Întreaga presă europeană decortică în această dimineață rezultatul primei zile și nopți a summitului UE: fațada unității europene a fost salvată. După târguieli în culise care au durat până la miezul nopții luni seara, liderii celor 27 de țări din UE au ajuns la un compromis care va duce treptat la anularea a aproape 90% din importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului (două treimi într-un prim timp).
Ungaria a fost cea care spera — și a obținut — să poată păstra posibilitatea de a importa petrol brut din Rusia, prin bine-numita conductă «Drujba», motiv pentru care se propusese deja ca sancțiunile europene să se aplice doar petrolului rusesc brut transportat pe cale maritimă.
Este vorba așadar de măsuri care vor duce la anularea cvasi-imediată a două treimi din importuri, cum a rezumat-o de îndată presa de pe continent, de pildă site-ul Politico, care explică cum s-a trecut peste opoziția îndârjită a lui Viktor Orbán al Ungariei, dar și a altor țări din UE: « Germania și Polonia s-au angajat să oprească de facto tronsonul de nord al conductei «Drujba». S-a ajuns, de asemenea, la un acord pentru a „finaliza [închiderea] tronsonului de sud cât mai curând posibil”. Tronsonul de sud al conductei este cel care livrează petrol către Slovacia, Ungaria și Republica Cehă.
Un oficial al UE a explicat că și Cehia a primit o scutire de 18 luni de la aplicarea noilor interdicții, astfel încât să poată continua cu revânzarea produselor petroliere.”
Le Monde recunoaște că există ceva profund contradictoriu în acest rezultat “alambicat”. Cei 27 erau nevoiți să-și arate unitatea în fața șantajului Moscovei și hotărârea de a nu mai finanța războiul din Ucraina cumpărând petrol și gaze de la Putin. Ei se înțeleseseră deja să nu mai cumpere cărbune din Rusia începând din luna august, iar Ungaria, Cehia și Slovacia, țări fără ieșire la mare, se arătau gata să blocheze orice plan de întrerupere brutală, imediată, a aprovizionării. Un embargo “light”, așadar, cum o notează în această dimineață, în Germania, cotidianul Die Welt.
Tot așa, Bulgaria a primit la rândul ei dreptul de a cumpăra hidrocarburi din Rusia vreme de un an și jumătate de-acum înainte. Cât despre țările maritime, Grecia, Malta și Cipru, ele vor putea continua să transporte petrol rusesc pe navele lor pentru a-l vinde în afara UE.
Cei 27 au amânat așadar tot ceea ce părea să stârnească probleme. Cum o precizează în această dimineață la Bruxelles cotidianul flamand De Morgen, cei 27 caută să garanteze, de asemenea, în contextul embargoului petrolului, că se vor menține condițiile de concurență echitabile pe piața internă europeană. Belgia a fost una dintre țările care se temeau de concurență neloială - în special pentru portul Anvers (Antwerpen) - dacă și Germania putea continua să obțină petrol rusesc mai ieftin prin conducta Drujba, cum va putea să o facă o vreme Ungaria.
Se va putea trece acum la adoptarea celorlalte sancțiuni, cele care nu pun probleme. Le Monde le trece în revistă: o nouă listă neagră de oligarhi și persoane apropiate regimului lui Putin, printre care de pildă patriarhul Kirill sau Sberbank, principala bancă a Rusiei, exclusă de la sistemul internațional de plăți interbancare SWIFT.
Putin refuză să discute cu Zelenski
În acest timp, cum o anunță în Italia La Repubblica, Putin a respins propunerea de a discuta în trei o încetare a focului, într-o discuție telefonică cu Volodimir Zelenski care ar fi fost mijlocită de Recep Tayyip Erdogan al Turciei.
Cum o precizează Corriere della Sera, Erdogan avea în minte și o posibilă participare a Națiunilor Unite.
Liderii UE au mai decis în noaptea trecută și să ofere imediat 9 miliarde de euro Ucrainei, fonduri menite să acopere nevoile actuale de lichidități, dar și pentru a se putea trece la reconstruirea țării. La Stampa, în Italia, îl citează pe Zelenski care spune: «Ne apropiem de punctul în care Moscova va trebui să depună armele».
Cu toate acestea, pe teren, Rusia continuă să avanseze lent în Donbas. Rușii “utilizează o singură tactică, mereu și mereu aceeași. Toarnă neîncetat o ploaie de obuze peste noi, vreme de mai multe ore — trei, patru, cinci ore — apoi atacă,” este cum explică Serhi Haidai, guvernatorul ucrainean al Luhanskului, tactica rusească pentru agenția Reuters. “Cei care atacă mor. Atunci rușii reîncep să bombardeze, după care urmează un nou atac, apoi încă unul, și tot așa până reușesc să răzbată undeva.”
Reporter francez mort în Ucraina
Presa franceză scrie în acest timp, pe larg, despre moartea în Ucraina a reporterului Frédéric Leclerc-Imhoff, care lucra pentru canalul de televiziune francez BFMTV și pe care până și Emmanuel Macron l-a omagiat într-un tweet. Volodimir Zelenski a transmis de asemenea condoleanțe familiei lui Frédéric Leclerc-Imhoff, afirmând că este al 32-lea jurnalist mort în Ucraina din 24 februarie încoace.
Le Figaro scrie că jurnalistul (în vârstă de doar 32 de ani) a fost rănit mortal în vreme ce acoperea evacuarea civililor în apropiere de Severodonețk.
Libération precizează că el se afla într-un vehicul care purta limpede inscripția «ajutor umanitar». Le Monde anunță că noua șefă a diplomației franceze, Catherine Colonna, aflată la Kiev într-o vizită surpriză, a cerut o anchetă asupra morții jurnalistului.
În sfârșit, tot Le Monde are, în deschiderea numărului său din această dimineață, un reportaj printre militarii francezi (500 cu totul) din misiunea NATO desfășurată în România, în Dobrogea.
Militarii francezi se antrenează în cătunul Smârdan, la numai 25 de km distanță de frontiera ucraineană, “sub croncăniturile unor nori de ciori”, cu privirile îndreptate spre Transnistria, dar și spre Insula Șerpilor, iar unul dintre ei declară pentru Le Monde: «O să mergem poate în luptă, dar deocamdată ne instalăm aici pe mult timp».
