Fostul ministru de externe Nicu Popescu crede că există „un pericol foarte mare de federalizare de facto” a Republicii Moldova. Într-un interviu cu Europa Liberă, el precizează că nu se așteaptă la o federalizarea juridică, cu acte, dar la una de fapt, prin diverse aranjamente, care ar da Tiraspolului puterea de a influența deciziile Republicii Moldova. Rezultatul ar putea fi „blocarea capacității R. Moldova de autoguvernare”.
Europa Liberă: Trebuie să recunoaștem că avem acum o situație politică în Republica Moldova exact ca cea pe care o prevesteau criticii deciziei Blocului ACUM în urmă cu jumătate de an de a merge împreună cu socialiștii în coaliție, adică o Republică Moldova mult mai vulnerabilă în fața factorului rusesc. Cum credeți, câtă dreptate există în această apreciere?
Nicu Popescu: „Republica Moldova oricum, în regim automat, deja din luna iunie intra într-o fază de riscuri și de politică internă, și geopolitice foarte mari, pentru că în luna iunie se lucra pentru o coaliție dintre Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat. Știți bine că, practic, până în ultima clipă președintele Dodon a negociat cu Vlad Plahotniuc, s-au discutat inclusiv o garnitură de miniștri și un prim-ministru care este foarte apropiat de noul guvern și la ziua de astăzi din nou avem o alianță dintre PDM și PSRM, exact așa cum s-a discutat în luna iunie.
Oricum Moldova intra într-o fază de izolare în politica externă...
Deci, eu nu văd cum situația de acum ar fi fost mai rea decât situația din luna iunie, dacă PSRM și-ar fi realizat acea coaliție dorită cu Vlad Plahotniuc. Așadar, oricum Moldova intra într-o fază de izolare în politica externă, pentru că la acea etapă PD-ul nu avea absolut nicio credibilitate în Occident, în Statele Unite ale Americii, în Uniunea Europeană și o alianță cu PSRM-ul cu siguranță n-ar fi ajutat să mențină Moldova pe un făgaș de colaborare credibilă cu Occident, lucru care ulterior s-a demonstrat prin faptul că PD-ul a adoptat această poziție subordonată Partidului Socialiștilor.”
Europa Liberă: Și care este partea plină a paharului? O vedeți?
Nicu Popescu: „Sunt mai multe părți pline. În primul rând, Republica Moldova rămâne ferm ancorată și dependentă de spațiul european, indiferent cine ar guverna-o, pentru că cea mai mare parte a locurilor de muncă din Republica Moldova, veniturilor țării care vin din exporturi, a impozitelor care se plătesc depind de piața europeană. Și acest lucru ne oferă o anumită asigurare a faptului că Republica Moldova nu poate să-și reconsidere geografia, nu-și poate reorienta nici comerțul pe termen lung și nici orientarea geopolitică spre spațiul estic.
În ultimii 20 de ani, anume din cauza Rusiei și din cauza spațiului estic, din cauza incertitudinii acelor piețe din spațiul estic sute de mii de moldoveni și-au pierdut locurile de muncă, din cauza embargourilor rusești, sute de mii de moldoveni au emigrat, inclusiv din cauza acelor lovituri economice aplicate de Federația Rusă în toți acești ani. Și există, într-adevăr, riscul că PSRM va încerca să reorienteze Republica Moldova spre aceste piețe care nu sunt de încredere, care deja i-au costat foarte mult pe cetățenii Republicii Moldova, dar, evident, acest lucru nu le va reuși, pentru că nu poți schimba geografia Republicii Moldova, nu poți schimba dependențele de comerțul extern ale Republicii Moldova foarte ușor și, evident, mai există și Ucraina între noi și Federația Rusă, care ne asigură un grad de distanță de Federația Rusă, ceea ce face anumite lucruri ireversibile în sensul ancorării Republicii Moldova în spațiul european.”
Europa Liberă: Mesajul după prima vizită în străinătate a noului premier instalat la Chișinău, dl Ion Chicu a plecat la Moscova și mesajul după această vizită, când a anunțat un credit, când a anunțat gaze mai ieftine e limpede probabil pentru multă lume – noua guvernarea vrea să se înțeleagă că a găsit alternativă Occidentului, eventual dacă nu vin banii de la FMI, dacă nu vin de la UE, iată, vin din Rusia.
