O școală politehnică din Tatarstanul rusesc, regiune aflată la aproximativ 900 de kilometri est de Moscova, folosește liniile de producție ale zonei economice speciale din apropiere pentru a asambla drone de atac iraniene și apelează din ce în ce mai des la studenți minori ca muncitori, mulți dintre ei lucrând adesea în condiții de exploatare.
Informațiile referitoare la Universitatea Politehnică din Alabuga reprezintă o dezvăluire tulburătoare cu privire la eforturile pe care autoritățile ruse le fac pentru a stimula efortul de război și la modul în care armamentul iranian avansat - care este din ce în ce mai mult folosit pentru a bombarda orașele ucrainene și care a început doar recent să fie fabricat în Rusia - ar putea contribui la escaladarea tensiunilor și la creșterea numărului de victime civile.
Despre folosirea studenților minori ca muncitori în fabricile de drone și detaliile instalațiilor de fabricație s-a relatat pentru prima dată în publicațiile independente rusești Protokol și Razvorot, care au publicat o serie de investigații în luna iulie.
Condițiile de muncă, a aflat RFE/RL's Idel.Realities de la studenți, sunt istovitoare. Jurnaliștii au stat de vorbă cu zeci de părinți ai căror copii au fost înscriși la Universitatea Politehnică din Alabuga - unii chiar în vârsta de 15 ani - care spun că copiii lor au fost forțați să lucreze conform unui program prelungit, adesea fără pauze sau mese adecvate și în condiții ostile care le-au afectat profund sănătatea mintală.
„Fiul meu s-a înscris, iar două luni și jumătate mai târziu m-a sunat să vin să-l iau înapoi”, a spus, pentru RFE/RL, Janna, care a cerut să fie identificată doar cu prenumele pentru a se proteja de represalii pentru că a vorbit despre operațiune. „Mi-a spus la telefon: Vino să mă iei sau voi muri, așa că m-am dus de îndată să-l aduc acasă."
Janna, care a cerut ca nici numele fiului ei minor să nu fie folosit, spune că l-a trimis de la Nijni Novgorod să studieze la Universitatea Politehnică Alabuga în 2022, datorită faimei pe care o avea acest centru academic de instituție tehnică de top în Rusia.
Școala a oferit studenților -care au, adesea, vârste cuprinse între 15 și 18 ani - o ocazie de a obține formare profesională în cadrul unui program dual care combină educația în clasă cu experiența practică de lucru. Studenților li s-a promis, de asemenea, posibilitatea de a lucra și de a câștiga un salariu competitiv la nivel local de până la 70 de mii de ruble (700 de dolari) pe lună, ca parte a programului de experiență profesională, care ar putea să le favorizeze dezvoltarea carierei.
În schimb, cei înscriși au fost încurajați și, în unele cazuri, presați să lucreze la instalația de drone, unde salariile muncitorilor, majoritatea minori, sunt condiționate de îndeplinirea unor stricte cote de producție.
„Este definiția de manual a exploatării omului", a declarat pentru RFE/RL Serghei Podsitnik, un jurnalist de investigație de la Protokol care a lucrat la aceste reportaje. „Studenții asamblează drone, munca având prioritate față de studiile lor”.
Presiunea pentru a îndeplini aceste cote a dus, se presupune, la zile istovitoare - unele ture durând până la 15 ore - cu puțin timp pentru somn sau pentru o hrană adecvată. Munca suplimentară este adesea neplătită, ceea ce evidențiază și mai mult potențialele încălcări ale legislației muncii. Epuizați, studenții au declarat, de asemenea, că nu și-au îndeplinit întotdeauna cotele, ceea ce a făcut să nu câștige salariul promis inițial de școală. Mulți studenți provin din medii defavorizate și se bazează pe acești bani pentru a acoperi costurile de școlarizare, cazare și masă, trimițând restul banilor acasă.
Marina, ca și alți părinți de altfel, spune că a decis să își retragă fiica din program atunci când a descoperit că lucra în condiții aparent nesigure și că personalul școlii i-a instruit pe elevi să nu le spună părinților lor despre munca de asamblare a dronelor.
„În ceea ce mă privește, aceasta a fost picătura care a umplut paharul", a declarat pentru RFE/RL Marina, care a cerut, de asemenea, ca identitatea ei să fie ascunsă. „Este un proces de producție periculos care implică substanțe chimice periculoase. De asemenea, le-au intezis copiilor să le spună totul părinților lor".
