La patru zile după ce gruparea militantă palestiniană Hamas a atacat Israelul, rabinul Moshe Reuven Azman, unul dintre liderii diverselor comunități evreiești din Ucraina, a publicat două fotografii care îi arată pe cei patru nepoți ai săi ascunzându-se în adăpost în timpul atacurilor aeriene.
Prima fotografie a fost făcută într-o pivniță dintr-un sat de lângă Kiev, la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, în februarie 2022, iar cea de-a doua fotografie a fost făcută luna trecută, într-un adăpost antiaerian din Israel.
„Două părți diferite ale lumii, dar o durere și o luptă atât de asemănătoare”, scria Azman într-o postare pe Facebook, adăugând o rugăciune pentru ca Dumnezeu să îi pedepsească „pe toți cei implicați în teroarea civililor”.
Mulți ucraineni au văzut paralele similare între invazia Hamas din Israel și invazia rusă din Ucraina. Unii dintre cei care au fugit din Ucraina în Israel pentru a scăpa de atacul rusesc s-au trezit din nou în bătaia gloanțelor.
Rami Abu Shamseim are o perspectivă cumva diferită. Chirurg și profesor universitar ucrainean născut în Palestina, a declarat pentru RFE/RL că, pentru el, conflictul mortal din Orientul Mijlociu este „o dublă tragedie care afectează cele două patrii ale mele".
Când armata rusă s-a apropiat de Kiev în februarie anul trecut, Shamseim a plecat cu soția și copiii din oraș și, apoi, s-a alăturat unității voluntare de apărare teritorială din capitală. De atunci, el face naveta frecvent pe linia frontului pentru a ajuta la tratarea soldaților răniți.
Pe 6 octombrie, cu o zi înainte ca Hamas să atace Israelul, Shamseim se îndrepta din Ucraina spre Cisiordania pentru înmormântarea tatălui său, dar zborul lui a fost anulat și nu a mai ajuns la destinație.
„Acasă sunt unii care spun despre mine că sunt un trădător pentru că susțin Ucraina”, spune el, adăugând că în opinia sa cei mai mult palestinieni sunt pro-ruși și consideră Ucraina un aliat american apropiat.
Pe de altă parte, spune el, blocada și ofensiva Israelului în Fâșia Gaza îi amintesc de „asediul rusesc de la Mariupol”, marele port de la Marea Azov din regiunea Donețk, pe care forțele Moscovei l-au cucerit în mai 2022, după un atac de o lună care a culcat orașul la pământ și a ucis un număr încă necunoscut de civili.
„Tot ce pot face este să continui să îmi apăr casa” din Ucraina, a spus el, și „să mă rog ca oamenii să-și recapete busola morală”.
Cine trebuie ajutat și cum?
Totuși, ucrainenii consideră că au multe motive pentru a stabili paralelisme între dintre Hamas și Rusia. Printre acestea se numără îndelungata colaborare a Moscovei cu palestinienii, bănuiala că invazia Hamas a primit o susținere consistentă din partea Kremlinului și comportamentul public al autorităților ruse după atacul din 7 octombrie: președintele Vladimir Putin a evitat să critice Hamas, iar la începutul acestei luni guvernul său a primit în vizită o delegație la nivel înalt a grupului militant.
Ucraina s-a solidarizat de îndată cu Israelul după atacul din 7 octombrie. Oamenii au depus flori la ambasada israeliană din Kiev, iar pe panourile publicitare din întreaga țară au apărut steaguri israeliene.
„Reacțiile noastre inițiale față de acest război îndepărtat s-au bazat pe asocieri simpliste și au fost determinate de traume recente", a afirmat pentru RFE/RL Ihor Semyvolos, directorul Centrului pentru Studii privind Orientul Mijlociu din Kiev. Autoritățile ucrainene, a spus el, s-au concentrat, la rândul lor, „aproape exclusiv pe modul în care acest război îndepărtat ne-ar putea afecta”.
În primul și în primul rând, războiul dintre Israel și Hamas a afectat deja perspectivele de acordare de noi ajutoare externe Ucrainei, alimentând dezacorduri deja înflăcărate între politicienii și populațiile din Europa și Statele Unite.
„Este clar că războiul din Orientul Mijlociu distrage atenția” de la situația din Ucraina, afirma președintele Volodimir Zelenski pe 4 noiembrie, sugerând că este un fel de a face jocul Rusiei, dar că Kievul se va adapta acestei situații.