Nicu Popescu: „Trebuie să punctăm foarte clar diferența. O bună parte din finanțările atrase de guvernul precedent erau granturi, iar granturile înseamnă niște cadouri financiare oferite Republicii Moldova pe care Republica Moldova nu ar fi trebuit să le ramburseze, iar creditele trebuie rambursate. Și cred că diferența calitativă, pentru că se vehiculează aceste sume mari de sute de milioane de euro sau dolari, dar întrebarea principală este: Republica Moldova va trebui să întoarcă acești bani sau care va fi proporția din aceste finanțări, pe care Republica Moldova va trebui să le întoarcă?
Acum, în ultimul deceniu și chiar mai mult, o bună parte din finanțările care vin din Occident sunt granturi, sunt cadouri oferite Republicii Moldova. Și Republica Moldova nu le rambursează. Ceea ce s-a discutat la Moscova nu s-a discutat deloc despre granturi, s-a discutat exclusiv despre credite pe care Republica Moldova le va întoarce, le va întoarce plătind inclusiv niște procente pentru potențiala utilizare a acestor credite. Bugetul Federației Ruse nu are bani suficienți nici măcar să-și acopere toate așteptările de cheltuieli sociale în regiunea Crimeea și nu va avea bani Federația Rusă pentru a oferi asistență nerambursabilă substanțială unei țări ca Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și ce înseamnă toate aceste lucruri?
Nicu Popescu: „Uitați-vă la structura comerțului extern al Republicii Moldova: 68 la sută din comerț merge spre Uniunea Europeană, 8 la sută spre Federația Rusă. Chiar dacă aceste exporturi spre Federația Rusă vor crește un pic, ele nu vor salva economia Republicii Moldova. Republica Moldova va pierde mult mai mult și financiar, și la capitolul exporturi, și la capitolul locuri de muncă, dacă nu va avea o deschidere față de Occident și dacă va continua această politică de izolare față de Occident, pentru că piața Federației Ruse nu poate compensa nici pe departe pierderile pe care le-ar putea avea Moldova în relațiile sale cu Occidentul.
Și în această etapă, Republica Moldova se mișcă cu o viteză destul de mare înspre o poziție de izolare față de Occident, pentru că în următoarele luni este foarte mare riscul că Republica Moldova nu va îndeplini mai multe condiționalități pe care le are în relațiile cu Uniunea Europeană și cu alte instituții și atunci repercusiunile asupra țării vor fi foarte vizibile și foarte rapide.”
Europa Liberă: La ce vă referiți ca și angajament?
Nicu Popescu: „Inclusiv la liberalizarea, inclusiv la mai multe lucruri, la reforma justiției, dar, de exemplu, și la liberalizarea pieței energetice. De la 1 ianuarie, Republica Moldova trebuie să liberalizeze piața energetică, trebuie să creeze condiții pentru ca alte companii decât compania Moldova-Gaz să poată intra pe piața de distribuție a gazelor. Există și această intenție și plan de a conecta Republica Moldova la piața de gaze europeană prin intermediul României, dar acest gaz care ar putea veni din Europa, el trebuie distribuit de către noii distribuitori și până acum este practic sigur că Republica Moldova și guvernul vor rata aplicarea liberalizării pieței la energetice de la 1 ianuarie și acest lucru va avea repercusiuni directe, politice, financiare și economice pentru relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană deja în câteva săptămâni.”
Europa Liberă: Vreau să vă întreb despre contactele poate mai proaspete pe care le-ați avut în exterior, ați fost la Zagreb. Cuvântul „dezamăgire” ar fi un cuvânt care să reflecte atitudinea Occidentului la ora actuală față de ceea ce s-a întâmplat la Chișinău?
Nicu Popescu: „Nu, în niciun caz. Ați văzut, zilele trecute am fost cu dna fostă prim-ministru, dna Maia Sandu, la congresul Partidului Popular European la Zagreb. Au avut loc întâlniri cu dna Angela Merkel, cu Ludovic Orban, noul prim-ministru al României, cu Donald Tusk, proaspăt ales președinte al Partidului Popular European. Mesajul-cheie pe care l-au comunicat toți acești oficiali a fost de sprijin continuu al forțelor proeuropene din Republica Moldova, un interes sporit față de situația din Republica Moldova și, evident, o temere că noul guvern socialist prezintă anumite riscuri pentru regiune, pentru Ucraina, pentru România, pentru contextul geopolitic în Europa de Est, dar aceste riscuri vor fi gestionate de o manieră în care Republica Moldova să-și continue procesul de integrare în Europa și va continua să obțină acest sprijin occidental, dar acest sprijin occidental se va îndrepta mult mai puțin spre guvern.”
