„Nu știu ce face conducerea asta, că promite, și nu face nimic și tineretul fuge din țară”

Tot mai multă lume e de părere că de la proclamarea independenței și până astăzi Republica Moldova are o clasă politică slabă. Oamenii se plâng în fiecare zi de modul cum trăiesc în țara lor. Ei cred că clasa politică, roasă de corupție și înecată în imoralitate, îi afectează în mod negativ, evident, pe cei mai mulți cetățeni. Dacă în vârful piramidei puterii sunt persoane care nu pot fi modele de comportament politic și etic, la ce trebuie să se aștepte când coboară mai jos? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

* * *

Calitatea clasei politice moldovenești este bine cunoscută de majoritatea oamenilor cu care am discutat la Călărași. Greșeala celor care se arată nemulțumiți de calitatea omului politic de astăzi constă în faptul că chiar ei și-au dat votul pentru cei care îi guvernează.

– „Iacătă, nu știu ce face conducerea asta, că promite și nu face nimic și tineretul fuge din țară, și bătrânii nu au cu ce trăi. E foarte greu. De atâta o să fugă toți din țară, o să rămână pensionarii și invalizii.”

Europa Liberă: Vă puneți deseori întrebarea…

– „Foarte des...”

Europa Liberă: …ce va fi cu Republica Moldova peste zece ani?

– „Eu cred că o să dispară. Nu știu ce o să fie – ori o să se unească cu România, ori o să dispară, ori o să se ducă tot tineretul și n-o să vină înapoi, că n-au aici cu ce trăi. Alții îs bogați, că au palate, alții, săracii, nu au de pâine. Cum intră la putere, ei promit la oameni că o să fie schimbări, o să fie în Moldova bine să trăiești și după ce votăm și intră la putere, își umplu buzunarele lor, cu neamurile lor, cumetrii lor, prietenii lor și noi rămânem așa săraci cum am fost.”

​Europa Liberă: Ați regretat vreodată pentru votul pe care l-ați dat?

– „Am regretat, am regretat, da.”

Europa Liberă: Și care e lecția?

– „Aș vrea să câștige Maia Sandu, am nădejde că poate ar fi ceva schimbări, dar ăștia n-au să facă nimic schimbări. Ei promit, dar nu fac.”

Europa Liberă: Schimbarea o face cetățeanul.

– „Lumea… nu știu, iaca, de o pildă, mie fata mi-a venit acasă și zice: „Mamă, lumea toată-i încrețită, toată-i scârbită, toți merg repede, toți fug, nu ca peste hotare”. Lor acolo li-i dragă să trăiască, au cu ce trăi, au, dar aici la noi aștept ca să ne dea câte o firimitură, aștept ca un copil să-mi dea olecuțică ca să pot ieși, mai ales iarna să plătesc încălzirea. Iaca, vă închipuiți, am o mie de lei pensie? Cum să trăiesc eu la apartament cu o mie de lei, când mie de leacuri nu-mi ajunge, de medicamente? Avem noroc de copii, că ba unul îmi dă olecuțică, ba altul – olecuțică și supraviețuim și noi. Dacă acești din Parlament ar avea o mie de lei pensia, ei să se pună în locul nostru, cum ar trăi ei? De atâta ei nu se gândesc la norod, ei se gândesc lor să le fie bine, ei își fac palate, ei își fac bogății, mașini scumpe, diferite, dar noi ședem și așteptăm mila copiilor, să ne dea câte ceva, cât de cât să ne întreținem.”

Europa Liberă: Și astăzi moldoveanul trăiește cu umilință sau cu demnitate?

– „Cu umilință trăiește, cu greu. Cred că să intre unul de acesta care a tras pe pielea lui, a tras chinuri și a trăit greu, dacă ar intra în Parlament, s-ar gândi și la popor, s-ar gândi și la lume că „așa am trăit eu și dă să facem bine și pentru țărani”.”

Europa Liberă: Dar de ce a ajuns Republica Moldova o țară săracă?

– „Corupția-i mare în Moldova. Corupția-i mare, tare-i mare. Peștele se strică de la cap, nu de la coadă, că o să se răscoale lumea. Nu știu ce o să fie, dar nu bine. Este o vorbă că ajunge cuțitul la os.”

​Europa Liberă: Și credeți că cei de sus nu știu despre revolta celui de jos?

– „Eiii, nu știu. Ei știu, dar ei cu amăgeli că o să vă facem, că de-amu nu-i un an și nu-s doi de când suferim. Ei au bogăție și se mai satură, de parcă o să ia ceva cu dânșii. Nimic n-o să ia cu dânșii, dar îs blestemați, os din osul lor îi blestemat de oamenii de la sate, de oamenii chinuiți ei îs blestemați. Câte lacrimi, câți copii plâng, câte bătrânele plâng? Îi strașnic. Iaca mă duc prin sat la mine și când văd lacăte ruginite, case risipite… S-a dus mai întâi femeia, a venit și a luat copiii și a luat și bărbatul și s-au dus cu toții. Mahalale întregi în care nu-i nimeni, prin sate e strașnic să te uiți. Lumea fuge care și unde, prin toate părțile. Unde a dat de mai bine, vine și-și ia și sora și fratele și se duce după o bucată de pâine ca să trăiască în viitor mai bine, că aici nu-i de trăit.”

– „Eu peste graniță am fost 16 ani și acum îs acolo. Îs medic veterinar și zootehnician.”

Europa Liberă: O dată la patru ani, cetățeanul Republicii Moldova e chemat să-și dea votul pentru o clasă politică înțeleaptă, care să-i rezolve o parte din problemele omului simplu.”

– „E și normal, pentru că el are încredere și totodată o pierde. Crede că poate el va schimba ceva, dar nu se schimbă nimic, el n-are…”

Europa Liberă: De ce politicienii promit și nu se țin de cuvânt?

– „În asta și-i chestia, că ei nu se țin de cuvânt. Ei vor numai fotoliul și promit tot.”

Europa Liberă: Cetățeanul îi poate cere socoteală politicianului pentru promisiunea făcută?

– „Nu poate, nu poate! Dar știți de ce? Că el, chiar dacă o să iasă cu un drapel în mână, el n-are putere. Votul, vorba noastră nu se ascultă în Parlament; el nu iese să vorbească cu omul, nu iese absolut.”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie politicianul care să merite votul Dvs.?

– „Curat, curat la suflet, curat la suflet.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. Republica Moldova peste cinci-zece ani?

– „Poate că cineva și se mai gândește, dar eu, de pildă, nu cred în nimic. Nu cred!”

Europa Liberă: Și ce se va alege din bucata asta de pământ?

– „Au s-o dea în arendă. La modul serios, ce pot să mai facă? Mata uită-te, Transnistria ține la dânșii, Găgăuzia își împărțește pământul ei, nordul cu Bălțiul își alege al lui și ce-a mai rămas din Moldova asta? N-a mai rămas nimic. N-a mai rămas practic nimic.”

Europa Liberă: Și vina a cui e?

– „Cetățeanul a pierdut încrederea și a plecat să-și câștige bucățica de pâine peste graniță și politicianul face ce vrea.”

Europa Liberă: Dacă peștele se strică de la cap, coada poate că curețe peștele?

– „Nu, nu, dacă capul merge înainte, coada mai face ceva. Ce poate să facă coada?”

Europa Liberă: O să mergeți la toamnă să votați pentru parlamentare?