În ziua atacului Hamas, Zelenski spunea că „dreptul Israelului de a se apăra este incontestabil” și a făcut apel la toate autoritățile pe plan mondial „să rămână unite împotriva terorii”.
Două zile mai târziu, vorbind în fața Adunării Parlamentare a NATO de la Copenhaga prin legătură video, el a făcut o paralelă între atacul asupra Israelului și invazia Ucrainei, numind Hamas o „organizație teroristă” și Rusia un „stat terorist” - o descriere pe care Kievul a folosit-o cu mult înainte de 7 octombrie.
Zelenski a afirmat că este în interesul Rusiei să declanșeze un război în Orientul Mijlociu și a făcut apel la comunitatea internațională să nu se angajeze în dialog cu țări precum Rusia și Iran.
După carnagiul de la Spitalul Baptist Al-Ahli din orașul Gaza, unde sute de oameni au murit într-o explozie de care cele două părți s-au învinovățit una pe cealaltă, Ministerul de Externe a reafirmat sprijinul Ucrainei pentru „eforturile Israelului de a contracara actele teroriste”, dar a mai spus că Kievul este pentru soluționarea politică și diplomatică a conflictului israeliano-palestinian”.
Ulterior, la 19 octombrie, după o convorbire telefonică cu președintele american Joe Biden, Zelenski a fost mai rezervat spunând că „ucrainenii și americanii compătimesc toate victimele acestor evenimente tragice” și a promis că „Ucraina este pregătită să coopereze cu America și cu toți partenerii pentru a stabiliza situația și a salva cât mai multe vieți posibile”.
Biden a încercat să se asigure că sprijinul SUA pentru Ucraina va continua, declarând că lumea „nu poate și nu va lăsa să câștige teroriști precum Hamas și tirani precum Putin”. El a propus un pachet combinat de securitate pentru ambele țări cuprinzând un ajutor nou de aproximativ 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina și altul de 14 miliarde de dolari pentru Israel.
Soarta acestei propuneri - și a oricărei legislații privind un ajutor suplimentar al SUA pentru Ucraina - este periclitată de dezacordurile de la Washington pe măsură ce se apropie alegerile din noiembrie 2024, ceea ce se adaugă la temerile din Ucraina că conflictul din Orientul Mijlociu ar putea împiedica grav lupta Kievului de a se apăra și de a alunga forțele rusești din țară
„Ostatici ai geopoliticii”
În acest moment crucial, Rusia depune toate eforturile ca versiunea sa despre războiul dintre Israel și Hamas s-o ajute la subminarea sprijinului pentru Ucraina în Statele Unite și în întreaga lume.
La 9 octombrie, șeful serviciilor de informații militare, Kirilo Budanov, a acuzat Moscova că încearcă să discrediteze Kievul prin trimiterea către Hamas de arme pe care forțele rusești le-au capturat pe câmpul de luptă din Ucraina.
Între timp, de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas, Rusia și-a intensificat atacurile, lansând cea mai mare ofensivă din ultimele luni în jurul orașului Avdiivka din regiunea Donețk și intensificând bombardamentele în regiunea orașelor Kupiansk și Liman, orașe situate mai la nord pe care armata rusă le-a ocupat anul trecut, înainte de a fi forțată să plece de trupele ucrainene.
Deși Rusia a înregistrat o serie de eșecuri în toamna trecută și nu a reușit, în acest an, să recâștige terenul pierdut, Putin nu dă niciun semn că e dispus să renunța la invazie, iar analiștii spun că războiul dintre Israel și Hamas - care periclitează sprijinul pentru Kiev și îi vine în ajutor în încercarea de a atrage de partea sa emisfera sudică - ar putea să-i dea speranțe tot mai mari într-o victorie în Ucraina.
Yosyf Zissels, activist ucrainean pentru drepturile omului și fost disident sovietic, a declarat pentru RFE/RL că, prin intensificarea confruntării dintre Occident și țări precum Iran, Rusia și China, războiul din Orientul Mijlociu transformă Ucraina într-un „ostatic al geopoliticii”.
„Parcă am fi în pragul războiului mondial între democrație și autoritarism, dar Occidentul face tot ce poate pentru a-l limita la granițele Ucrainei. Iar noi trebuie să luptăm, indiferent cât de mult urâm acest lucru”, a spus el.
O nouă relație cu Israelul?
