Psihologii care au practică privată au depus o petiție la Consiliul de Egalitate, Avocatul Poporului și Comisia parlamentară pentru drepturile omului. Semnatarii petiției, 75 la număr, nu sunt de acord cu faptul că psihologii care activează în instituțiile publice de stat vor fi scutiți de plata cotizației, deși vor avea aceleași drepturi de vot în cadrul Colegiului Psihologilor.
Aceștia se simt discriminați și în legătură cu atestarea psihologilor, care va fi realizată în cazul celor din privat de către colegiu, pe când cei de la stat vor fi atestați „în baza reglementărilor specifice sectorului respectiv”, adică după normele interne ale instituțiilor.
Contestatarii legii mai sunt nemulțumiți de faptul că, în momentul în care nu își vor achita cotizațiile timp de 12 luni, li se va suspenda dreptul de liberă practică, adică vor avea interdicție de a practica meseria, pe când psihologii din sectorul de stat nu vizați de această prevedere.
Aceleași drepturi, tratament diferențiat
Psihoterapeuta Ana Niculăeș, cu o experiență de 10 ani în domeniu și una dintre semnatarele petiției, spune că comunitatea de psihologi s-a adresat cu anumite sugestii pentru îmbunătățirea legii psihologului încă după aprobarea ei în prima lectură din Parlament, dar nimeni nu le-a răspuns.
„Este o discrepanță mare între modul în care sunt evaluați psihologii de practică privată versus cei de la stat. Psihologii de la stat au aceleași drepturi de vot în cadrul Colegiului Psihologilor, dar nu trebuie să contribuie cu cotizație. Practic, toată presiunea de a menține sediul colegiului, structura și salariile personalului va fi pe umerii practicienilor privați, care deja au costuri adiționale și nu au niciun fel de siguranță sau venituri stabile, cum au cei angajați la stat”, a spus Europei Libere Niculăeș.
De cealaltă parte, una dintre autoarele legii psihologului, deputata PAS Liliana Grosu, spune că petiționarii au primit „răspunsuri raționale” la scrisori, motivând și faptul că aceștia au participat „la tot procesul de elaborare a legii”, atunci când s-au pus în discuție, inclusiv, cotizațiile de membru în cadrul Colegiului Psihologilor.
„Ei erau îngrijorați că cotizația va fi foarte mare și că nu vor putea plăti. În acest context, s-a mers pe o cale mixtă de finanțare. Legea spune că mărimea cotizației este stabilită de congres, dar o parte din finanțare o să vină de la Guvern. Ministerul Finanțelor a explicat că nu poate plăti de două ori: «Dacă finanțăm de la stat colegiul, înseamnă că îi scutim de această plată pe cei din sectorul public», a fost răspunsul ministerului. Eu nu văd nicio discriminare, pentru că veniturile în domeniul public sunt semnificativ mai mici decât în domeniul privat”, a declarat Europei Libere Liliana Grosu, care a fost în trecut psiholog școlar la două licee din Chișinău și Bălți.
Ana Niculăeș spune că semnatarii petiției s-au adresat și către Consiliul pentru Egalitate, care le-ar fi spus că problema ține de competența Ministerului Educației: „Am trimis solicitări și către Ministerul Educației, dar nu am primit răspuns, dar și către Avocatul Poporului, care ne-au spus că vor reveni cu un răspuns”.
În iunie 2026, ei s-au adresat repetat către Consiliul pentru Egalitate, care a confirmat pentru Europa Liberă că sesizarea psihologilor este „în proces de examinare, urmând să fie elaborat un aviz consultativ”.
„Dacă avocatul poporului sau Centrul pentru Egalitate ne confirmă că este o lege discriminatorie, atunci ar trebui să fie revizuite anumite articole din lege. Noi am propus ce articole să fie revizuite”, a adăugat Ana Niculăeș.
Dar Liliana Grosu spune că, la această etapă, nu se pot face modificări la lege și că acest lucru ar fi posibil la cel puțin jumătate de an din momentul implementării ei.
„Nu putem face o struțo-cămilă din reglementarea activității de psiholog”
Alina Șmurun, licențiată în psihopedagogie, cu masterat în psihologie și studii în psihoterapie cognitiv-comportamentală în România, este nemulțumită de faptul că, după intrarea în vigoare a legii, ea nu va mai putea activa ca întreprindere individuală.
„Conform legii, eu trebuie să mă înregistrez ca persoană juridică, iar asta costă. În paralel, ca psiholog la privat, trebuie să achit cotizații de membru în colegiu. Aceasta tot costă”, spune psihologul.
De asemenea, Alina spune că noua lege nu îi recunoaște studiile în psihopedagogie, de aceea a fost nevoită să reia studiile de licență în psihologie: „Colegii care au făcut psihopedagogie și lucrează în sectorul public pot să fie psihologi, dar noi, cei din sectorul privat, nu putem. Suntem colegi, dar legea nu este pentru toți”.
În replică, Liliana Grosu afirmă că psihopedagogii pot lucra ca psihologi școlari, și nicidecum ca psihoterapeuți. „Ei trebuie să se conformeze unor rigori de competență. Nu putem face o struțo-cămilă din reglementarea activității de psiholog. Avem lacune istorice”, spune deputata.
Când urmează să fie organizat Congresul Psihologilor?
Adoptată la 22 mai 2025, legea psihologilor oferea un an Ministerului Educației pentru a îndeplini câteva proceduri și urma să intre în vigoare pe 3 iunie 2026. Dar principala condiție – crearea Colegiului Național al Psihologilor, nu a fost îndeplinită în această perioadă și autoritățile au mai cerut timp pentru a o pune în aplicare.
„Lucrăm la o platformă online în cadrul Ministerului Educației, deja am finalizat formularul online. Urmează să facem o campanie de informare prin care o să comunicăm tuturor psihologilor să-l completeze și să depună cereri de aderare la Colegiul Psihologilor. În baza acestor liste de psihologi, se vor organiza adunările în filialele teritoriale, ca apoi să se desfășoare congresul național, pe care preconizăm să îl organizăm în toamnă”, a precizat pentru Europa Liberă deputata Liliana Grosu.
Potrivit datelor autorităților, în sistemul public (educație, sănătate, asistență socială, justiție, ordine publică) activează aproximativ 1.000 de psihologi, dar, deocamdată, nu există o statistică a celor din sectorul privat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
