Linkuri accesibilitate

O luptă s-a încheiat, alta începe


Cât timp învingătorul își strânge rândurile să facă ce a promis, în Republica Moldova rămân nelămurite câteva întrebări: De ce rezultatul acestor alegeri a fost atât de greu de prezis? A încetat Republica Moldova să mai reacționeze la invenții cu tancuri, războaie și sirieni? Și a cotit-o ea, oare, ireversibil către Uniunea Europeană?

O luptă s-a încheiat, alta începe
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:27:14 0:00
Link direct

Vasile Cantarji e sociolog la o casă de sondaje, care a prezis printre puținele de la Chișinău rezultatul votului de duminică. A fost tratat cu reținere, dar a avut dreptate și acum este gata să ne dezvăluie ce știe și ce crede el despre felul cum se fac în Republica Moldova sondajele:

Vasile Cantarji: „Așa-zisele „sondaje” sunt pur și simplu inventate, în care să se invoce diferite idei care i-ar plăcea unui sau altui partid.”

Europa Liberă: De mult aveți aceste bănuieli?

Vasile Cantarji: „Da, de ani buni de zile și cred că a venit timpul să vorbim despre acest lucru.”

Europa Liberă: Însă discuția noastră de astăzi nu este doar despre sondaje. Voi începe cu întrebarea – chiar atât de clară era situația dinaintea alegerilor? Era absolut previzibilă această majoritate obținută de PAS? Vă întreb, pentru că sunteți singurii care ați prevestit-o.

Vasile Cantarji: „Pentru noi era previzibilă probabil încă din iarnă, publicasem și Barometrul din februarie, care a arătat că PAS, după alegerile prezidențiale, a capitalizat totul pe dreapta și de atunci a fost clar că, în anumite circumstanțe, în funcție de câți concurenți vor trece pragul la eventualele parlamentare, există, într-o anumită conjunctură, posibilitatea ca PAS să ia majoritatea covârșitoare.”

Europa Liberă: Ce înseamnă „capitalizase PAS tot ce era pe dreapta”, asta cum s-ar explica mai simplu?

Vasile Cantarji: „După dezamăgirile legate de alianțele pentru integrarea europeană, după căderea partidelor precum PLDM, PL, după perioada regimului Plahotniuc pe eșichierul de dreapta, până a apărea partidele gen Platforma Demnitate și Adevăr și Partidul Acțiune și Solidaritate, nu existau partide puternice care să atragă forțele proeuropene.

Atunci când un partid apare în sondaje cu peste 20 sau cu peste 30 la sută, iar la anumite etape, în unele sondaje, PAS obținea chiar și 40 la sută din întregul eșantion, acest lucru deja vorbește despre o capitalizare de masă.”

Europa Liberă: Deci, până atunci, pe dreapta nu prea existau partide care să iasă în sondaje cu peste 20?

Vasile Cantarji: „Exact! A fost chiar o perioadă îndelungată în care nu existau partide în stare să ia procentele de altădată ale partidelor precum Partidul Liberal Democrat de pe timpul guvernărilor AIE, Partidul Liberal și Partidul Democrat.”

Europa Liberă: Acesta a fost singurul semn sau ați mai avut și altele?

Vasile Cantarji: „Bine, marele semn l-au reprezentat alegerile prezidențiale, care, cumva, au arătat alegătorului de dreapta, în mod special, că victoria este posibilă în condițiile actuale, fiindcă și alegătorul uneori poate fi demotivat, crezând că nu au sorți de izbândă.”

Europa Liberă: Reiau ideea cu care am început această discuție. Sunteți cam singurii care ați prevestit că PAS poate lua majoritatea la aceste alegeri, scepticii ziceau că exact așa cum sunt sondaje care manipulează în favoarea jucătorului de pe stânga, aceste sondaje manipulează în favoarea PAS. Au venit alegerile și ați avut dreptate. De ce alte sondaje nu au văzut ceea ce ați văzut voi?

Vasile Cantarji: „Trebuie să înțelegem că, mai ales în perioadele electorale, sunt realizate mult mai multe sondaje, decât sunt făcute publice. De aceea, eu nu pot fi de acord că am fost singurii ale căror sondaje arătau această conjunctură.”

Europa Liberă: Deci, erau altele interne, comandate de partide, care arătau acest lucru, dar nu erau publicate?