RFE/RL a trimis mai multe solicitări de comentarii către diverși angajați și administratori de la Universitatea Politehnică Alabuga, dar nu a primit niciun răspuns.
Cum a ajuns Rusia să fabrice drone iraniene
Implicarea studenților de la Universitatea Politehnică Alabuga în fabricarea dronelor a fost determinată de cooperarea militară în creștere între Iran și Rusia, accelerată după declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, în 2022.
Iranul a declarat că a furnizat drone Rusiei înainte de începerea războiului, dar nu și după aceea. Cu toate acestea, oficialii americani din domeniul serviciilor de informații au avertizat de luni de zile cu privire la continuarea livrărilor și la aprofundarea cooperării dintre Moscova și Teheran, spunând că cele două părți explorau modul de înființare a unei fabrici de producție pentru drone iraniene în interiorul Rusiei.
Potrivit The Wall Street Journal, o delegație iraniană a vizitat Yelabuga în Tatarstan pe 5 ianuarie, vizitând un potențial amplasament pentru o astfel de fabrică în zona economică specială Alabuga, în apropiere de Universitatea Politehnică Alabuga. Oficialii americani au publicat în aprilie imagini din satelit cu uzina în construcție.
Rusia posedă deja o serie de vehicule aeriene neînarmate, sau UAV, care sunt folosite în principal pentru supraveghere și observarea artileriei, dar s-a adresat din ce în ce mai mult Teheranului pentru drone de atac.
Ce sunt dronele kamikaze/sinucigașe
- Dronele Shahed-136 de producție iraniană au fost folosite de Rusia pentru prima dată în războiul din Ucraina în septembrie 2022.
- Sunt cunoscute drept drone kamikaze, sau sinucigașe. Analogia mai corectă este cu o rachetă mică de croazieră, cu o capacitate distructivă relativ limitată.
- Au o sarcină utilă de 50 kg de explozibil. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia ar fi cumpărat 2.400 astfel de drone.
- Dronele Shahed-136 „sunt greu de interceptat în mod constant”, dar viteza lor este mică în comparație cu a rachetelor de croazieră, ceea ce înseamnă că apărarea aeriană „va avea întotdeauna o șansă”. (Justin Bronk, expert militar, Institutul RUSI, Londra)
- Folosirea dronelor kamikaze pare să confirme speculațiile că Rusia nu mai are multe rachete ghidate.
- Potrivit unei evaluări ucrainene (14 octombrie 2022), Moscova și-a epuizat aproximativ două treimi din stocuri. Ar fi rămas cu numai 124 din 900 de rachete Iskander cu rază medie de acțiune.
- Dronele kamikaze/sinucigașe sunt mai eficiente împotriva unor ținte statice precum infrastructura energetică și de comunicații, decât împotriva armatelor în mișcare. (The Guardian, 17 octombrie 2022)
După ce a fost forțată să abandoneze teritoriul ucrainean pe care trupele sale l-au capturat în primele etape ale războiului, Moscova a trecut la o strategie de atacuri aeriene neîncetate asupra orașelor ucrainene. Aceste atacuri se bazează deseori pe o combinație de rachete de croazieră și drone cu autodetonare, pline de explozibili, pentru a întrerupe curentul electric și apa curentă pentru populația civilă din Ucraina.
Până în prezent, Iranul a furnizat Rusiei mai ales așa-numitele drone „sinucigașe”, cunoscute sub numele de Shahed-136, cu o cantitate modestă de explozibili care pot detona atunci când dronele se prăbușesc peste ținte, spun experții militari.
Prin achiziționarea propriei sale linii de asamblare interne, Rusia și-ar putea mări substanțial stocul de sisteme de arme relativ ieftine, dar foarte distructive.
Acordul oferă, de asemenea, beneficii economice și politice substanțiale pentru Iran, care a încercat să se prezinte ca fiind neutru în războiul din Ucraina. Cu toate acestea, apariția dronelor de fabricație iraniană deasupra orașelor ucrainene a declanșat amenințări cu noi sancțiuni economice din partea Occidentului. De asemenea, Statele Unite, Uniunea Europeană și Regatul Unit au emis în ultimele luni norme menite să întrerupă fluxul de componente pentru fabricarea dronelor către Rusia și Iran.
Washington Post relata în noiembrie 2022, citând oficiali anonimi din cadrul serviciilor de informații americane, că acordul de livrare a schemelor și materialelor pentru drone iraniene pentru a fi fabricate în Rusia a rezultat din faptul că liderii iranieni au crezut că acest aranjament va permite Teheranului să evite noi sancțiuni.
