Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruța: dacă remitențele s-ar opri, viața oamenilor din R.Moldova ar fi mult mai dificilă


Veaceslav Negruța.

Dilaog cu fostul ministru moldovean de finanţe, acum expert Transparency International-Moldova.

Datele statistice arată o scădere continuă a transferurilor din Rusia, iar această tendință s-ar putea menține și în continuare deși volumul transferurilor bănești de peste hotare în primul trimestru a înregistrat cele mai mari valori din ultimii patru ani, iar remitențele vor continua să crească și în următorii ani, chiar dacă ritmul va fi mai mic. Un interviu cu fostul ministru de finanţe, Veaceslav Negruţa, actualmente expert al Transparency International-Moldova.

Valentina Ursu în dialog cu Veaceslav Negruța
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:45 0:00
Link direct

Europa Liberă: Republica Moldova era una dintre puținele țări ale lumii cu cea mai mare dependență economică de remitențe. În anul 2017 statisticile arată că 20 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) e acoperit din aceste transferuri care vin de la moldovenii aflați peste hotare. E mult, e puțin? Ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista aceste 20 la sută?

Veaceslav Negruța
Veaceslav Negruța

Veaceslav Negruța: „Sigur, luând în considerare că am avut și peste 33 la sută din Produsul Intern Brut, acest volum de remitențe acum șapte-opt ani, când eram printre liderii mondiali la astfel de indicatori, aceste 22% remitențe raportate la Produsul Intern Brut sunt o cifră aparent mai mică decât au fost cele 33 la sută, dar, totodată, în valoarea absolută e o sumă importantă, care se apropie de două miliarde de dolari anual, mijloace care intră aici, în Republica Moldova și într-o formă sau alta ajută familii, ajută economia. În cele din urmă, o bună parte din remitențe sunt pentru întreținere, pentru consumul de electricitate, gaze naturale, achitarea altor facturi, plus alte cheltuieli legate de consumul cotidian al familiilor. Deci e important…”

Europa Liberă: Dar dacă n-ar exista acești bani, Moldova ar ajunge să falimenteze sau nu, pentru că au fost și asemenea păreri?

Veaceslav Negruța: „Eu m-aș feri de astfel de constatări categorice că Moldova ar ajunge în faliment, dacă remitențele ar lipsi. Îmi e greu să admit o situație când brusc, peste noapte, remitențele se opresc și nu mai intră în Republica Moldova. Da, ar fi o problemă, pentru că ar distorsiona mai mulți indicatori economici aici, plus că și impozitele ar fi drastic afectate, pentru că o

Pentru oprirea bruscă a acestor remitențe trebuie să se întâmple ceva ieșit din comun, de exemplu, blocarea întregului sistem bancar sau oprirea fluxului de mașini cu care o parte din mijloace vin aici

bună parte din remitențe indirect intră în bugetul statului sub formă de taxe pe valoarea adăugată, impozite plătite de concetățenii noștri aici, care beneficiază de aceste remitențe de la rudele lor de peste hotare. N-aș vrea să zic despre incapacitatea de plată sau falimentul economiei, dar cu siguranță ar face mult mai dificilă viața oamenilor din Republica Moldova, dacă remitențele brusc s-ar opri. Sigur, pentru oprirea bruscă a acestor remitențe trebuie să se întâmple ceva ieșit din comun, de exemplu, blocarea întregului sistem bancar sau oprirea fluxului de mașini cu care o parte din mijloace vin aici, în Republica Moldova, prin acele maxi-taxiuri când se transmit anumite sume de bani prin intermediul șoferilor, dar deocamdată trebuie să analizăm cu maximă atenție aceste fluxuri, importanța acestora și, pe de altă parte, să zicem mulțumesc acestor concetățeni, care pe propriul risc, pe propriile costuri au ajuns acolo, peste hotare, nu de viață bună aici și au grijă ca acei rămași acasă să simtă măcar un pic din bunăstarea pe care dânșii acolo o au prin salariile oferite de angajatorii din alte țări.”

Europa Liberă: Volumul acestor transferuri bănești de peste hotare mulți ani la rând arăta că ar fi comparabili banii care vin din Est cu cei care vin Vest. Acum, datele statistice arată o scădere continuă a transferurilor din Federația Rusă, iar unii experți, analiști spun că această tendință ar putea să se mențină, pentru că Rusia a fost sancționată de către Occident, investiții în Federația Rusă nu se fac așa cum se făceau, s-a devalorizat rubla rusească... Dvs. ce tendințe anticipați?