– „Am să merg, am să merg. Mă duc la Italia și votăm acolo; noi pur și simplu punem votul, dar undeva voturile noastre se fură ori se șterg, nu ajung aici…”

Europa Liberă: Viitorul Moldovei cine-l decide?

– „Dar cine-a rămas… Mata vezi că în sate rămân două-trei case, doi, trei, patru gospodari și aceia-s bătrâni de 70-80 de ani?”

Vocea alegătorului de la Călărași: Valeriu Ursu, negustor

Europa Liberă: Moldovenii trăiesc cu ideea că măcar în al 12-lea ceas sau mintea moldoveanului cea de pe urmă?

– „Să dea Dumnezeu mintea moldoveanului cea de pe urmă.”

Europa Liberă: Am ajuns cu microfonul Europei Libere aici, la Călărași, și căutăm să aflăm de la locuitori ce cred ei despre viitorul Moldovei. Unde a ajuns Republica Moldova, pe ce cale merge astăzi țara?

– „Pe calea pe care s-a pornit – calea europeană. Și credem că asta-i corect.”

Europa Liberă: Vedeți că-i dezbinată societatea?

– „Da, da, care vor cu Estul, care cu Vestul. Sunt partide diferite și rădăcinile vechi ale comunismului încă acționează totuși asupra moldovenilor noștri. Trebuie mai mult de lucrat cu populația ca să înțeleagă că totuși calea noastră spre viitor îi Europa și Unirea cu România.”

Europa Liberă: Dar Dvs. aveți o explicație de ce Moldova rămâne a fi un stat sărac?

– „Pentru că cine a rămas la noi în Moldova? Au rămas bătrânii neputincioși care, iaca, ești nevoit să ieși la piață cu ceva ca să câștigi de-o pâine și ai rămas copiii fără stăpân și vai de educația lor și de viața lor. Până n-o să se întoarcă tineretul de peste graniță care-i plecat, să le dea o condiție de viață cumva ca să se întoarcă la noi în țară, lucrările pe care le fac peste hotare să le facă la noi în țară, că sunt băieți deștepți, tineretul îi plecat, anume aiști care la noi, în Moldova, trebuie.”

Europa Liberă: Dvs. o dată la patru ani mergeți să votați în încercarea de a-i trimite acolo, în Parlamentul Republicii Moldova, pe cei mai buni dintre cei mai buni?

– „Pentru că ei au tot un interes – după bogăție, după… au ei viața lor, ei îs în Parlament, grămada lor, șaica lor.”

Europa Liberă: Dar cine-s buni?

– „De pildă, încredere mai multă este în Candu și Plahotniuc tare mult face pentru norod, pentru țara noastră, mult ajută cu „Edelweiss”-ul ista pentru copii, pentru maternitățile astea și văd că pilda lui o iau și alții.”

Europa Liberă: Dar cine-i adevăratul stăpân al Moldovei?

– „Al Moldovei? Nu, asta-i prea mare politică de-amu (râde). Până când e greu de spus că poporul. Poporul încă n-are puterea ceea.”

– „Am fost conduși și amăgiți întotdeauna; ne-au amăgit să votăm că au să se întoarcă cu fața la țărani, dar ei s-au întors cu fața cea din dos la țărani și-și bat joc. Iaca, am un copăcel și l-am adus, măcar 50 de lei să fac să adaug la medicamente. Pensia nu-mi ajunge de medicamente. Dai să te pui într-un spital, nu poți, că-i tot cu bani…”

Europa Liberă: Dar de ce cei pe care i-ați ales s-au îndepărtat atât de mult de cetățeni?

– „Așa li-i obrazul și de acum nu mai avem niciodată încredere într-înșii, că ei n-au obraz față de oameni, n-au stimă, n-au nicio picătură de omenie într-înșii.”

Europa Liberă: Dar Moldova trebuie să aibă o clasă politică aleasă de către dvs., cetățenii?

– „Ar trebui, ar trebui, dacă ei se aleg singuri, nu ne întreabă pe noi.”

Europa Liberă: Păi, o dată la patru ani, sunteți stăpânul buletinului de vot?

– „Suntem stăpânul buletinului, dar buletinele întotdeauna așa au fost și așa au și să fie falsificate, că așa-i la noi. Îi foarte mare corupția și de atâta tineretul fuge, dar noi de-amu, dacă suntem bolnavi, nu putem. Iaca, vin cu două legături de buruieni, cu vreo trei fasole, ca să fac un ban măcar pentru te miri ce. Și dau o grămadă pe drum, plătesc masa, mai iau un ceai, mai merg la veceu și când ajung la sfârșitul pieței mai nu am cu ce mă duce acasă.”

– „Greu se trăiește. Mi-au mărit pensia cu 24 de lei. Asta-i mărire la pensie? Amăgesc lumea. Asta-i reformă? Au mărit la parlamentari și la cei care au șezut și au băut și au mâncat, toată viața n-au lucrat și le-au mărit cu 400 de lei, dar mie mi-au mărit cu 24 de lei că am lucrat 36 de ani pe tărâmul pedagogic.”

Europa Liberă: Și ce mărime a pensiei aveți astăzi?

– „1.500 de lei.”

​Europa Liberă: Și cum vă descurcați cu acești 1.500 de lei?

– „Iaca, trebuie să vând o bucățică de… în loc s-o mănânc eu, trebuie să vin la bazar și s-o vând ca să-mi cumpăr leacuri. Dar de ce am ajuns la așa situație? Pentru că Guvernul e așa. Ce reforme fac? Mai mult nu votez, pentru nimeni nu-mi dau votul, că nimeni nu ne-a făcut o reformă ca lumea, mai ales pentru agricultorii și lucrătorii de la țară. Totu-i scump – benzina-i scumpă, motorina-i scumpă, n-avem cu ce lucra pământurile. La sate au rămas numai pensionarii după 70 de ani, după 60. Din pensia asta de 1.500 poți lucra pământul acela?”

Europa Liberă: Continuă exodul, lumea își mai face bagajele să plece?

– „Tineretul pleacă. Am doi copii și amândoi s-au dus din țară; am rămas singură, singurică și nepoți nu am pe nimeni; pe nimeni nu am, din cauză că nu au cu ce exista aici, în Moldova. Reformele pe care le fac nu-s făcute pentru lume, îs făcute numai pentru parlamentari.”

Europa Liberă: Câți deputați sunt azi în Parlamentul Republicii Moldova?

– „Îs 101.”

Europa Liberă: Pe câți dintre ei îi cunoașteți?

– „Pe mulți îi cunosc după televiziune, mai ales Radio Moldova eu veșnic ascult.”

Europa Liberă: Îi cunoașteți după vorbă, după faptă, după ce îi cunoașteți?

– „După vorbă numai. N-au fost o dată la sate parlamentarii ca să stea de vorbă cu populația, să vadă necazurile lor, să vadă condițiile de viață ale lor. Stau la pat bătrânii, iar de-i un mort în sat, niște drumuri rele, că nu poți nici cu tractorul să-l scoți, cu căruța au scos mortul. Satele îs tare înapoiate, glodu-i până la genunchi și nu poți răzbate. Dacă oleacă plouă, mai ales primăvara avem niște drumuri de Doamne ferește! Îi mult de vorbit și-i greu de făcut, că ei se gândesc mai mult pentru dânșii. Dacă te uiți ce case au parlamentarii, câte case, câte mașini… Dar noi ce avem? Luna trecută de 800 de lei numai medicamente… am dat 350 de lei pe șapte pastile.”

