Pentru tinerii iranieni, cafenelele reprezintă un refugiu — un loc sigur unde se pot întâlni și se pot relaxa într-o țară în care libertățile sociale sunt restricționate.
„Îmi place să merg la cafenele pentru că vezi tot felul de oameni cu personalități diferite, dar toți socializează în același loc”, a declarat Ainaz, o tânără de 19 ani care locuiește în capitala Teheran, pentru Radio Farda, postul de limbă persană al RFE/RL.
„Am locul meu preferat, dar îmi place și să încerc cafenele cu o atmosferă diferită. Mă simt mai liberă în cafenele decât pe stradă”, a adăugat Ainaz, care și-a dezvăluit doar prenumele, din motive de siguranță.
Însă cultura cafenelelor din Iran, odinioară în plină expansiune și un element indispensabil al vieții sociale urbane, în special în rândul tinerilor, este pusă sub presiune de o criză economică tot mai profundă și de presiuni reînnoite din partea autorităților.
Presiune economică
Prețurile la cafea și la alimente au crescut vertiginos pe fondul inflației galopante. Fondul Monetar Internațional estimează că inflația generală din Iran va ajunge la aproape 69 la sută în acest an, cel mai ridicat nivel de la Revoluția Islamică din 1979.
Anii de sancțiuni internaționale și proasta gestionare din partea guvernului au paralizat economia. Războiul dintre Iran și Statele Unite și Israel, care durează de la sfârșitul lunii februarie, a adus această țară cu o populație de 90 de milioane de locuitori în pragul colapsului economic.
Sectorul cafenelelor din Iran a resimțit acest impact, proprietarii confruntându-se cu creșterea costurilor, iar clienții reducându-și cheltuielile.
O femeie din Teheran a declarat că prețul a 250 de grame de cafea ajunge la 15.000.000 de milioane de riali (8 dolari) — dublu față de cât costa anul trecut.
„Imaginați-vă doar cât de scumpă a devenit cafeaua la cafenea”, a declarat femeia, care a vorbit sub condiția anonimatului din motive de securitate, pentru Radio Farda.
Un alt locuitor din Teheran, un bărbat de 41 de ani, a declarat că mergea la cafenele „aproape în fiecare zi” pe durata întreruperii accesului la internet, care a durat aproape trei luni, când autoritățile au blocat accesul în urma lansării atacurilor americane și israeliene din 28 februarie.
„Cafenelele erau singurul loc unde ne puteam menține moralul ridicat, unde ne puteam petrece timpul și unde puteam evita sentimentul de izolare”, a declarat bărbatul pentru Radio Farda, sub condiția anonimatului, adăugând că nu a încetat să mai frecventeze cafenelele.
„În schimb, am făcut unele schimbări în ceea ce comand, de exemplu alegând băuturi mai ieftine, cum ar fi ceaiul”, a spus el.
Supraveghere politică
Autoritățile au luat în vizor și cafenelele, în cadrul unei campanii de represiune tot mai ample împotriva disidenței, în urma protestelor antiguvernamentale de amploare din ianuarie și a războiului cu Statele Unite și Israelul.
De ani de zile, cafenelele sunt închise în mod regulat pentru că difuzează muzică occidentală, găzduiesc dansuri mixte sau permit accesul femeilor care nu poartă hijabul obligatoriu – eșarfa islamică de acoperit capul.
În ultimele luni s-a înregistrat un nou val de închideri de cafenele.
La începutul lunii iunie, poliția a închis cu forța o cafenea din centrul orașului Teheran după ce aceasta a găzduit muzică live. Poliția nu a dezvăluit numele cafenelei, dar a acuzat-o că promovează „secte deviante” și „activități satanice”.
În luna martie, autoritățile au dispus închiderea unui popular lanț de cafenele, Lamiz, după ce desenele de pe recipientele pentru comenzi la pachet au fost considerate jignitoare din punct de vedere politic.
Pentru autorități, problema depășește sfera cafenelelor. Aceste spații au ajuns să reprezinte stiluri de viață care nu sunt întotdeauna în concordanță cu valorile promovate de conducerea clericală a Iranului.
Presiunea exercitată asupra cafenelelor se înscrie într-un context mai larg de restricționări ale libertăților individuale. Organizațiile pentru drepturile omului critică de mult timp Iranul pentru limitarea libertății de exprimare, impunerea unor reguli stricte privind ținuta femeilor și restricționarea activităților publice și culturale considerate incompatibile cu valorile islamice oficiale.
Saeed Jalili, un politician influent, adept al liniei dure, a criticat public „cultura cafenelelor”, calificând-o drept un proiect occidental menit să submineze valorile familiale tradiționale.
„Ei definesc trei spații: dormitorul, locul de muncă și un «al treilea spațiu», cum ar fi o cafenea, pentru a scăpa de singurătate”, a declarat Jalili în decembrie 2025.
„În această viziune, familia își pierde sensul. Acest lucru se opune filosofiei islamice privind căsătoria”, a afirmat el, stârnind indignarea unor utilizatori iranieni ai rețelelor sociale.
Un proprietar de cafenea din Teheran, în vârstă de 33 de ani, care a dorit să rămână anonim, a declarat că „riscul de a fi închis încă există din cauza unor chestiuni precum hijabul”.
În ciuda provocărilor, multe cafenele rămân aglomerate.
„Oamenii spun: «Nu mai avem bani să economisim sau să călătorim, așa că ne bucurăm în schimb de o seară la o cafenea»”, a declarat pentru Radio Farda o femeie de 40 de ani din Teheran, sub condiția anonimatului. „Pentru mulți, cafenelele sunt singurele locuri în care fericirea și viața încă mai există.”
Pe lângă servirea cafelei, a ceaiului și a gustărilor, multe cafenele s-au transformat în centre culturale, găzduind lecturi de carte, proiecții de filme, ateliere de artă, concerte și alte evenimente care atrag tinerii iranieni în căutarea unui sentiment de apartenență la o comunitate și a unei forme de exprimare creativă.
„Este ca o a doua casă atât pentru clienți, cât și pentru noi”, a spus proprietarul cafenelei din Teheran.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te