Veaceslav Negruța: „Cele enumerate de Dvs. sunt plauzibile și au dreptul la viață. Este adevărat că concetățenii noștri au muncit activ în proiecte de infrastructură majore, inclusiv legate de Olimpiada de la Soci, unde mulți au muncit acolo și au avut mai multe mijloace, o parte din care au putut să le transmită aici, acasă. Și e vorba nu de un an, e vorba de mulți ani, cât a fost construită această infrastructură. Între timp s-au întâmplat mai multe lucruri, inclusiv în Rusia. Pe de o parte, finalizarea acestor mari proiecte de infrastructură care nu mai necesită forță de muncă în exces, cum ar fi cea din Moldova, dar s-au întâmplat și fenomene economice, financiare care au diminuat interesul pentru forța de muncă din afară, în special din Republica Moldova. Între timp am avut o deschidere și avem un regim liberalizat cu Uniunea Europeană, este adevărat că și concetățenii noștri au primit și pașapoarte de România sau pașapoarte de Bulgaria, respectiv mai multe oportunități de a se angaja în Vest, respectiv în Italia, Franța, Germania.”

Europa Liberă: Dar să continuăm cu Rusia și să terminați gândul, spunându-ne ce se va întâmpla, dacă se depreciază rubla rusească în continuare și cum vor fi motivați moldovenii să mai meargă acolo la muncă?

Veaceslav Negruța: „Cu siguranță această depreciere a rublei față de valutele străine aduce mai puține economii în echivalentul dolarilor sau în euro pe care un cetățean poate să le facă muncind acolo, în Rusia și pe lângă faptul că transferă mai puțin acasă, este tot mai tentat să revină acasă și să caute altă

„Vedem și o reorientare a forței de muncă spre alte piețe unde sunt și regulile mai clare, unde sunt și posibilitățile de a-ți crește bunăstarea, venitul propriu mai mare.”

posibilitate de a pleca spre Vest. Și când ne uităm pe structura remitențelor din zone geografice, vedem că sumele de transferuri din Europa în ultimii doi-trei ani au crescut față de ceea ce am avut tradițional din partea estică, în special din Rusia, pentru că atunci când vorbim de transferuri din CSI avem în vedere în linii mari Rusia. Respectiv vedem și o reorientare a forței de muncă spre alte piețe unde sunt și regulile mai clare, unde sunt și posibilitățile de a-ți crește bunăstarea, venitul propriu mai mare și, respectiv, concetățenii aleg să meargă în Uniunea Europeană, dar per total, dacă ne uităm în aceeași structură a remitențelor de peste hotare, pe lângă factorii economici, financiari și politici, pentru că ceea ce s-a întâmplat are legătură și cu anumite decizii politice, ce ține de sancțiunile aplicate față de Rusia ne duce cu gândul că perspectivele pentru Republica Moldova sunt, pe de o parte, de a profita cât se poate la maximum de regimul liberalizat de comerț și să exportăm cât mai mult pe piețele sigure din care să încasăm mijloace financiare pentru ceea ce producem ca bunuri și servicii și să nu exportăm oameni, ci să exportăm ceea ce oamenii pot produce aici, acasă și doi: este adevărat, încă o categorie de populație vor profita de aceste posibilități de a munci peste hotare, în special în Vest, ca să-și întrețină familiile aici, acasă.”

Europa Liberă: Ca și specialist, ca și expert, ca și un bun cunoscător al pieței financiare, ce sfaturi aveți, în primul rând, pentru gastarbeiterii moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă și pentru cetățenii care au această intenție să meargă acolo să câștige un ban?

Veaceslav Negruța: „Dacă vorbim de piața estică, ea este dominată de incertitudini, incertitudini majore.”

Europa Liberă: Ce riscuri îi pasc pe cei care vor să câștige banul în Federația Rusă?

Veaceslav Negruța: „Riscurile sunt diverse. În primul rând și toleranța în societatea rusească față de străini a scăzut mult și, respectiv, toți străinii sunt priviți ca ceva deranjant. Noi avem foarte triste cazuri care s-au întâmplat cu cetățenii noștri. Doi: nu există o activitate în acest spațiu bine stabilită prin contracte de muncă. Respectiv, munca este una pe propriul risc care nu dă siguranța că, odată prestând un serviciu sau o activitate, ești și răsplătit. Or, dacă te-ai adresat în instanță, practic nici nu ai niciun drept de a-ți proteja drepturile salariale, pentru că nu există un contract bine formulat.”