Europa Liberă: Credeți în viitorul Moldovei?

– „Nu mai cred în nimic.”

Europa Liberă: Aici, la Călărași, foarte puțină lume crede în viitorul Republicii Moldova. De ce?

– „Foarte puțin credem, foarte puțin credem, că nu vedem noi nicio șansă; au rămas bătrânii și pensionarii. Și ce am vrut să vă spun? La noi în sat dintr-o mie de cote îs lucrate o sută, dar toți vor să mănânce și toți vor să trăiască, toți vor cât mai ieftin, toți vor degeaba, dar și noi nu putem, am rămas pensionarii și acei bolnavi, care nu se pot duce nicăieri. Țin trei vaci mulgătoare, muncesc șase hectare și jumătate de pământ și am și două sere în ogradă și muncesc la 60 de ani, iar tineretul de 30 de ani șede la primărie și așteaptă ajutor social și mană de la Dumnezeu. Din ce, de unde?”

Europa Liberă: Lumea continuă să plece și de aici, din Călărași, și din Republica Moldova.

– „Continuă să plece lumea… Da, toată lumea pleacă.”

​Europa Liberă: Și peste 10-15 ani ce se va alege?

– „Nu se știe. Au să rămână satele îndepărtate de raion. Ne-au scos rutierele (microbuzele). La Hoginești merge rutiera dimineața și seara la 6. Gândiți-vă la câți kilometri e Hogineștiul de aici; îs peste 30 de kilometri și cu ce să se ducă o băbuță care a venit la spital pentru o oră de vreme ori pentru o jumătate de oră? Îi foarte obijduitor pentru lume.”

Europa Liberă: Dar Dvs. credeți că politicienii, guvernanții nu cunosc că trăiți cu aceste probleme?

– „Ei cunosc, dar își bat joc. Ei merg cu mașini, iau mașini pe degeaba, ei merg pe degeaba și-și bat joc de țăranii care muncesc. Tare își bat joc.”

Europa Liberă: De câte ori Dvs. îi responsabilizați, le cereți socoteală, pentru că vin și vă promit și nu se țin de cuvânt?

– „Ei și când le ceri… Dacă îi întrebăm, ei te trimit la raion, ori te trimit înapoi în sat și cu asta rămânem. Sunt niște bețivani în sat tineri și le dau ajutoare sociale, iar când mă adresez eu, un pensionar bătrân, mi se spune că „nu-s bani, nu-s bani în fondul primăriei”. De prin alte sate vin la noi în sat și le dă casă degeaba, le dă ajutor social, le dă bani și ei trăiesc, ei huzuresc. Aceștia îi votează pe toți și îi susțin pe toți. Pentru acei bețivi, care îs tineri, au tot zece degete ca și noi, pensionarii, lor li se dau ajutoare, lor li se dă și li se face parte, dar pe noi nu ne iau deloc în seamă. Dar știți ce spun aceștia când îi luăm la lucru la pământ? Ei zic: „Dar noi nu mergem, că ne-au spus de la asistența socială că, dacă o să vadă că mergem la ghiaghia (nenea) la lucru, apoi o să ne ia ajutorul social. Ar trebui tineretul acesta educat cu munca, nu numai să umble brambura și să aștepte să le pice degeaba. Trebuie de muncit, de muncit, prin muncă numai o să ieșim din greutăți, dar pământurile în pârloage și noi să venim la piață și să cerem ieftin, îi rușine la obraz, eu socot.”

Europa Liberă: Dar aveți vreo frică, trăiți cu frică de ceva?

– „Numai de Dumnezeu mă tem, restul de nimeni nu mă tem. Și ne bucurăm foarte mult că, iaca, în ziua de azi ne-a dat Dumnezeu ploiță…”

Europa Liberă: Dar politicienii se tem de Dumnezeu?

– „Ei nu se tem nici de Dumnezeu, dar nici de mintea lor nu se tem, că azi se mănâncă și se batjocoresc, iar mâine stau la o masă și se împacă, dar noi rămânem săraci și săraci zi pe zi tot mai mult cu banii noștri.”

​Europa Liberă: Dar în timpul alegerilor, Dvs. ce votați: încotro, Moldova – cu Estul sau cu Vestul sau să fie îmbunătățită calitatea vieții?

– „Să fie îmbunătățită calitatea vieții. Ce avem noi nevoie că o să fie cu Vestul, cu Estul, cu cine-o fi? Au vrut independență, acum unul vrea cu Rusia, altul vrea cu Europa. Ați vrut independență, hai independenți să fim; ce depinde cu cine vom fi, totuna noi trebuie să fim stăpâni la noi acasă și trebuie să muncim cu adevărat.”

– „Cât e votarea, toți obeșcesc (promit) și niciunul ca oamenii, numai la dânșii în buzunar. Să se mai gândească și la vreun pensionar, dar nu numai pentru dânșii. Când era Sovietski Soiuz (Uniunea Sovietică), de-amu se mai gândea fiecare că „mă duc și mă jelui, mai fac un lucru”, dar amu cui să te jelui? Ei se străduiesc pentru dânșii, glavnoie (principalul) să-i ajuți pe dânșii, să-i votezi, să obeșcească (promită) să facă, dar când…”

Europa Liberă: Și când au ajuns acolo în fotoliu în Parlament?

– „Dar când de-amu gata, au uitat de norod.”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt de la radio.

– „Dar eu v-am recunoscut după glas, eu la radio vă ascult.”

Europa Liberă: Mulțumesc! Hai ziceți, de ce atât de greu se trăiește astăzi în Moldova?

– „Șed acolo în Parlament și se sfădesc ca nu știu ce, că nu mai am cuvinte să le spun. Eu, de pildă, m-aș gândi: „măi, oare ce zice omul acela că noi ședem atâția ani în Parlament și nu facem absolut nimic?”. Peste tot locul amăgesc, ei nu se gândesc la lume absolut deloc, își bat joc de lume; ei se gândesc numai pentru buzunarul lor.”

Europa Liberă: Dar ce ați aștepta Dvs. de la clasa politică?

– „Dar ce am aștepta? Un viitor mai bun, în primul rând, pentru tineret, pentru că tineretul ista, săracul, de-acum noi suntem mai bătrâni, rău-bun de-amu ne-am trăit viața, dar ei? Iaca, eu am un băiat și are doi copii. Unde se duce, îl amăgește – acolo ba nu-i dă banii, dincolo lucrează și tot la fel. Dacă-i tot al lor; bine că mai șede lângă mine, dar ce face el cu doi copii, nu, ce face? Pentru tineret, că ei n-au niciun viitor, niciun viitor n-au. Au furat miliardul acela, dar de ce nu s-au gândit: „măi, ian stați oleacă, câți bani, câtă avere? Oricum rămâne, oricum. Noi la țară facem câte patru-cinci, iaca, de pildă, eu am șase copii și zece nepoți și poate mă gândesc că am, dar acela, dacă el are un copil, pentru ce atâta avere? Și drept să vă spun, dna Valentina, nici nu mă mai gândesc să votez, cinstit să vă spun, am uitat eu ce partid vine, intră în ogradă și: „bună ziua!”. „Bună ziua!” Și zice că „ian ascultă, pe cine votați?” Dar eu șed, mă uit la dânsul lung și-i zic: „Știți pe cine o să votez? (dar eu am un câine rău!) Iaca, îl vedeți? Pe aista o să-l votez”! Dar el a stat așa și s-a uitat: „Dar de ce?”. „De ce? Pentru că el îmi dă de știre că vine cineva și eu nu-l hrănesc degeaba, dar acela ce el face, n-a făcut nimic pentru lume. Și așa că nici nu vreau să văd pe nimeni”. Cântă de la România Irina Loghin: Cobori, Doamne, pe pământ / Și vezi lumea cum o duc / Să vezi cum trăiesc săracii / Și cum o duc azi bogații / Că bogații au milioane, / Dar săracii mor de foame… Iaca, asta-i… Mai pe scurt, eu nici nu vreau să-i văd. Dacă o să muncesc, cât o să mai am puteri, o să ajut și un copil, și un nepot, și eu o să trăiesc…”

​Europa Liberă: Deseori vă gândiți la viitorul acestui stat, la viitorul Moldovei?

