Copleșiți de grijile cotidiene, rareori ne gândim la străbunicii noștri ca la niște supraviețuitori care au scăpat de nenorocirile secolului trecut - războaie, deportări, lagărele de concentrare sau foametea organizată – și astfel ne-au dat nouă șansa să apărem pe lume.
În această lună, comunitatea etnicilor ucraineni din Republica Moldova comemorează victimele foametei din 1932-1933 din Ucraina, cunoscută cu numele de Holodomor. Cercetătorii estimează că peste 7 milioane de ucraineni au murit urmare a Holodomor-ului. În cifra aceasta catastrofică ar încăpea de două ori actuala populație a Republicii Moldova. Reprezentantul Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova, Volodimir Boiechko, constată că tragedia acelor vremuri constă în faptul că oamenii au devenit victime ale propriilor conducători.
„Despre foametea din acei ani poate fi găsită informație că a fost cauzată de secetă, de recoltă slabă etc. Documentele de arhivă desecretizate demonstrează contrariul: a fost vorba de o încercare conștientă și planificată de suprimare a poporului ucrainean. La acea vreme, intelectualitatea și țăranii înstăriți se opuneau politicii regimului bolșevic. Poate nu cunoașteți, dar la finele anilor ’20-’30 ai secolului trecut, în Ucraina au avut loc peste 4 mii de proteste populare. Desigur, Stalin și cei din anturajul său, care vedeau în Ucraina o regiune răsculată a Rusiei, au luat decizia să organizeze o foamete planificată pentru a nimici Ucraina. Cifrele oglindesc proporțiile acestei tragedii. În lunile de vârf ale foametei, la fiecare minut mureau peste 20 de oameni, la fiecare ora – o mie și jumătate, într-o zi – peste 30 de mii de oameni”.
De peste două decenii, în a patra sâmbătă a lunii noiembrie, în Ucraina și țări în care există puternice comunități ucrainene, au loc ceremonii de comemorare a victimelor Holodomorului. În 2006, autoritățile de la Kiev au declarat Holodomor ca fiind un act de genocid împotriva poporului ucrainean.
În anii 1932-1933, în Ucraina, aproape o pătrime din populația de la sate a murit, după ce autoritățile sovietice au confiscat toată roada de la țărani. Autoritățile de la Moscova au negat în repetate rânduri faptul că foametea a fost produsă în mod artificial, constată președinta Comunității femeilor ucrainene din Republica Moldova, Veronica Arpintin.
„Nici până astăzi nu se știe exact câți oameni au murit în urma foametei organizate în Ucraina și în Moldova sovietică. Din cauza specificului perioadei istorice, dar și statisticii acumulate. Adevărul despre numărul de victime directe nu se știe, la fel cum nu se știe nici câți copii nu au fost născuți, pentru că există o estimare că aproximativ 15% din cei care au decedat au fost femei gravide. Fostul președinte al SUA, Barack Obama a ținut un discurs în 2016 în care a menționat că Holodomor a fost una din cele mai îngrozitoare tragedii făcute de mâna omului din istoria modernă. Important este să nu uităm despre crimele regimului sovietic, să cunoaștem istoria, de unde ne tragem, cine suntem și spre ce viitor tindem”.
În pofida acestor detalii istorice îngrijorătoare, există destui nostalgici care și-ar dori o revenire a vechiului regim și spun că era mai bine în perioada în care fluturau stegulețele cu secera și ciocanul, constată prorectorul din cadrul Universității Libere Internaționale, Valentina Ciumacenco. Evenimentele din estul Ucrainei vin să confirme faptul că lecția Holodomor-ului nu a fost învățată, crede Valentina Ciumacenco.
„Este regretabil să constatăm ceea ce se întâmplă și astăzi în apropiata vecinătate a Republicii Moldova. Ne face foarte triști să constatăm acest fapt pentru că se pare că concluziile nu au fost trase nici până în ziua de azi. Își pierd viața oamenii din rândul populației civile până în zilele noastre. Este foarte important ca indiferent de limba pe care o vorbim, de origine, de confesiunea noastră să știm să conviețuim într-o societate armonioasă”.
Republica Moldova care a cunoscut o tragedie la fel de cruntă și la fel datorată nu secetei, cum se arata în documentele vremii, ci cruzimii demnitarilor sovietici, susține istoricul Anatol Țăranu, care a cercetat foametea din anii 1946-1947. Se estimează că în fosta Moldovă sovietică au murit de la 150 până la 200 de mii de oameni, iar fostul regim a făcut tot posibilul ca numărul exact al victimelor să nu fie cunoscut.
„Până la perestroika lui Gorbaciov, noi, istoricii, categoric nu am avut acces la documentele despre ceea ce s-a întâmplat în Basarabia în ’46-’47. Ca fenomen, ca eveniment, era o foamete interzisă. Încercarea de a scrie despre foamete atunci putea să se termine foarte rău pentru autori. Sovieticii nu în zadar țineau în secret toate documentele, ei foarte bine înțelegeau că dacă aceste documente ies la suprafață, va deveni clar ce reprezintă regimul sovietic sub aspectul umanității. A fost un regim canibal, un regim care își mânca proprii cetățeni, care-i nimicea prin foamete”.
Istoricul Anatol Țăranu consideră că e de datoria fiecăruia să țină vie flacăra amintirii despre tragediile trecutului. Dar și guvernelor le-ar face bine să se uite în oglinda istoriei, or, în alte state liceenii sunt încurajaţi să participe voluntar la îngrijirea monumentelor victimelor sovietice, iar profesorii se oferă să povestească, pe înţelesul celor mici, despre tragediile secolului trecut.