Europa Liberă: Oricum, numărul celor care muncesc la negru, fără contract și în Federația Rusă e mult mai mic decât a fost anterior, pentru că micii întreprinzători activează în baza patentei, alții și-au legalizat șederea și au obținut permis de ședere.

Veaceslav Negruța: „Legalizarea șederii și permisul de ședere temporar nu înseamnă că au rezolvat toate problemele ce țin de activitatea propriu-zisă în bază de contract în acest spațiu. Or, o bună parte din cetățeni sunt legal pe teritoriul Rusiei. Este adevărat, regimul este mult mai dur și mai aspru, mai sever; pe de altă parte, tot ce ține de piața muncii, din păcate, domină și corupția, și birocrația, care cere anumite plăți de la acești cetățeni, care închide ochii la multe nereguli, multe abateri de la acea legislație în domeniul pieței muncii, care oficial există în Rusia, dar nu se aplică în măsura în care să acorde protecție cetățenilor noștri.”

Europa Liberă: S-a negociat un acord bilateral moldo-rus, dar el nu a mai fost semnat pentru a proteja cetățenii aflați la muncă în Rusia.

Veaceslav Negruța: „Este adevărat. Noi, din păcate, observăm prea multe declarații care vin în anumite perioade de timp, în special electorale, fie că în Rusia, fie că în Moldova, dar până la urmă care nu se soldează cu acele garanții de care au nevoie concetățenii noștri aflați acolo.”

Europa Liberă: De ce partea rusă tergiversează semnarea acestui acord bilateral?

Veaceslav Negruța: „Probabil că sunt mai multe lucruri care vin de pe segmentul politic, de dialog politic între Chișinău și Moscova și, respectiv, până la urmă suferă acei cetățeni care ani de zile au muncit acolo și nu au nicio formă de protecție nici când s-au aflat pe teritoriul Rusiei, dar nici ulterior ca și beneficiari de sistem de protecție, fie asigurare socială sau anumite situații de invaliditate, nu beneficiază de sistemul de protecție socială din Rusia. Și din nou, oamenii revin acasă și au anumite pretenții de protecție socială deja acasă, ei fiind efectiv lipsă aici și necontribuind la sistemul nostru din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Deci, admiteți că numărul de migranți în Federația Rusă ar putea să se reducă?

Veaceslav Negruța: „Noi vedem asta, noi vedem ca și tendință că migranții din Republica Moldova spre piața rusească a muncii se diminuează și doi: această observație este mult mai mică decât celălalt factor, cum este reducerea remitențelor din Rusia, care e determinată și de faptul că încasările sub formă de venituri și plus deprecierea rublei rusești taie din posibilitățile, capacitățile

Cetățeanul care muncește în Rusia pierde, cu o cantitate de ruble aparent mai mare poate să cumpere o cantitate mai mică de dolari ca să-i trimită acasă; pe de altă parte, nu se întâmplă în aceeași proporție deprecierea monedei naționale aici ca să motiveze exporturile din Moldova către Rusia.

concetățenilor aflați acolo să trimită acasă bani familiilor lor. Pe de o parte, da, cetățeanul care muncește în Rusia pierde, cu o cantitate de ruble aparent mai mare poate să cumpere o cantitate mai mică de dolari ca să-i trimită acasă; pe de altă parte, nu se întâmplă în aceeași proporție deprecierea monedei naționale aici ca să motiveze exporturile din Moldova către Rusia. Or, deprecierea doar într-o anumită țară, iar noi încă păstrăm anumite volume de comerț exterior cu Rusia și, neavând aceeași tendință pe filiera leu față de rublă, economia sau exportatorii moldoveni pierd din competiție, dacă vorbim de aceleași produse similare care pot fi exportate și vândute pe piața rusă. Respectiv, aici e o temă mai complicată de gândire pentru macroeconomiști și factori de decizie care țin de politicile monetare și politicile economice, care iau decizii sau, mai bine zis, ar trebui să ia decizii, ca să nu se întâmple că deprecierea rublei față de alte monede să știrbească sau să demotiveze și mai tare exporturile. Pentru că până la urmă am avut anumite produse care penetrau aceste piețe.”