– „Chiar mă gândesc, mă gândesc. Eu, poate vedeți că lumea acum nu prea trăiește, dar eu stau și mă gândesc ce au să facă, săracii aiștia? O să fie o revoltă numaidecât, că oricum lumea vede că o ajunge cuțitul la os și de-amu nu mai poate, vine și-l amăgește și nu mai face nimic, el are nevoie de dânsul, dar de lume… se întoarce și uită.”

Europa Liberă: Dar Dvs. în ce credeți acum – în om, în promisiune, în partid, în program?

– „În nimic! În nimic! Cinstit vă spun? Nici în promisiuni, nici în om, parcă tot votăm, votăm și pe acela, și pe acela și nimeni nimic… Nu credem în nimic.”

Europa Liberă: Dar trebuie să recâștigați această încredere?

– „Apoi trebuie, numaidecât trebuie, dar să fie și mai ieftină producția asta, și salariile să se ridice, și pensiile la oameni să se ridice – iaca ce aș vrea. Asta-i! Dacă ar avea pensia noastră, pe care o am eu de 600, apoi el nici nu mai șede acolo, el mătincă s-ar duce și ar ucide un om, ar sparge un magazin, ar sparge o bancă… Spun așa țărănește, dar eu zic, cât acela sărac și curat, atâta-i – atâta-i, dar încredere nu am în nimeni, nici nu vreau să aud.”

Europa Liberă: Dacă ar exista modele de politicieni, de intelectuali, de primari, de profesori, de doctori, iată, dacă ar fi exemple în societate, ar fi mai ușor de știut cu cine să treci strada?

– „D-apoi numaidecât, d-apoi clar lucru și numaidecât oamenii încrederea ar câștiga-o. Dar așa ce? Ei iese dintr-un partid și se vâră în alt partid, dar ei îs tot aceiași. Câteodată plâng, vă spun cinstit. Este o vorbă că știți când moare tata, rămân copiii pe jumătate orfani, dar când moare mama – rămân de tot orfani. Așa și Moldova noastră – îi dusă, îi dusă, doar dacă au să se mai gândească la lume și nu știu… Mai degrabă să fie un conducător pe țară decât să fie toți în Parlamentul acela și se sfădesc acolo…”

– „Tot omul amu îi scârbit, tot omul are probleme oriunde te duci – pensie nu-i zarplată (salariu) nu-i, cu ce trăi nu-i, copiii trebuie să-i crești... Iaca, chiar la școlile astea, toată familia vrea să-i dea la învățătură, vrea să-i îmbrace, vrea să-i hrănească, dar nu-i cu ce. Unde lucra nu-i, cu ce să trăiești nu-i. Cum să trăiești și ce să faci, cum să fii vesel?”

Europa Liberă: A cui e vina?

– „Parlamentul!”

Europa Liberă: Ales de către cetățeni…

– „Apoi, ales… Ce credeți că putem noi să facem? Iaca ne revoltăm, iaca ne grămădim, nu se uită nimeni la noi. Îi foarte greu de trăit, o venit o viață foarte grea. Eu îs de grupa întâi (gr. I de invaliditate), iaca, eu nu mă pot scula, eu stau numai pe scaun, amu numai pe leacuri în aptecă (farmacie) se duce mia de lei. Dar nu-ți ajunge.”

​Europa Liberă: Ce preț are votul Dvs.? O dată la patru ani mergeți să alegeți. Ce valoare are votul Dvs.?

– „Ei, ce valoare? Votăm și noi pentru acei care socotim că-s buni. Pe cuvânt vă spun.”

Europa Liberă: Ce calități trebuie să aibă politicianul care să vă câștige simpatia Dvs.?

– „Să fie răbdător, să asculte lumea, ca lumea când îi lămurește ceva să meargă oleacă și în folosul lumii, să ajute lumea ceea măcar cu ceva-ceva. Dar așa ce? Nimic nu se face pentru lume.”

Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. politician, v-ați uita cu alți ochi la cetățeni?

– „Eiii, cu alți ochi, cu alți ochi! Și aș face, și aș ajuta și oamenii de la sate, bătrânii, tineretul. Noi, când am fost tineri ne duceam la sovhoz, trăgeam sapa, dar știam că la lună era zarplata (leafa) ceea, banul acela pe care-l primeam. Noi trăiam o lună de zile și făceam și casă cu 60 de lei care erau atunci. Dar acum, ce-i acum? Acum îi bătaie de joc! S-au născut copiii aceștia ai noștri, cresc și unde să se ducă ei? Unde să se ducă ei să lucreze? Se spune că îi banditism, că fură, că distrug, că prin case intră, dar ce să facă copiii ăștia că n-au posturi de lucru? De ce nu-s posturi de lucru, ca să lucreze copiii la noi în țară și să nu se ducă nicăieri? Nu se stăruie nimeni!”

Europa Liberă: Ce viitor are Moldova?

– „Greu viitor are! Mă gândesc așa – să conducă capul care-i al conducerii. Ce folos că aista, cum îl cheamă? Dodon îi capul familiei, dacă lui nu-i dă voie să conducă el? Nu cum spun ei că el vrea cu Rusia, dar alții vor cu Europa. El vrea și Europa, el vrea și Rusia, el vrea tot. Iaca, dacă ar fi Plahotniuc oleacă să meargă cu Dodon pas în pas și să-l asculte și pe Dodon… De ce în alte țări președintele țării regulează toate celea, dar la noi nu se primește așa ceva? Dacă o votat Parlamentul și o ridicat mâna în sus că-i pentru aceea, se votează toate celea și se rezolvă acolo tot, dar nu se face așa, că eu am ales pe dl Dodon, dar el, săracul, nu poate să facă nimic.”

– „Я, например, голосовала ни за Додона, потому что я считаю, что Санду она свежая, так сказать, струя, но её слова мне понравились, то что говорила она.” („Eu, de exemplu, nu am votat pentru Dodon, pentru că eu cred că Sandu este ca un jet de apă proaspătă, ca să spunem așa, dar mi-au plăcut cuvintele ei, ceea ce a spus ea.”)

Europa Liberă: А почему Молдова бедная и коррумпированная страна? (Dar de ce Moldova este o țară săracă și coruptă?)

– „Потому что, наверное, во главе бандиты?” („Pentru că în fruntea ei, probabil, se află niște bandiți?”)