Recrutarea în străinătate și educația patriotică
Universitatea Politehnică Alabuga nu este, în mod oficial, colegiu. Toți studenții Universității sunt înscriși, în mod oficial, la Colegiul Politehnic Yelabuga din apropiere. Pe hârtie, instituția din Alabuga este un program specializat pentru studenții care doresc să aprofundeze industriile de înaltă tehnologie.
În prezent, aproximativ o mie de studenți sunt înscriși la Universitatea Politehnică din Alabuga, iar câteva sute dintre ei - majoritatea cu vârste între 15 și 17 ani - sunt implicați în asamblarea dronelor iraniene.
Pe lângă munca la drone, există și alte indicii că în Rusia sunt neclare granițele între sistemul educațional și armata țării, pe fondul războiului din Ucraina.
Potrivit actualilor și foștilor studenți ai Universității Politehnice din Alabuga, activitățile de team-building și cele extracurriculare organizate prin intermediul școlii capătă adesea un caracter „patriotic” conceput pentru a-i face pe studenți permeabili la narațiunile oficiale ale guvernului cu privire la evenimentele internaționale sau pentru a relua punctele de discuție de la televiziunea de stat.
Partidele de paintball au devenit o competiție obișnuită printre studenți, în special printre cei care sosesc în primul an, în care sunt încurajați să concureze unii împotriva altora și apoi să joace împreună împotriva unor jucători externi mai experimentați. Profesorii și oficialii din administrația universitară spun frecvent că paintballul este parte a unei educații „patriotice” necesare pentru a completa aspectul tehnic al studiilor lor.
Uneori, un grup de studenți din primul an participă la o competiție de paintball îmbrăcați ca soldații sovietici luptând cu jucători externi îmbrăcați în uniformele Germaniei naziste, într-o competiție de capturare a steagului menită să simuleze bătălia de la Stalingrad din Al Doilea Război Mondial. Potrivit unui student, pe steagul nazist era desenat simbolul busolei folosit de alianța militară NATO în loc de svastica folosită de Germania nazistă.
Alte exemple de învățământ politico-ideologic din partea angajaților universității sunt și mai explicite. Un îndrumător mai în vârstă poate fi auzit într-o înregistrare din 16 iunie obținută de RFE/RL cum le spune adolescenților că NATO a lansat un război hibrid împotriva Rusiei încă din 2011 și că acesta a devenit încet-încet mai evident. Bărbatul continuă apoi să le spună elevilor că munca lor asiduă și turele prelungite la fabrica de drone fac parte dintr-un efort național împotriva Occidentului și că patriotismul lor va fi recompensat.
Mai mulți studenți și părinți l-au identificat pe bărbatul din înregistrare drept Timur Șaghivaleev, directorul general al zonei economice speciale în care funcționează Universitatea Politehnică Alabuga și fabrica de drone.
Șaghivaleev nu a răspuns solicitării RFE/RL de a face comentarii.
Bărbatul din înregistrare le spune mai apoi studenților să nu-și ia concediu și să continue să lucreze „chiar dacă este ziua de naștere a mamei”, înainte de a-și încheia discursul cu "Trăiască marea noastră patrie".
Unii actuali și foști studenți au declarat pentru RFE/RL că studenții care lucrează în fabrica de drone sunt adesea lăudați de îndrumători, în timp ce aceia care refuză sau cer să fie repartizați în altă parte din cauza volumului mare de muncă sunt adesea făcuți de rușine în mod public. În unele cazuri - conform înregistrărilor primite de RFE/RL - personalul chiar încurajează studenții să îi intimideze pe ceilalți care nu sunt considerați suficient de „patrioți”.
Potrivit investigațiilor făcute de Protokol și Razvorot, Universitatea Politehnică din Alabuga s-a orientat, de asemenea, către recrutarea studenților străini. Cei mai mulți dintre aceștia provin din țări africane, dar și din Asia Centrală și Azerbaidjan, unde li se promit salarii de „clasă mondială” ca parte a programului de experiență mondială cu dublă orientare.
Cu toate acestea, acestor studenți străini li se încredințează apoi sarcini cu calificare redusă și degradante în zona campusului și în zona economică specială, cum ar fi sunt puși să facă lucrări de salubritate, primind, de asemenea, salarii mai mici decât cele promise inițial.