Vasile Cantarji: „Care nu au fost publicate, nu au fost făcute publice cu siguranță, fiindcă nu suntem singurii care știm a face sondaje în țara aceasta. Problema este că încă de pe timpul lui Vladimir Plahotniuc a devenit o modă de a manipula prin sondaje, de a scoate în piața media făcături, chipurile, de sondaje de la niște companii care în afară de sondaje politice nu am văzut altceva să publice. De aceea avem bănuieli serioase că aceste așa-zise „sondaje” sunt pur și simplu inventate, prin care să se invoce diferite idei care i-ar plăcea unui sau altui partid. În această campanie electorală au fost prea multe făcături de astfel de sondaje publicate, care, vă rog să vă amintiți, invocau câteva idei de bază în scopul de a-i manipula pe unii concurenți electorali.

Problema este că încă de pe timpul lui Vladimir Plahotniuc a devenit o modă de a manipula prin sondaje...

Aceste sunt sondaje care arătau permanent, chiar și în preajma alegerilor, că Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor” în sumă iau majoritatea, invocându-se astfel ideea că nu mai are rost să facem anticipate, fiindcă lucrurile nu se vor schimba, apoi s-a cochetat prea mult cu partidele unioniste, pe care le arătau mai aproape de prag, cu Platforma Demnitate și Adevăr, de aceea, poate, pentru mulți jurnaliști s-a creat impresia că am fost, practic, singurii care am prezis victoria PAS.”

Europa Liberă: O zic cu toată responsabilitatea: de zeci de ani, la noi apar sporadic sondaje ale unor companii care nu fac cercetare deloc, nu au intervievatori, nu au oficii corespunzătoare, nimic, ca și cum ar presta servicii de transport fără transport, și presa, și politicul înghit, piața e prea slabă, încât devorează totul. Ați scris asta zilele trecute pe o rețea de socializare. Cum se poate, dle Cantarji, lupta cu asta? În presă, știți cum, avem niște mijloace care există împotriva manipulării, instituții de reglementare, educația mediatică, aici ce e de făcut?

Vasile Cantarji: „Aici trebuie să-și facă meseria profesionistă, în primul rând, mass-media și să nu multiplice asemenea informație.”

Europa Liberă: Deci, un jurnalist când vede un sondaj își are bănuiala că provine de la o casă de asta de sondaje, cum descriați mai sus, ar trebui să nu-l publice?

Vasile Cantarji: „Cumva da, să-l ignore. Cum spunea Goebbels: o minciună repetată de mai multe ori devine ceva real.”

Europa Liberă: Dar, știți cum, există problema asta că s-ar ciocni cu acuzația că „a, dau numai sondaje care le plac”.

Vasile Cantarji: „Păi, noi nu vorbim despre sondaje care ne plac sau nu ne plac, noi vorbim despre așa-zise „sondaje”, care nu sunt sondaje în sine.”

Europa Liberă: Am înțeles. Pe de altă parte, dacă unii ar zice: s-a spus în sondaje că doar PAS intră de pe segmentul acesta de dreapta și va avea majoritate și oamenii au votat pentru PAS, chiar dacă voiau, de exemplu, să voteze cu Platforma DA, ați auzit probabil că Platforma DA vorbește acum despre acest vot util, zice că marea manipulare s-a făcut înainte de alegeri. Iată, de ce nu ar avea dreptate?

Vasile Cantarji: „Noi nu avem dovezi care să ne permită argumentul că alegătorul ia foarte în serios sau își bazează votul pe sondaje sau, mai ales, exclusiv pe sondaje. Ca să spunem mai exact, întrebarea sună în felul următor: Care sunt sursele din care vă informați? Și acolo stabil, tradițional, în jur de un procent pomenesc și sondajele. Vă dați bine seama că nu rezultatele sondajelor modelează distribuția opțiunilor de vot, în schimb, politicienii, sponsorii de partid, activul de partid, cred că da, astea sunt categoriile care manipulează, uneori de sine stătător, în baza sondajelor.”

Europa Liberă: Trecem la discuția de bază pentru care v-am invitat și vreau să vă întreb - ce s-a întâmplat cu electoratul de stânga? De ce acest electorat a stat acasă de data aceasta, convențional vorbind, că, mă rog, au ieșit la vot, dar mai puțini decât ieșeau altă dată? Vă întreb asta, pentru că sunteți unul din cei care credeți că nu atât activismul electoratului de dreapta în diasporă etc., cât lipsa de activism a celui de stânga a caracterizat cumva rezultatul acestor alegeri.