David Milman, rabin în cadrul forțelor armate ucrainene, sugerează, de asemenea, că războiul Rusiei împotriva țării sale face parte dintr-un impas mai larg.
„Suntem prinși într-o zonă de turbulențe în care toată lumea trebuie să decidă de ce parte se va situa”, a declarat el pentru RFE/RL în Sinagoga centrală Brodsky din Kiev, adăugând că „Rusia a ales deja”.
Ca mulți alți ucraineni, Milman crede că noua situație ar putea favoriza întărirea legăturilor cu Israelul, cu beneficii substanțiale pentru apărarea împotriva Rusiei.
El a intermediat personal transferul de componente din Israel pentru sistemele ucrainene de apărare aeriană și și-a exprimat încrederea că sprijinul israelian pentru Ucraina va crește acum, mai ales pentru că Kievul „a demonstrat o susținere atât de puternică pentru Israel în chestiunea palestiniană”.
Surse diplomatice spun că, la scurt timp după atacul ce Hamas a atacat Israelul, Zelenski l-ar fi întrebat pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu dacă ar putea să-și arate solidaritatea prin vizitarea Israelului, dar i s-ar fi răspuns, în esență, „Acum nu este momentul”.
Pentru Ucraina nu ar fi primul duș rece din partea lui Netanyahu, care are o relație de lungă durată cu Putin și a evitat să se alipească de Rusia din mai multe motive - unul dintre ele fiind faptul că Rusia, care controlează o mare parte din cerul deasupra Siriei, a permis avioanelor de război israeliene să bombardeze forțele grupului militant Hezbollah.
Perspectivele unei vizite rămân incerte, în ciuda zvonurilor că Zelenski ar putea călători în Israel încă de săptămâna aceasta.
În martie 2022, discursul lui Zelenski în fața parlamentarilor israelieni a fost primit cu răceală din cauza comparației făcută de președintele ucrainean între invazia rusă și Holocaust și a faptului că a criticat pe față legăturile dintre Israel și Rusia.
Israelul a condamnat invazia rusă la vremea respectivă, dar nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. După aceea a refuzat cererile ucrainene de sprijin militar, limitându-se la ajutor umanitar. Tel Aviv a suspendat, de asemenea, călătoriile fără vize pentru ucraineni și a restricționat sosirea refugiaților ucraineni.
„O problemă de nerezolvat”
În plus, cele două țări au avut divergențe în numeroase voturi la ONU în ultimii ani. Sensibilizată de faptul că Rusia a invadat Crimeea în urmă cu aproape un deceniu, Ucraina a susținut în mod repetat rezoluțiile ONU care condamnă ocuparea teritoriilor palestiniene, votând împotriva Statelor Unite și a multor țări occidentale.
Israelul, la rândul său, nu a susținut rezoluția Adunării Generale a ONU care condamnă preluarea Crimeei de către Rusia și confirmă integritatea teritorială a Ucrainei în 2014. Doi ani mai târziu, Ucraina a sprijinit o rezoluție care susținea că așezările israeliene din Ierusalimul de Est sunt ilegale.
În fine, în noiembrie 2022, Kievul a votat în favoarea unei rezoluții privind dezarmarea nucleară în Orientul Mijlociu, care viza programul nuclear nedeclarat al Israelului, și a susținut, de asemenea, o rezoluție care solicita deschiderea unei anchete a Curții Internaționale de Justiție privind "ocupația prelungită, colonizarea și anexarea teritoriului palestinian de către Israel".
În acest context, Semyvolos a declarat că, pe termen lung, vocalul sprijin acordat de Kiev Israelului după atacul Hamas din 7 octombrie s-ar putea dovedi a fi un „câmp ideologic minat".
Zissels, pe de altă parte, consideră că acele voturi la ONU au fost „inerțiale” și susține că relațiile dintre Ucraina și Israel s-au îmbunătățit cu mult înainte de izbucnirea războaielor actuale.
Ca mulți alți ucraineni, Zissels crede că Israelul și Ucraina „au destine comune” - ambele luptând cu vecini ostili care le contestă dreptul de a exista ca stat - și spune că Israelul este un model pentru viitorul Ucrainei.
Dar el sugerează, de asemenea, că conflictul din Orientul Mijlociu ar putea fi un model într-un alt mod, mai sumbru. „Din păcate, războiul ruso-ucrainean ar putea deveni, la fel ca și conflictul dintre Israel și Palestina, o problemă de nerezolvat”, este el de părere.