​Europa Liberă: Есть будущее у Молдовы и как Вы видите это будущее? (Moldova are viitor și cum vedeți Dvs. acest viitor?)

– „Это просто имитация независимости и имитация демократии. Может быть, это какой-то переходной период? Я в это верю, потому что не может быть Молдавия вот так сразу раз и перейти. Вы видите, что творится в Армении, вот сейчас в Грузии, я смотрела, люди поднимаются. У нас просто нет ещё гражданского общества.” („Este doar o imitație a independenței și o imitație a democrației. Poate că e o perioadă de tranziție? Cred în asta, pentru că nu poate dintr-odată Moldova să facă schimbări. Vedeți ce se întâmplă în Armenia, acum în Georgia, am privit, oamenii se ridică. Pur și simplu, încă nu avem o societate civilă.”)

– „Majoritatea parlamentară de acum, practic, nu-i legitimă. Avem la putere un Parlament care este corupt, care a fost ales pe liste de partid, dar Plahotniuc a făcut un grup de-al lui și de aceea pe calea asta suntem. Justiția la noi nu lucrează nimic. Oamenii sunt descurajați și iaca ne așteaptă deja alegerile parlamentare la toamnă și situația care se prevede acum cred că rămânem în glod încă pe următorii patru ani. Legea au schimbat-o cu încălcări grave, să se aleagă pe circumscripții și pe liste de partid, deputații deja sunt de Plahotniuc de-amu prin toate raioanele selectați…”

Europa Liberă: De unde știți despre asta?

– „Se cunoaște asta. Banul face totul, orice decide banul și noi știm cine îl are. Suntem o țară coruptă și gata.”

Europa Liberă: Cum se schimbă situația? În puterile cui e să facă această schimbare?

– „În puterea oamenilor, numai că e foarte greu, fără revoltă nu se va schimba nimic. O singură persoană când controlează totul în stat, îi foarte greu.”

Europa Liberă: Sunteți mai tânăr. Cât de mult vă preocupă viitorul acestui stat?

– „Foarte mult. Particip activ la toate alegerile, atât la cele locale, cât și la cele parlamentare. Înainte de a vota, analizez foarte bine și pe urmă votez și știu pentru cine votez și-s la curent cu toate noutățile.”

– „Îmi pare rău că am crescut copiii și au plecat în țări străine, tocmai nu mai știu pe unde… Și am rămas fără nepoți, am rămas singurei și ai nimănui. Mă umple plânsul. Fata mea a ajuns în Canada. După patru ani de Universitate terminată, n-a avut de lucru, n-a avut apartament și trăiește acolo de-amu. A putut să-și cumpere și o casă, pe ipotecă, cum este, în schimb, iacătă nepotul îmi crește, nu l-am văzut, mă uit și-mi arată mahinații (năzbâtii)…”

​Europa Liberă: Dar de ce nu și-au văzut și găsit viitorul în Republica Moldova?

– „Dar ea a lucrat aici în farmacie, cu 2.000 de lei la oraș. Asta-i imposibil de trăit, să plătești un apartament, gazdă și toate celelalte. Și a emigrat împreună cu soțul. Și acolo i-au dat cetățenie de-acum…”

– „O să tăiem și n-o să votăm pe nimeni. Așa-s de supărată, că nu face dreptate nimic niciunul.”

Europa Liberă: Dar Moldova trebuie să fie guvernată, trebuie să aibă o clasă politică, care să ducă statul pe un drum corect și drept?

– „Trebuie să aibă, dar nu știu pe cine să alegem, că nu prea sunt oameni la noi care conduc țara bine. El tot se stăruie pentru dânsul și pentru neamul lui. Iaca, mi-i familia Dodon, dar cu ce mă ajută? Facem frunză și vindem la piață, altceva ce putem să facem? Nimic.”

Europa Liberă: Dar ați dat votul pentru dl Dodon?

– „N-am dat votul, cu toate că mi-i familia așa, dar votul nu l-am dat.”

Europa Liberă: El a promis să fie președintele tuturor cetățenilor.

– „Păi da, el a ajuns președinte, dar nu-i la toți cetățenii.”

Europa Liberă: Cum vreți să arate Republica Moldova peste zece ani?

– „Dă, Doamne, să trăiesc, dar aș vrea să văd că toată lumea trăiește bine și nu se jeluiește că îi e rău.”

* * *

Așa cum au spus oamenii întâlniți ocazional la Călărași, dacă Republica Moldova are o clasă politică de o calitate îndoielnică, nu înseamnă că ei nu trebuie să mai meargă la vot. Despre miza alegerilor locale și perspectiva alegerilor generale, despre procesul de reglementare transnistreană și despre alte teme de actualitate am discutat cu Iulian Chifu, analist de politică externă român, fost consilier prezidențial, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor.

Europa Liberă: Pornim această discuție, întrebându-vă dacă și aceste alegeri locale au o miză geopolitică?

​Iulian Chifu: „Offf! Chiar dacă în primul tur să zicem că e o chestiune care nu se revede, miza politică nu are cum să lipsească, iar mobilizarea nici nu se poate face în Chișinău, ca și în Republica Moldova ca atare, fără această miză geopolitică. Toate tentativele de a face narațiuni alternative n-au dat niciodată rezultate, mai mult sunt multe dintre narațiunile alternative care deja s-au uzat până să ajungă să producă un efect. Deci, cred că în continuare Chișinăul, Republica Moldova ca atare sunt mize cu componentă geopolitică masivă, mai ales acum când polarizarea în raporturile cu Federația Rusă s-a produs în termeni atât de acuți.”

Europa Liberă: Politicienii sunt învinuiți că ei fac jocul și polarizează societatea între cei care ar îmbrățișa opțiunea estică și cei care își văd viitorul mai aproape de Vest. Ce trebuie să se întâmple în rândul clasei politice ca să se schimbe această percepție că politicianul nu neapărat vrea să manipuleze cu geopolitica?

Iulian Chifu: „Politicianul nu poate face nimic altceva decât îi arată sondajele de opinie, respectiv populația căreia i se adresează. Nu putem să vorbim în alți termeni odată ce la nivelul Republicii Moldova avem un președinte prorus asumat, ostentativ, exhibiționist de acum de-a dreptul, care chiar face caz de această orientare a sa și o guvernare declarată proeuropeană, care face caz pe partea cealaltă de propria sa orientare. Nu e o chestiune însă a politicienilor. Dacă ei ar merge pe o temă chiar polarizantă, care nu ar fi în interiorul profund al populației, această temă n-are cum să prindă. Este exact chestiunea de bază a diferenței dintre român și moldovean, vorbitor de limbă română sau așa-numită moldovenească. Evident că o asemenea dihotomie nu poate fi utilizată de un politician, dacă ea nu are rădăcini adânci, cel puțin pe o masă critică din societate, iar un salt este și, aș spune eu, iluzoriu. Ideea unei construcții a unei ipotetice societăți civile moldovenești sau a națiunii civice moldovenești este o copilărie; am văzut-o în decursul a treizeci de ani.”

Europa Liberă: Bine, dar ideea asta vine chiar din sânul partidului de guvernământ, a Partidului Democrat. A fost spusă chiar aici, la microfonul Europei Libere, de Marian Lupu, șeful fracțiunii parlamentare PD.