Europa Liberă: Și aceste forțe proeuropene, acestor forțe nu li se reproșează nimic dinspre Occident? Vă întreb, pentru că pe intern, de exemplu, există voci, există experți care găsesc și aceste partide responsabile de ceea ce s-a întâmplat.
Nicu Popescu: „Mesajul este că Republica Moldova a trecut o etapă foarte importantă în luna iunie, când a scăpat de influența lui Vlad Plahotniuc asupra politicii și în acest sens în ultimele luni Republica Moldova a făcut un pas în direcția unui stat mai bine guvernat, mai funcțional, potențial mai puțin influențat de forțe care guvernează din umbră și acum urmează să se mai facă încă un pas, viitorul politic apropiat al Republicii Moldova ca cetățenii Republicii Moldova, într-adevăr, să fie guvernați de niște forțe care fură mai puțin, care utilizează mai puțin instituțiile statului în scopuri personale, inclusiv de îmbogățire personală și în acest sens senzația partenerilor noștri europeni este că Republica Moldova a făcut un pas necesar spre transformarea într-un stat ceva mai funcțional, dar evident mai există și următorii pași atât în politică, cât și în procesul de reforme care trebuie luați.”
Europa Liberă: Totuși, vreau să vă întreb, ce fel de strategie asta a fost, a Blocului ACUM, prin care lucrurile s-au derulat în așa fel, încât s-a instalat acum, la Chișinău, un guvern prorusesc get-beget?
Nicu Popescu: „Eu pot să vă spun despre strategiile legate de politica externă și pot evalua politica externă actuală. În politica externă, situația Moldovei de acum un an era foarte proastă, Moldova era izolată, Moldova nu primea asistență externă și acum situația este la fel de proastă, Moldova intră într-o fază de izolare în politică externă, într-o fază de asistență externă nerambursabilă mai mică, într-o fază în care reprezentanților Republicii Moldova din nou li se închid ușile sau nu li se deschid ușile în față, dar situațiile sunt comparabile. Sensul relației cu Occidentul care nu a fost bună un an în urmă sub Vlad Plahotniuc și nu este bună astăzi sub guvernarea dlui președinte Dodon.”
Europa Liberă: Despre viitor aș vrea un pic să discutăm. Cât de mari sunt îngrijorările Dvs. personale?
Nicu Popescu: „Republica Moldova va fi din ce în ce mai izolată de spațiul occidental la capitolul diplomatic. Există riscul foarte mare că Republica Moldova nu va implementa și nu va respecta acele promisiuni care s-au făcut în relația cu Occidentul de liberalizare a pieței energetice, de reformă a justiției, de luptă cu corupția, de creare a unui sistem de justiție funcțional. Și aceste lucruri vor avea repercusiuni asupra parteneriatelor Republicii Moldova. Republica Moldova va primi mai puțină asistență economică, financiară, politică, diplomatică etc., etc.
În același timp, datorită geografiei Republicii Moldova, datorită faptului că între Republica Moldova și Rusia se află o țară mare cum este Ucraina, care are relații foarte ostile, destul de complicate cu Federația Rusă, eu nu cred că Republica Moldova, indiferent de guvernare, își poate permite să aibă o poziție exclusiv prorusească. Acest lucru nu este posibil în condițiile geografice și economice ale Republicii Moldova și acest lucru va minimiza riscurile pe termen lung pentru țara noastră, pentru că pe termen lung Republica Moldova nu poate fi o țară care se uită exclusiv la Moscova pentru parteneriate politice și economice.”
Europa Liberă: Federalizarea ca preț plătit pentru favorurile pe care, iată, le promite Rusia, favorurile economice, ca să zic așa, e ceva ce stă în picioare din punctul Dvs. de vedere, riscul federalizării?
Nicu Popescu: „Rusia nu face favoruri economice practic nimănui. Eu vreau să vă dau chiar o comparație, în ultimele luni se discuta din nou acea ofertă de asistență nerambursabilă de 100 de milioane de euro din partea României, ori 100 de milioane de euro care sunt, de facto, un cadou. Este un tip de asistență economică mult mai bună și pentru societatea noastră, și pentru țară decât un credit de 500 de milioane, pe care trebuie să-l rambursezi. Deci, în acest sens Federația Rusă nu oferă mari favoruri economice.
