
Europa Liberă: E clar.
Nicu Popescu: „Atunci când Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană, este miza, este speranța mea și a multor dintre noi, când vom adera la spațiul Shengen, această problemă va dispărea, nu vom avea frontiere.”
Europa Liberă: Și asta ar putea să dureze încă ani de zile?
Nicu Popescu: „Bine, poate până atunci vom găsi soluții, dar nu depinde de noi. Republica Moldova este gata să aibă posturi comune de control și cu România, și cu Ucraina.”
Europa Liberă: Cu Ucraina nu există rigori și cerințe atât de aspre precum din partea Vestului.
Nicu Popescu: „Noi suntem gata s-o facem chiar și mâine și le spunem asta și partenerilor ucraineni.
Răspunsul este: vom vedea...
Deci, fiecare stat decide asupra unor astfel de gesturi prin prisma propriilor calcule, propriilor poziționări, propriilor interese.”
Europa Liberă: Cel puțin, nu s-a reușit până astăzi segmentul transnistrean la hotarul moldo-ucrainean să fie gestionat de cele două state. Iată asta este o problemă și mai mare.
Nicu Popescu: „Nu s-a reușit. Este un lucru pe care noi îl promovăm, pe care îl sugerăm, pe care îl practicăm, dar, din nou, diplomația internațională, succesele în diplomația internațională, se fac prin prisma faptului că și partenerii tăi trebuie să aibă o coincidență de interese, o coincidență de calcul politic. Ceea ce eu vă pot spune, pe roaming, pe posturi comune, noi suntem gata și mâine să le facem, noi promovăm, noi spunem acest lucru, partenerii noștri reies din anumite calcule. Și eu vă spun altceva: nici Republica Moldova nu spune da la orice solicitare care ni se face. Noi calculăm, ne gândim și pe multe chestii tot spunem nu. Asta nu este o problemă, nu este dramatic. Trebuie să căutăm soluții. Partenerii noștri uneori spun da, uneori spun nu, și noi la fel. Procesul de diplomație asta presupune, să căutăm condițiile, argumentele, ca să găsim soluții.”
Europa Liberă: Pentru că am vorbit că puterile mari pot să decidă soarta Republicii Moldova, s vorbim și despre cooperarea moldo-americană, există un parteneriat strategic și între cele două state, cum vedeți Dvs. evoluția cooperării moldo-americane?
Nicu Popescu: „Statele Unite au fost întotdeauna un susținător ferm al independenței Republicii Moldova, al integrității teritoriale, al procesului de reforme, al democrației și noi vrem să intensificăm această relație, avem dialog. La Chișinău deocamdată nu a venit un nou ambasador, dar chiar ieri am avut un schimb de mesaje cu însărcinata pe afaceri.”
Europa Liberă: Și domnul Hogan a obținut o funcție importantă în Departamentul de Stat.
Nicu Popescu: „Dl Hogan, într-adevăr, este un prim prieten al Republicii Moldova. Știți și cât de bine vorbește și limba română, este un bun interlocutor, important în sistemul diplomatic de la Washington. Acum, în Statele Unite, procedurile de numire a mai multor persoane responsabile din sistemul diplomatic, inclusiv la nivel de ceea ce la noi ar corespunde postului de secretar de stat sau ministru, la Washington trec printr-un proces de aprobare în legislativ.”
Europa Liberă: Asta e bucătăria lor.
Nicu Popescu: „Stați să vă explic. Pentru că, deocamdată, garnitura conducătorilor din garnitura de stat responsabili de zona noastră nu a fost finalizată, pentru că presupune anumite acțiuni legislative, inclusiv ambasadorii. Noi suntem gata să avansăm mai rapid, dar deocamdată Departamentul de Stat este într-un proces de tranziție și repoziționare administrativă după câștigul în alegeri de anul trecut.”
Europa Liberă: Dar ce ar putea să facă SUA mai mult pentru Republica Moldova decât a făcut în acești 30 de ani de independență?
Nicu Popescu: „Poate să facă mult mai mult, dar și noi putem face mai mult. ”
Europa Liberă: Ce anume?