Iulian Chifu: „Deci, este o iluzie, pentru că înseamnă să te bați cu morile de vânt. Când identitatea profundă este cea românească, când limba este cea română…”

Europa Liberă: Până la ce etapă va rămâne dezbinată societatea moldavă?

Iulian Chifu: „Eu cred că aici este o chestiune de responsabilitate politică. Aștept un lider care să fie și suficient de carismatic, cu susținere publică credibil și suficient de inteligent pregătit, încât să vină în fața cetățenilor Republicii Moldova și să spună: „Dragi cetățeni, nu contează cum ne autoidentificăm – români sau moldoveni – limba e română, e stabilită de Constituție. E aceeași

națiune, români-moldoveni sunt și în partea cealaltă a Prutului și n-au revendicat niciodată amestecul între identitatea națională și cea locală. Până la urmă, ca să putem depăși acest nivel și să fim coerenți în ceea ce facem, trebuie să ne respectăm reciproc și să acceptăm fiecare faptul că celălalt are voie să se autodefinească și că suntem aceiași, indiferent ce etichetă punem”. Acest lucru neînsemnând însă referirea la moldovenismul de factură sovietică, nu mai vorbim de perioada ‘24, respectiv despre o identitate falsă, construită politic, care iarăși a încercat a fi implementată aici. Prima fază în 1924, ulterior, Artiom Lazarev, în 1975 și ce a urmat și nu a reușit să devină un fapt nici acesta, nici marea noțiune națiune sovietică.”

Europa Liberă: Știți care e poziția Partidului Socialiștilor? Că să fie organizat un referendum și în cadrul plebiscitului cetățenii să-și spună păsul și după asta să se ia o decizie odată și pentru totdeauna și nu numai pe marginea acestei chestiuni, dar și pe marginea vectorului politicii externe. Iată a revenit dl Dodon la Chișinău și, în calitate de șef de stat, a anunțat despre calitatea de observator al Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică. Pe de altă parte, guvernarea, pe ultima sută de metri în legislatura actuală a Parlamentului, vrea să modifice Constituția și să includă integrarea europeană ca prioritate și modificarea articolului 13. Aceasta încă o dată arată că dezbinarea va fi tot atât de pronunțată.

Iulian Chifu: „E vorba de responsabilitate și despre capacitate. Dacă folosești o carte populistă de tip Dodon, discursul de a diviza societatea, e foarte simplu să faci rost de voturi.”

Europa Liberă: Dar încotro azi Moldova, dacă există aceste două puncte de vedere?

​Iulian Chifu: „Eu cred că, în primul rând, ideea unui referendum pe aceste chestiuni nu are cum să avantajeze, pentru că îți va rămâne o minoritate care va fi oprimată. Sistemul democratic include minorități, este un sistem incluziv, trebuie să-i accepți și pe ceilalți, așa cum majoritatea trebuie să accepte că există o minoritate rusă în Republica Moldova și care sunt nu toți veniți de aiurea, ci sunt cetățeni născuți aici, băștinașii acestor locuri. Deci, aici democrația, respectul față de minorități sunt soluțiile și integrarea europeană oferă criteriile pentru a o rezolva, atât timp cât nu facem stindard din acest lucru. Orice referendum înseamnă crearea de tabere și adâncirea diviziunii, și nu o recompunere a coeziunii societale a Republicii Moldova. Acum revenind la afirmațiile dlui Dodon cu observatorul, din câte am înțeles eu, până la urmă, președintele Republicii Moldova, prin Constituția existentă, nu are atribuții în ceea ce privește politica externă, el doar semnează tratate, nu e cel care asumă, decide, diriguiește Republica Moldova în materie de politică externă. E posibil să existe anumite goluri în legislație, și nu mă refer la Constituție, ci la legislația secundară. Probabil că ar trebui, nu știu printr-o lege a tratatelor, printr-o lege de politică externă să se statueze foarte clar care este mersul tehnic, unde se ia decizia, unde se face dezbaterea în Ministerul de Externe, unde se propune, unde se ia decizia. Suntem într-o republică parlamentară, deci în Parlament. Ulterior, acel mandat este oferit președintelui care semnează ceea ce rezultă din negocierile făcute la etapele anterioare, și nu decide de capul lui. De ce vă spun acest lucru? Este periculos, creează impredictibilitate și probleme majore Republicii Moldova. Azi a semnat statutul de observator la Uniunea Euroasiatică, mâine, dacă are voie să semneze ce-i tună, semnează intrarea în război alături de Rusia în Siria sau orice altceva vă puteți imagina, pentru că – nu-i așa? – are dreptul constituțional să semneze orice. De aceea cred că, dacă există legislație, ea trebuie aplicată inclusiv dlui Dodon, dacă nu există legislație, ea trebuie completată și pe domeniul politicii externe aduse lucrurile în regulă. În privința modificărilor Constituției, e un proces care a pornit de o bucată de vreme, cred că este util, vreau să văd…”

Europa Liberă: Speakerul Candu a promis că, până la finele acestei sesiuni legislative, va fi votată această modificare.

Iulian Chifu: „Așteptăm să vedem cele două modificări că se întâmplă, va fi un semn de întrebare dacă una se întâmplă, una nu și în egală măsură vrem să vedem care este transpunerea acestei modificări constituționale în legislația Republicii Moldova, inclusiv în ceea ce privește modul în care își exercită mandatul președintele Republicii Moldova, președintele unui stat în care Constituția marchează foarte clar orientarea de politică externă.”

Europa Liberă: Igor Dodon i-a mulțumit liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru oferirea acestui statut de țară-observator în cadrul Uniunii Euroasiatice. Apropo, ce credeți Dvs. despre aceste multiple întrevederi care au existat și continuă să aibă loc între Igor Dodon și Vladimir Putin?

Iulian Chifu: „Faptul că există întrevederi e un fapt bun. Problema mea este care este esența și substanța acestor întrevederi. Ce se obține în interiorul acestor discuții?”

Europa Liberă: Alții spun și mai tranșant – ce preț ar putea să plătească Republica Moldova pentru discuțiile pe care le poartă cei doi?

​Iulian Chifu: „Pe de altă parte, eu m-aș uita la spațiul unde nu circulă dl Dodon. Un președinte al unui stat nu poate să aibă o singură destinație și să valideze încă o dată și încă o dată ceea ce spunea un anumit politician că ar fi pudelul dlui Putin. Deci, Domnia sa este, totuși, președintele unui stat independent, suveran, nu este umbra, nu face bodyguard la dl Putin, cred că este o problemă pe care și-o creează singur în raport cu cetățenii Republicii Moldova. Chiar și cei care n-au o înclinație neapărat în a susține direcția europeană sunt suficient de mândri pentru ca asemenea gesturi să devină respingătoare și de-a dreptul costisitoare. Asta este o chestiune care se va valida în timp, vor fi după alegerile generale abia doi ani de mandat ai lui Dodon. Cred însă că trebuie să ne uităm unde nu se duce dl Dodon. Dl Dodon este președintele unui stat, al Republicii Moldova, care are doi vecini.”

Europa Liberă: Ucraina și România?

Iulian Chifu: „Ucraina și România... Niciunul dintre cei doi vecini nu-l primește și nu-l va primi vreodată, pentru că poziția sa în raport cu cele două state este una antiromânească explicită și una antiucraineană prin discursul său în legătură cu Crimeea, care ar fi rusă și care ar fi trebuit să fie acolo. Sunt poziții care îl costă nu numai pe dl Dodon, costă Republica Moldova prin efectul faptului că Domnia sa este președinte.”