Vasile Cantarji: „Ar fi prea tare și incorect să spunem că nu și-a făcut rolul activismul electoratului de dreapta și al diasporei, și al concurenților electorali de dreapta, dar este adevărat că, probabil pentru prima dată în țara noastră, o prezență slabă la alegeri a fost în detrimentul stângii și nu al dreptei, fiindcă de fiecare dată tocmai partidele de dreapta aveau acest risc că alegătorul lor, care nu este atât de disciplinat ca alegătorii de stânga în sensul participării la alegeri, ar putea să nu iasă masiv la vot și, respectiv, atunci scorul, rezultatul este mai slab.

În cazul nostru, la ultimele alegeri, probabil pentru prima dată, am văzut că această scădere a ratei de participare s-a produs pe seama partidelor de stânga, partidelor proruse. Eu nu-mi găsesc altă explicație decât prestația acestor actori politici, să nu uităm că la noi, bine, nu s-a împlinit un ciclu electoral de aflare la guvernare a Partidului Socialiștilor, dar totuși, ultimii ani guvernarea a fost asigurată de Partidul Socialiștilor. Or, guvernarea, vrei-nu vrei, îți erodează ratingul. De regulă, trebuie să ai rezultate remarcabile pentru ca la alegeri anticipate sau la al doilea ciclu electoral să poți intra în aceeași forță sau poate chiar într-o forță mai mare. Au dreptate exponenții Partidului Socialiștilor, care spun că am avut la dispoziție doar doi ani, marea parte a așa-zisei „guvernări socialiste” s-a produs pe timp de pandemie, pe timp de criză, evident, în situații de criză nu poți excela și tot așa. Probabil, aici este o oarecare dezamăgire a alegătorilor în principalii exponenți de stânga.”

Europa Liberă: Dar de ce nu a reacționat acest electorat de data aceasta la sperietorile astea care funcționau altă dată? Și în această campanie au fost activate aceste sperietori, și tancuri NATO, și unire cu România, și război cu Rusia dacă vine dreapta, ați văzut Dvs. cu prisosință acest lucru. De ce nu a mers, de exemplu, ca cu sirienii în alte campanii? E mai mult discernământ în electorat? Vedeți cumva asta în sondaje?

Vasile Cantarji: „Orice metode cu timpul erodează. În cazul sperietorilor, poți să minți o persoană de mai multe ori, poți minți o dată, de două ori un popor, dar nu poți mereu să minți un întreg popor, e cam aceeași situație și în cazul nostru.”

Europa Liberă: S-au erodat și sperietorile?

Vasile Cantarji: „Da, aceste metode productive de cândva au început să producă mai puțin efect.”

Europa Liberă: Ar fi prea devreme să se tragă concluzii că nu mai există această divizare pe probleme geopolitice, că nu mai reacționează acest electorat la sperietorile astea sau nu?

Vasile Cantarji: „S-a schimbat și discursul, să nu uităm. Dacă, să zicem, în 2009-2014 din ambele părți se comunica geopolitică, în 2019 și în 2020 același PAS, aceeași Platforma DA, practic, nu au utilizat deloc discursul geopolitic, intensitatea acestuia a scăzut și probabil sperietorile nu și-au găsit fundamentul.”

Europa Liberă: Deci, putem deduce de aici că a fost o strategie corectă să fugă de aceste subiecte?

Uitați-vă că în ultimii cinci ani lupta cu corupția sau corupția este pomenită în Top 3...

Vasile Cantarji: „Evident că da și tema de bază a acestor partide a fost, de fapt, lupta cu corupția, lupta cu hoții ș.a.m.d. E destul de abil, fiindcă uitați-vă că în ultimii cinci ani lupta cu corupția sau corupția este pomenită în Top 3 uneori, dar în mod constant în Top 5 probleme, pe lângă cele tradiționale, gen: sărăcia, lipsa locurilor de muncă, viitorul copiilor, este pomenită și corupția și nici pe departe politica externă a unei țări.”

Europa Liberă: Din felul cum s-au terminat aceste alegeri, unii ar putea înțelege că, gata, Republica Moldova a cotit-o către Uniunea Europeană, electoratul proeuropean e mai numeros deja decât cel pro-estic. Aveți dovezi din sondaje că asta s-ar întâmpla?

Vasile Cantarji: „Nu. E mult prea tare spus, fiindcă integrarea în Uniunea Europeană e un proces foarte complex, un proces care necesită mai multe cicluri electorale și s-a încheiat un ciclu în care guvernarea a aparținut stângii și s-a făcut transferul către dreapta, depinde de prestație...”