Nicu Popescu: „Vă spun: investiții în mai multe domenii. Companiile americane au niște rezerve enorme financiare. Uitați-vă pe lista celor o sută cele mai mari companii din lume. Știm bine, bunăoară că multe din aceste companii americane sunt prezente chiar la Iași, Amazon, Google.”
Europa Liberă: Da, ei merg în țările mari, unde este forță de muncă.
Nicu Popescu: „Noi deja avem anumite capacități bune în domeniul tehnologiilor informaționale. Noi vrem să mărim aceste companii, să discutăm cu companiile americane spunând-le: sunt aici anumite capacități umane e care le puteți valoriza și le putem valoriza împreună. Sunt posibilități și capacități de investiții în tot ce ține de atitudinea prietenoasă față de mediul înconjurător, eoliene, panouri solare, și aici eu cred că există oportunități să discutăm cu partenerii noștri americani de investiții. Există inițiativa celor trei mări care presupune dezvoltarea și integrarea infrastructurii dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră, care include Țările Baltice, Polonia, Slovacia, România, până la Croația.
Noi suntem exact alături, atașați, într-un fel, acestui spațiu, și multe dintre planurile acestea de dezvoltare a infrastructurii se discută inclusiv cu investitorii americani. Cei americani construiesc un terminal de gaz lichefiat în Croația. Noi am vrea să ne conectăm la aceste noi rețele de infrastructură, inclusiv prin prisma discuțiilor cu Statele Unite. Vă mai dau alte exemple. Aici, în Republica Moldova, s-a implementat acel acord, Provocările Mileniului...”
Europa Liberă: Care a fost suspendat pentru că...
Nicu Popescu: „Nu, el a fost implementat: noi avem sisteme de irigare, avem drumuri. Noi vrem încă!”
Europa Liberă: El a fost suspendat pentru gradul înalt de corupție.
Nicu Popescu: „Da, dar anumite lucruri deja s-au realizat. A fost suspendat nu acordul inițial, a fost suspendată capacitatea noastră de a obține mai mult ulterior. Deci, a fost o primă fază, implementarea.
Noi de mai mulți ani, încă din 2019 spunem: Noi vrem încă o fază, o a doua fază...
Și partenerii noștri americani ne spuneau: gradul de corupție în Republica Moldova este prea mare, noi nu vă putem da încă 300-400 milioane de dolari. Speranța noastră este că prin combaterea corupției, prin reforma justiției vom fi în situația de a relua aceste discuții cu partenerii noștri americani.”
Europa Liberă: O vizită a Dvs., a premierului, a președintei în SUA e necesară?
Nicu Popescu: „Săptămâna viitoare are loc Adunarea Generală a ONU și prezența la această adunare presupune și contacte cu partenerii.”
Europa Liberă: La New-York sunt întâlniri pe bilaterală.
Nicu Popescu: „Păi, pe bilaterală și după aceea, ulterior, discutăm și care este etapa următoare în relațiile bilaterale cu SUA, pe linia președinției, pe linia prim-ministrului, pe linia Ministerului de Externe, dar după cum vă spuneam, nici aici nu pot să vă dau o dată concretă.”
Europa Liberă: Dar e nevoie de asemenea vizite?
Nicu Popescu: „Noi ne dorim aceste vizite interne, de regulă, dacă contextul politic este favorabil (și el este), dau un impuls unor noi inițiative, finalizarea unor inițiative care se află în derulare.”
Europa Liberă: Mai cu seamă că administrația Biden cunoaște bine realitățile de pe aici, pentru că dl Biden a făcut și el o vizită la Chișinău.
Nicu Popescu: „Dar, în același timp, Statele Unite au instituții funcționale, Departament de Stat funcțional și eu nu pot spune că interesul SUA nu a avut foarte mari oscilații față de noi, prin prisma schimbării președintelui. Interesul SUA a fost foarte stabil, în sprijinul Republicii Moldova, indiferent de președinți, pentru că instituțiile statului american sunt instituții puternice, care au un calcul strategic, economic, de diplomație culturală, de diplomație publică, pe care o implementează inclusiv în fața Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dle ministru, vă mulțumim foarte mult pentru această discuție și vă mai așteptăm și cu alte ocazii.
Nicu Popescu: „Vă mulțumesc.”