Europa Liberă: S-a încercat acreditarea ideii că președintele Igor Dodon și guvernarea ar fi căzut de acord cum trebuie să fie soluționată problema transnistreană. Credeți că se va urni carul din loc, mai cu seamă că Igor Dodon zice că Rusia va juca un rol hotărâtor în identificarea unei soluții durabile pentru această criză?

Iulian Chifu: „Depinde care este obiectivul Republicii Moldova – să aibă o soluție sau să aibă o soluție bună, durabilă, negociabilă, care să-i garanteze, pe de o parte, suveranitatea, integritatea teritorială și independența, pe de altă parte, funcționalitatea noului stat și libertatea de a merge în direcția integrării europene, integrării în structurile occidentale. Dacă scopul său este doar reintegrarea, să știți că reintegrarea la ruși se putea face din ’92-’94, imediat după război, în ’97 – pe statul comun al lui Primakov, în 2003 – după „planul Kozak”. Apropo, dl Kozak s-ar putea să-i ia locul dlui Rogozin, din câte am înțeles, ca responsabil pe regiune. Deci, iată, sunt nenumărate lucruri. Până la urmă, ce-și dorește Republica Moldova? Eu nu cred că Republica Moldova își dorește o soluționare proastă, care să-i introducă probleme și să-i limiteze suveranitatea. Și cred că la Chișinău lumea s-a uitat cu atenție la discursul lui Vladimir Putin după re-re-realegerea sa, la inaugurare, când a spus că „da, suveranitatea respectăm, dar atât timp cât respectă interesele ruse”. Eu am mai văzut chestiunea asta undeva, deci nu mai este vorba despre o suveranitate, ci despre o suveranitate limitată, de tip Brejnev, de data asta, à la Putin, care-și rezervă niște drepturi unilaterale de a acționa, am văzut, inclusiv prin forță, pentru a modifica prin forță frontierele statelor din spațiul post-sovietic. ”

Europa Liberă: Faptul că se suprapune interesul instituției prezidențiale cu Igor Dodon și guvernării pe chestiunea transnistreană dă de bănuit?

Iulian Chifu: „Eu n-am făcut o asemenea evocare. O să vedem în timp, dacă ea se justifică. Pe chestiunile care s-au tranșat până acum, adică acei „pași mici”, e posibil și e probabil, pe de altă parte și normal într-un stat, chiar dacă sunt opțiuni distincte într-o formă de coabitare în care există niște atribuții și ale dlui Dodon, e natural să existe o formulă de dialog atât timp cât sunt respectate elementele de bază și interesul național, până la urmă, al Republicii Moldova, nu interesul socialist sau interesul guvernării.”

Europa Liberă: Cât de mult se schimbă realitățile în Republica Moldova, dacă se reîntregesc cele două maluri ale Nistrului, pentru că unii înclină să creadă că balanța ar trece de partea forțelor de centru-stânga sau chiar de stânga?

Iulian Chifu: „Eu cred că ar trebui să ne uităm cu relativă detașare și cu ceva mai multă rezervă la această perspectivă, în primul rând, că nu este pentru mâine. Din câte știu și văd eu ce se întâmplă, în momentul de față toți locuitorii din stânga Nistrului, că sunt cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni ucraineni, cetățeni ruși, cetățeni locali, așa-numiți nistreni, toți acești cetățeni au toate atributele, toate avantajele, toate profiturile pentru ca să nu-și dorească vreodată integrarea. Aici, la nivel strategic, poate ideea „pașilor mici” ar trebui gândită cu mult, mult mai multă atenție efectelor care se produc pe termen lung, dar n-am să intru într-o polemică…”

Europa Liberă: Dar de ce nu se deschide coșul politic în cadrul acestor negocieri de soluționare a problemei transnistrene?

Iulian Chifu: „Să știți că și coșul politic se deschide în momentul oportun. Problema nu e a-l deschide, problema e chiar să poți negocia și chiar să ajungi la un punct. Eu cred că Acordul de liber schimb, libera circulație, câteva elemente care să permită să respire cele două maluri au nevoie de ceva mai mult timp pentru a sedimenta o poveste de succes de perspectivă, care să avantajeze Republica Moldova. Ideea „s-o fac repede, s-o fac mâine sau e președinția mea, eu sunt italian, e președinția mea, mâine să se facă cum vreau eu”, nu cred că este în avantajul Republicii Moldova. Suntem în an electoral…”

Europa Liberă: Dar va fi forțat Chișinăul să facă cedări?

Iulian Chifu: „Eu cred că Chișinăul este suficient de matur ca să evite cedări. Cele pe care le-au făcut și care sunt costisitoare, din păcate, nu au cum să funcționeze. Când te duci la elementele de natură tehnică și vrei să vezi cum

funcționează în realitate, realizezi blocajele reale, incompatibilitatea între tendința de a consolida o autoritate regională, o federalizare de facto a Republicii Moldova și dorința autorităților legitime ale Republicii Moldova de a-și exercita suveranitatea în mod real pe întreg teritoriul sub control. Cred că un pas important va veni odată ce Republica Moldova își va prelua controlul propriei sale frontiere. Acele puncte mixte, legea semnată de către dl Poroșenko trebuie aplicată și trebuie aplicată cât mai repede, eu spun până să intre Ucraina în perioada electorală pentru alegerile prezidențiale, adică până în martie 2019. Republica Moldova poate beneficia și de președinția României la Consiliul Uniunii Europene. E un atu, e un context în care legea este validată, iar negocierile tehnice și acțiunile tehnice trebuie să se desfășoare cât mai repede. Acela este un alt punct important – preluarea controlului asupra propriei frontiere. Este și în interesul Ucrainei, pentru că și ea are o situație similară și realizează, ba mai mult, vrea să testeze cum se face reintegrarea într-un stat care să fie coerent și eu cred că aici este un avantaj care ar trebui utilizat, o oportunitate care nu trebuie ratată de către Republica Moldova, pentru că nu se știe când și în ce moment ciclul ajunge la faza la care astrele să se așeze pe o asemenea dimensiune. Au existat doar nouă luni sub premierul Timoșenko, când a funcționat acea lege privind blocarea trecerii frontierei, cu excepția ștampilei vamale și după aceea și doamna Timoșenko a plecat de la conducerea Guvernului ucrainean, și ștampila a fost dată cu extremă generozitate să fie utilizată de niște autorități ilegale, ilegitime, nerecunoscute, care funcționează fără o bază legală în Republica Moldova și acela cred eu că poate fi asimilat oricând unui act de înaltă trădare.”

Europa Liberă: După proaspăta întrevedere Dodon-Putin, presa rusă scria că Igor Dodon ar fi vorbit cu Vladimir Putin și despre cum vor împărți puterea după alegerile parlamentare socialiștii și democrații. Credeți în ceea ce scrie presa sau admiteți că ar fi discutat cei doi inclusiv rezultatele alegerilor parlamentare din toamnă din Republica Moldova?

Iulian Chifu: „Eu vreau să vă propun vreo trei scenarii. Unul ar fi – după lupte seculare, după chiar o perioadă, haideți să spunem două-trei luni de criză în a forma o majoritate, să avem totuși o majoritate proeuropeană la Chișinău în care și opoziția proeuropeană din stradă, în condiții propice, și puterea declarat proeuropeană de la Chișinău să găsească un limbaj comun și o coeziune.”

