În urma celor două execuții din 28 iulie, care au reprezentat primele spânzurări publice din ultimul an, scriitorul și romancierul Hossein Sanapour a criticat ceea ce a descris drept proceduri judiciare opace, susținând că autoritățile încearcă să înăbușe furia publică apărută în urma protestelor din ianuarie.
Autoritățile judiciare iraniene i-au executat pe Abolfazl Sepahi Badjani și Amirhossein Safari Hosseinabadi pe 28 iulie, în orașul Isfahan. Cei doi fuseseră condamnați la moarte în legătură cu tulburările din timpul protestelor din ianuarie.
De la începutul războiului cu Statele Unite și Israel, pe 28 februarie, Iranul a înregistrat o creștere a numărului de execuții ale unor persoane pe care grupurile pentru drepturile omului le consideră deținuți politici – de la manifestanți la presupuși membri ai grupărilor interzise și la cei condamnați pentru spionaj.
Într-o declarație publicată online pe 29 iulie, Sanapour și-a exprimat îngrijorări similare, afirmând că execuțiile erau efectuate în ciuda anxietății și a greutăților generalizate cauzate de condițiile actuale din țară.
„Cu toată deznădejdea că vorbele noastre vor fi auzite sau vor avea vreun efect, și doar pentru ca ei să știe cât de puternic ne opunem acestui tip de proceduri, procese și execuții, spunem: Nu executați”, a scris Sanapour.
Actorul și regizorul Homayoun Ghanizadeh a criticat, de asemenea, recurgerea continuă la execuții într-o perioadă de criză, scriind sarcastic pe rețelele sociale că, dacă războiul, sărăcia, privațiunile, închisoarea și alte presiuni nu au reușit să afecteze societatea, atunci „vestea unei execuții – mai ales una publică” – ar aduce, se pare, speranță și bucurie.
Ghanizadeh a afirmat că execuțiile au reprezentat punctul culminant al unui sistem marcat deja de război, dificultăți economice, sancțiuni, restricții și presiune socială.
Hassan Nayeb Hashem, un activist iranian pentru drepturile omului stabilit în Europa, a criticat, la rândul său, execuțiile și modul în care autoritățile au gestionat aceste cazuri.
Comentând informațiile potrivit cărora oamenii s-au adunat în apropierea locului execuției din Malekshahr, Isfahan, el a declarat pentru Radio Farda, post al RFE/RL, că, în opinia sa, prezența protestatarilor a limitat capacitatea autorităților de a „controla narațiunea publică” legată de execuții.
„Execuțiile publice au fost abolite în aproape toate țările lumii, inclusiv în multe dintre cele care încă mențin pedeapsa cu moartea”, a spus Hashem. „Republica Islamică le pune în aplicare pentru a crea un climat de teamă și intimidare [în societate]. În același timp, speră să-și mobilizeze propriii susținători prin organizarea acestor spectacole publice.”
„Însă protestele de astăzi împotriva execuțiilor au fost numeroase”, a adăugat el. „S-ar putea spune că guvernul nu a reușit să-și atingă obiectivul de a atrage susținători la acest spectacol.”
Alte personalități din lumea culturală, printre care Mostafa Al-Ahmad, Reza Darmishian și Ali Ahmadzadeh, s-au alăturat, de asemenea, criticilor la adresa execuțiilor din 28 iulie, distribuind mesaje asociate campaniei „Nu executați”.
„Trădătorii patriei”
Mass-media iraniană s-a grăbit să-i eticheteze pe artiști drept „trădători ai patriei” pentru că s-au pronunțat împotriva autorităților.
Agenția de știri Tasnim, care este strâns afiliată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC), a scris pe 29 iulie că „trebuie să renunțăm odată pentru totdeauna la lingușire, confruntare și oportunism” atunci când avem de-a face cu „vedetele”.
Articolul i-a acuzat că nutresc „simpatie pentru teroriști” și a precizat că autoritățile judiciare și de securitate ar trebui „să-i citeze, să-i judece și să-i închidă pe câțiva dintre ei” și „să arate poporului argumentele vedetelor în apărarea gândurilor lor putrede și goale, astfel încât dezonoarea lor să cadă la pământ și să nu mai rămână cu nicio urmă de onoare”.
Campania „Nu executați” a apărut pentru prima dată online în 2020, ca mișcare populară împotriva pedepsei cu moartea, în urma condamnărilor la moarte pronunțate împotriva protestatarilor, și a reapărut în repetate rânduri în perioadele de intensificare a execuțiilor în Iran.
Grupul Iran Human Rights (IHRNGO) a condamnat, de asemenea, execuțiile, directorul său, Mahmood Amiry-Moghaddam, afirmând că autoritățile folosesc spânzurările publice „pentru a instaura frica în întreaga societate și a descuraja viitoarele proteste”.
IHRNGO a precizat că un număr mare de persoane s-au adunat în apropierea locului execuției din Isfahan, în încercarea de a opri execuțiile, și a raportat că autoritățile au răspuns cu forța.
428 de execuții în prima jumătate de an
Înregistrările video și mesajele care au circulat pe rețelele sociale în urma spânzurărilor publice din Isfahan păreau să arate oameni adunați în semn de protest și doliu, deși amploarea demonstrațiilor nu a putut fi verificată independent.
Grupurile pentru drepturile omului afirmă că zeci de persoane sunt acuzate de fapte legate de protestele din orașul iranian Isfahan din ianuarie, în timpul cărora a fost ucis un colonel al Gărzii Revoluționare Iraniene (IRGC).
Conform celor mai recente date, 428 de persoane au fost executate în Iran de la începutul anului până în prezent, multe dintre acestea fiind condamnate la moarte în legătură cu protestele din ianuarie.
Organizațiile pentru drepturile omului și observatorii internaționali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la corectitudinea procedurilor judiciare, inclusiv în legătură cu acuzațiile de mărturisiri obținute prin constrângere și accesul limitat la un proces echitabil.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.