Europa Liberă: Acea succesiune clasică de guvernare - unii s-au erodat, alții au venit și tot așa?

Vasile Cantarji: „Exact! Și eu aș spune că mai degrabă succesul dreptei la aceste alegeri, într-o bună măsură, se datorează slăbiciunii stângii.”

* * *

Iulian Groza, director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, instituție care de șase ani monitorizează și propune politici, promovează europenizarea în Republica Moldova și în regiune, este cel care a spus că, după alegerile de duminică, apele s-au despărțit. Oamenii, săturați de războaie geopolitice, au o șansă acum să-și îndrepte armurile contra celui mai mare pericol.

Europa Liberă: Unul dintre motivele principale care explică rezultatul alegerilor este că cetățeanul s-a săturat de războaie geopolitice, cu sperietori, politicieni pe post de circari, mincinoși, cleptocrați. Gata, s-a terminat cu tancurile și poveștile cu zmei, ați spus și eu vreau să vă întreb - chiar așa este, gata, s-au limpezit apele, chiar e clar pentru cetățean ce e alb, ce e negru, ce e bine, ce e rău, ce e pericol, ce nu e pericol?

Iulian Groza: „Eu cred că da. Anul curent facem 30 de ani de independență, s-au tot perindat diferiți politicieni care ne-au speriat cu pericole externe, cu tancuri, ne-au promis marea și sarea odată ce aderăm la Uniunea Europeană sau ne alipim la Rusia. Și toate aceste retorici, toate aceste narative, fiindcă nu au fost fundamentate cu acțiuni foarte concrete, cu politici, cu reforme sistemice, nu au fost susținute cu un curaj clar, cu o viziune clară cum lucrurile astea să fie realizate, i-a făcut pe cetățeni să înțeleagă mai bine ce spun politicienii, ce promit ei și ce din ceea ce promit ei este realist, și ce din ce spun ei și ce declară ei este, de fapt, o minciună, care ascunde un interes foarte îngust de a-și proteja interesele economice, de a beneficia de pe umerii cetățenilor și din fondurile statului pentru a-și crește bogățiile. Lumea asta a văzut, 30 de ani lucrul acesta s-a văzut, am avut și politicieni proeuropeni declarați, care dimineață se întâlneau cu oficialii europeni și negociau documente importante, iar seara discutau cu oameni de afaceri și care, între timp, au devenit și oligarhi, combinatori, care au fondat bănci, care au furat bani de la oameni.

Și toate lucrurile acestea sigur că au dezamăgit foarte mult cetățenii și cetățenii eu cred că au devenit mai imuni în raport cu ce spun, ce declară politicienii și dacă au fost ei așa de mulți ani în parlament și în funcții guvernamentale, și în serviciul public, și nu au reușit să facă ceea ce promit în fiecare campanie electorală, oamenii au înțeles că e nevoie de o anumită schimbare, un alt tip de politicieni care trebuie să fie susținuți, tineri, mai novice, poate mai puțin experimentați, dar mai curajoși, cu viziune, mai inclusivi, curați, mai integri.

De fapt, aceste alegeri au fost o alegere relativ simplă pentru oameni, pentru cetățeni, ei au fost puși în situația să aleagă simplu între corupți, cleptocrați, le mai spunem noi, și un nou tip de politicieni - curați, integri, cu viziune, care-și doresc cu adevărat să facă anumite schimbări.”

Europa Liberă: Chiar este o piatră de hotar cumva așa pentru 30 de ani, nu pentru un ciclu de patru ani, opt ani, chiar pentru 30?