Europa Liberă: Opoziția din stradă, care ar putea să ajungă totuși în Parlament?

Iulian Chifu: „Despre asta vorbim. Deci, asta ar fi o variantă. Aș mai putea să mă mai gândesc la un alt scenariu, cel pe care l-ați evocat – mare coaliție stânga-dreapta. Nu știu dacă actuala majoritate și elementele existente în Republica Moldova înclină spre un asemenea compromis, mai ales că nu uitați că ideea binomului este o sintagmă folosită în mod excesiv chiar pe piața din Republica Moldova…”

Europa Liberă: Binomul Dodon-Plahotniuc?

​Iulian Chifu: „Dacă îmi dați voie, este o viziune fără nuanțe și nu numai opoziția, orice comentator nu trebuie să se uite doar la culorile sau personajele care conduc un partid, la elementele de coabitare și elementele puternice de divergență în egală măsură, dar trebuie să se uite și în interiorul acestor formațiuni, care nu sunt unitare. Dvs. vorbeați mai devreme de un domn Lupu, care avea o anumită poziție, mai găsim încă vreo trei-cinci, care sunt în prim-plan încă și care au poziții distincte și într-o parte, și în cealaltă parte. Și în zona socialistă putem să discutăm despre foarte multe lucruri. Eu, de exemplu, știu foarte bine o grupare socialistă care, deși respectă disciplina de partid încă, nu-și dorește o depărtare de Uniunea Europeană de care îi leagă interese de natură economică, financiară, de exporturi, de bunăstare, de liberă circulație.”

Europa Liberă: Asta e și ideea că, dacă i-a reușit dlui Plahotniuc să europenizeze o parte din membrii Partidului Comunist, de ce nu i-ar reuși să-i europenizeze și pe o bună parte din sânul socialiștilor?

Iulian Chifu: „Deci cum am spus, eu am o rezervă că o asemenea ecuație s-ar întâmpla, mai mult că ea ar veni să valideze ceea ce opoziția spune de nu știu câți ani aici cu justă sau injustă măsură, pentru că ia doar o felie din realități, cele care țin de coabitare și de modul în care anumite lucruri se soluționează între cele două părți, ignorând cealaltă bucată. Trebuie să ne mai gândim și la un al treilea scenariu, respectiv să ne trezim imediat după alegeri sau după o anumită perioadă de criză cu o majoritate care să susțină un Guvern monocolor, al Partidului Democrat. Fiecare dintre scenarii și multe altele au procent de probabilitate distinct – unele sunt mai probabile, vezi varianta proeuropeană cu intervenția largă a tuturor partidelor, altele sunt naturale, altele sunt contra naturii, altele sunt cu probabilitatea mai mică, dar care sunt mult mai coerente. Până la urmă, votantul din Republica Moldova va decide. E

adevărat că, după cele pe care le-am observat în toată perioada aceasta electorală, trebuie să se producă niște schimbări substanțiale pentru ca procesul electoral pentru alegerile generale să poată fi unul corect, egal și recunoscut ca atare în momentul în care aceste alegeri se termină. Să nu uităm că Uniunea Europeană în continuare reproșează modul, în primul rând, dar și zona neadecvată a formulei electorale alese. Din drum nu ne mai putem întoarce cu aceasta, dar sunt alte elemente care țin de egalitatea accesului la resurse de neutilizare a unor avantaje administrative și pe zona financiară, și pe zona de mass-media, și pe zona utilizării secvențiale și unilaterale a justiției în anumite cazuri, care trebuie reparate. În caz contrar, dosarul altfel bun al Republicii Moldova pe zona electorală s-ar putea să fie știrbit în mod substanțial.”

Europa Liberă: Un subiect foarte important – discuția Merkel-Putin de la Soci și problemele pe care cei doi le abordează – situația din estul Ucrainei. Credeți că se va ajunge la un numitor comun?

Iulian Chifu: „Aș cita exact din rezoluția de cu o zi înainte a Consiliului European extraordinar de la Sofia, unde europenii au venit foarte nervoși pe actele unilaterale ale Statelor Unite și au concluzionat: 1. Avem nevoie de Statele Unite, parte a securității europene; 2. Ideea de a face un parteneriat cu Putin, că ar fi un partener mai bun și mai de încredere decât parteneriatul cu Trump, este o idee care este nu numai depășită, vetustă, dar este contraindicată măcar ca idee de analiză. Deci, cred că discuția dintre cei doi este strict la nivelul tematicii și agendei generale cu foarte multe probleme, cu foarte multe divergențe, cu elemente probabil care țin și de relația bilaterală, nu numai de cea multilaterală.”

Europa Liberă: Deci, v-ați referit mai degrabă la răspunsul comunității internaționale la retragerea unilaterală a Statelor Unite din Tratatul nuclear cu Iranul…

Iulian Chifu: „Exact. Și mutarea ambasadei la Ierusalim.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam și despre subiectul care interesează și Republica Moldova, subiectul pe care îl abordează cei doi – Merkel și Putin – referitor la situația din estul Ucrainei.

Iulian Chifu: „În momentul de față avem un imobilism plus, plus, plus. Adică avem agresiune militară constată, în fiecare zi mor oameni, în fiecare zi există atacuri, tiruri dintr-o parte în alta, avem forțe militare de o parte și de alta, nu mai e vorba de voluntari. Cred că în momentul de față principala discuție în privința Ucrainei este menținerea unui statu-quo și, eventual, o formulă de întărire a unor perioade de încetare a focului. În niciun caz nu cred că se poate discuta ceva mai mult, mai ales că știm că la Minsk acea întâlnire în „3+3” n-a ajuns nici măcar la nivelul unor schimburi de prizonieri, care este, să zicem, elementul cel mai de jos, cel mai simplu de obținut pentru a începe să construiești încrederea pentru a face pași înainte cu lucrurile mult mai serioase.”

Europa Liberă: Dar admiteți că Ucraina ar putea să revină în brațele Rusiei?

Iulian Chifu: „Nu, Ucraina niciodată nu va mai reveni în sânul Rusiei. Agresiunea militară din estul Ucrainei, anexarea Crimeii n-au făcut decât să întărească națiunea ucraineană, practic au accelerat și au recompus societatea ucraineană, indiferent de naționalitatea cetățenilor săi, de etnia lor și cred că în momentul de față ceea ce vorbim este despre blocarea, interzicerea ca pe linia de contact aia care s-a format artificială să existe o agresiune împotriva Ucrainei, de aceea a și primit arme Javelin și cred că orice pas ar face Federația Rusă în această direcție s-ar solda imediat, în mod masiv, cu livrarea de armamente către Ucraina pentru a-și asigura apărarea pe tot frontul.”

Europa Liberă: Deznodământul ar putea să vină în cadrul scrutinului parlamentar din Ucraina?

Iulian Chifu: „Nu are o influență majoră, indiferent ce formulă guvernamentală ar lua, chiar și o perioadă de instabilitate nu modifică opțiunea Ucrainei. Greșeala este că Federația Rusă a generat un război, s-a asumat ca dușman comun împotriva tuturor cetățenilor Ucrainei și a dus la consolidarea coeziunii și la întărirea unui sentiment de ură profundă față de Federația Rusă.”