Apropo, referitor la această potențială deblocare a bunurilor potențial exportate în Federația Rusă. În realitate, Federația Rusă și Republica Moldova au o zonă de liber schimb. Conform prevederilor acestei zone de liber schimb, nu ar trebui să existe niciun fel de restricții comerciale, nu trebuie să existe liste de companii care pot exporta pe piața Federației Ruse, nu trebuie să existe excepții de la această zonă de liber schimb. Și ceea ce văd eu este că Federația Rusă a tratat și guvernul condus de Maia Sandu, și guvernul condus de dl Chicu cu aceeași reticență și nedorință de a reveni la zona de liber schimb în comerțul cu Federația Rusă, cu aceleași restricții comerciale, cu liste de companii.
Și în acest sens, inclusiv față de noua guvernare, eu nu văd că Rusia își revizuiește fundamental poziția prin care ar trebui să se revină la regimul de zonă de liber schimb în comerțul dintre Federația Rusă și Republica Moldova.”
Europa Liberă: De asta, Maia Sandu așa și nu a ajuns în cinci luni de mandat la Moscova?
Nicu Popescu: „Noi, știți, am fost eu la Moscova și am pregătit vizita dnei Maia Sandu la Moscova, dar întotdeauna o precondiție importantă pentru această vizită era obținerea unor beneficii concrete pentru Republica Moldova, beneficii în sensul accesului pe piața rusă, liberalizarea comerțului, revenirea la zona de liber schimb, progres pe distrugerea munițiilor de la Cobasna. Noi pregăteam aceste măsuri, dar o vizită de dragul vizitei nu am vrut să facem și viteza obținerii unor rezultate concrete pentru Republica Moldova nu era foarte mare.
Nu îmi este clar ce s-a discutat despre Cobasna și distrugerea munițiilor de la Cobasna...
Acum m-am uitat la detaliile acestei vizite-fulger la Moscova a dlui prim-ministru Chicu și ceea ce am văzut mi-a ridicat mai multe semne de întrebare. Bunăoară, nu îmi este clar ce s-a discutat despre Cobasna și distrugerea munițiilor de la Cobasna. Brusc a dispărut monitorizarea OSCE din poziționarea Republicii Moldova, or Republica Moldova din 1992 întotdeauna a insistat pe prezența OSCE-ului și a statelor participante la OSCE în orice proces de distrugere și retragere a munițiilor din regiunea transnistreană, inclusiv președintele Voronin întotdeauna a insistat pe prezența și monitorizarea OSCE-ului în distrugerea munițiilor sau retragerea lor din Transnistria.
Or, după revenirea de la Moscova a dlui Chicu, brusc, monitorizarea internațională din partea OSCE-ului a dispărut de pe aceste puncte discutate de Cobasna, iar acest lucru este o cedare mult peste ce își permitea chiar și Vladimir Voronin, ca să nu mai zic de alte guvernări din Republica Moldova, care întotdeauna au insistat pe faptul că organizațiile internaționale trebuie să monitorizeze procesul de distrugere sau retragere a munițiilor, pentru că altfel nu știi cu certitudine dacă anumite lucruri și anumite muniții au fost distruse sau nu, au fost retrase sau nu. Și este un semn foarte îngrijorător faptul că noul guvern a renunțat la această insistență pe monitorizarea internațională.”
Europa Liberă: Și revin la întrebarea mea. Sunt alarmiști cei care vorbesc de pericolul federalizării, pentru care iată-iată s-au creat toate premisele? Sau nu?
Nicu Popescu: „Eu cred că, într-adevăr, există un risc foarte mare, probabil nu al federalizării pe hârtie, dar al federalizării de facto, prin care se ajunge la anumite aranjamente cu regiunea transnistreană, în care se blochează capacitatea Republicii Moldova de a se autoguverna, se deschide portița și chiar ușa unor influențe din exterior, din Federația Rusă, via Tiraspol, care ar incapacita Republica Moldova să-și decidă propria soartă pe viitor. Probabil, forma materializării acestor riscuri nu ar fi prin federalizarea de jure, dar de facto, prin niște aranjamente de influență instituțională oferite Tiraspolului, care ar periclita stabilitatea din Republica Moldova.
Cred că există riscul că se vor face aceste tentative în această direcție, dar din nou geografia Republicii Moldova, dependența Republicii Moldova de Occident, de Ucraina, de România, nedorința cetățenilor Republicii Moldova de a merge pe astfel de scenarii de federalizare mă fac să cred că, chiar dacă acest tip de tentative vor fi întreprinse, ele vor eșua.”