Europa Liberă: Și ca să concluzionăm. Unii spun că aceste transferuri de bani de la moldovenii aflați la muncă în străinătate vor crește și în următorii ani, însă rata de creștere nu va mai fi atât de mare cum a fost până acum, va fi mai mică.

Veaceslav Negruța: „Încetinirea ritmurilor de creștere ce ține de remitențe per total va fi o tendință din simplul motiv că o bună parte din cetățenii care au plecat, dacă vorbim de remitențe per total sau cetățeni care au plecat anterior, ei, o bună parte și-au scos familiile de aici și nu mai au motivația sau interesul de a transmite sume mari. Poate sume mici, pentru a întreține, nu știu, o casă care a rămas în grija rudelor. Deci nu vom vedea o careva evoluție surprinzătoare cu ritmuri de creștere a remitențelor, ci se va încetini, dar există alți factori, care ar putea să aducă o distorsionare a indicatorilor ca și remitențe de peste hotare. Și sigur că asta nu are nimic cu oamenii care pleacă la muncă peste hotare, zic despre niște fluxuri financiare, care pot fi mascate sub formă de remitențe și vom avea acest influx, intrare de mijloace anterior extrase din Republica Moldova. Noi vorbeam anul trecut despre o tendință care se observă. De exemplu, dintr-o țară, care tradițional nu era vestită ca și destinație unde merg concetățenii noștri, brusc au început să crească remitențele. Ca număr, moldoveni sunt foarte puțini care muncesc acolo, dar brusc crește suma remitențelor.”

Europa Liberă: Din Arabia, de unde?

Veaceslav Negruța: „E vorba de Israel. Și atunci noi am atras atenția că ar fi bine să facem o analiză calitativă, dacă nu cumva prin canalul de remitențe se întorc acasă anumite mijloace anterior extrase sau anumite grupuri financiare încearcă să-și legalizeze resursele lor aici, în Republica Moldova. Or, Republica Moldova, din păcate, a avut faima tristă de laundromat sau de așa-numita zonă unde orice ilegalitate poate fi legalizată cu ajutorul sistemului judecătoresc și al sistemului bancar. Sigur s-au întâmplat mai multe lucruri, legislația a fost ajustată, dar, din păcate, nu și interesul, și tendința, pentru că poți să schimbi o lege, dar dacă aplicarea sau implementarea legii se face altfel decât este

În statistica prezentată de Banca Națională pe locul doi ca țară de unde vin remitențele după Rusia apare Israelul. Și Italia abia e a treia.

spiritul legii, ar putea să se întâmple. Și noi vedem, de exemplu, acum în statistica prezentată de Banca Națională pe locul doi ca țară de unde vin remitențele după Rusia apare Israelul. Și Italia abia e a treia. Or, noi cunoaștem, în Italia avem o diasporă foarte mare, avem un număr oficial, legal stabiliți acolo de peste 150.000 de oameni. Și asta doar legal, pe când în Israel parcă nu vedem fundamentarea sau argumentul acestor remitențe, respectiv și Banca Națională, și alte instituții care sunt abilitate cu funcții de prevenire și combatere a spălării banilor, combatere a finanțării terorismului ar trebui să țină un ochi așa... mai atent asupra acestor fenomene. Nu zic neapărat că asta are loc, zic despre niște riscuri care pot să se întâmple, să se materializeze, dar, din păcate, să le constatăm prea târziu. Și ați zis și de zona arabă. Deci vedem un activism sporit și în acea zonă, în mai multe rapoarte internaționale zona respectivă este o zonă nonconferantă din punct de vedere fiscal și mai multe țări sunt în liste negre, inclusiv lista neagră aprobată de Uniunea Europeană pe 5 decembrie 2017 include astfel de țări neconferante din punct de vedere fiscal, dar și pasibile sau zone prin care se spală bani și se finanțează anumite fenomene de genul terorism și alte lucruri. Noi nu ne dorim ca Moldova să fie un punct de atracție pentru astfel de mijloace și ar fi păcat dacă remitențele care sunt raportate în statisticile noastre ca venituri obținute de concetățeni peste hotare vor fi diluate, amestecate cu astfel de fluxuri de bani murdari, care să intre în Republica Moldova. Deci, dacă toate instituțiile își fac meseria cum trebuie, nu cred că vom avea o surpriză pe fluxul de remitențe intrate, respectiv ritmurile de creștere trebuie să încetinească și să intre în albia normalității aici.”

XS
SM
MD
LG