Iulian Groza: „Nu, 30 e o dată simbolică până la urmă, e o aniversare pe care o avem noi și 30 de ani înseamnă, practic, o vârstă de matur. Republica Moldova la 30 de ani de independență putea să fie o țară normală, o țară în care există ordine, există dezvoltare, există bunăstare, există prosperitate dacă toate guvernele și politicienii care s-au perindat ar fi reușit să-și mențină promisiunile pe care le-au făcut. De asta eu zic că-s 30 de ani, dar, după mine, probabil este o șansă de generație, nu știu în ce măsură cetățenii noștri vor reuși să fie suficienți pentru un ciclu de creștere, nu știu, la 40 de ani sau la 50 de ani. Dacă nu se fac schimbările care e necesar de făcut astăzi, nu știu dacă va mai fi cine să voteze și pe cine să voteze peste 10 ani, peste 20 de ani. Cu siguranță este o oportunitate foarte mare pentru ca în Republica Moldova, o țară mică cum este ea, la intersecția între Vest și Est, practic, să încercăm să valorificăm la maximum totuși potențialul pe care-l avem aici foarte aproape de noi și relația noastră cu Uniunea Europeană ne-a oferit astăzi o mulțime de oportunități, unele din ele noi le-am valorificat, dar foarte multe din ele le-am ratat din cauză că nu am putut să punem lucrurile în ordine și să punem lucrurile să funcționeze aici, fiindcă nu au fost politicieni cu suficient curaj, viziune și determinare să curețe sistemul de toată această corupție care a obosit oamenii și a săturat oamenii. Tu nu poți să crezi că astăzi omul poate fi amăgit, poate fi mințit cu anumite promisiuni de viitor, dacă astăzi nu se rezolvă problema cea mai mare care este astăzi în Republica Moldova și asta este foarte clar: asta este corupția, asta este impunitatea.”

Europa Liberă: Dacă vă înțeleg eu corect, lupta pentru direcția Republicii Moldova s-a cam încheiat, începe lupta pentru stârpirea corupției?

Iulian Groza: „Așa este. Cea mai importantă luptă a Republicii Moldova din istoria noastră cred că începe acum și, după părerea mea, este foarte clar că o altă cale decât calea europeană Republica Moldova astăzi nu are. Și asta nu înseamnă că noi trebuie să ne certăm cu alte țări cu care mulți din cetățenii Republicii Moldova au anumite conexiuni – și istorice, și etnice, și lingvistice. Cu Federația Rusă, bunăoară. Asta nu înseamnă că noi nu trebuie să construim relații și cu Rusia, dar din perspectiva soluționării problemelor noastre de zi cu zi pe care le avem și pe care nu le-au soluționat nici cei care au fost cei mai mari prieteni cu Putin din Republica Moldova și care n-au făcut altceva decât să-și crească bunăstarea familiei și să facă afaceri cu diferiți oligarhi din Federația Rusă, inclusiv în regiunea transnistreană și pe urmă să fie finanțați din acești bani în campaniile electorale. Oamenii asta au văzut și oamenii au înțeles că, dacă ar fi fost un sistem care ar funcționa și ar stârpi corupția, i-ar curăța pe politicieni, pe funcționari, pe judecători, pe procurori și ar fi oameni de încredere puși în aceste funcții și ar gândi în interesul statului, în interesul cetățenilor și ar face dreptate, cu siguranță și nivelul încrederii oamenilor în aceste instituții va crește și lucrurile vor merge altfel în Republica Moldova.

Legăturile dintre cleptocrați și diferite instituții din justiție, diferite autorități astăzi se mențin...

Este probabil cea mai complicată sarcină care stă în fața unei guvernări, fiindcă legăturile dintre cleptocrați și diferite instituții din justiție, diferite autorități astăzi se mențin. Chiar dacă socialiștii au plecat de la guvernare, vor fi în opoziție; chiar dacă Plahotniuc a plecat, asta nu înseamnă că el nu și-a menținut legăturile în sistem și conexiunile cu sistemul; chiar dacă Platon a fost eliberat din închisoare, după înțelegerea pe care a avut-o cu Procuratura Generală, asta nu înseamnă că el nu continuă să saboteze bunul-simț și legea și să stea în fața noastră, să mănânce castraveți și să ne facă să nu dorim să mai privim cum „discută” politicienii. Dacă ar fi fost un sistem care funcționează, o justiție dreaptă, un sistem în care, cel puțin, corupția la nivel înalt este stârpită, cu siguranță lucrurile ar merge mult mai bine și bunăstarea cetățenilor ar crește, fiindcă legătura este directă între existența corupției, lipsa unei justiții funcționale cu bunăstarea, cu dezvoltarea economică. Asta înseamnă că dacă nu ai un sistem funcțional, nu poți atrage investiții. Noi nu putem să trăim doar din asistență financiară externă, din donații.

Această asistență ajută doar să pornești anumite procese, să acoperi anumite găuri, dar fără investiții în infrastructură, în economie, în afaceri, fără a avea condiții pentru ca antreprenorii mici să poată să funcționeze liber de diferite constrângeri artificiale, inclusiv de corupție, e foarte greu să asiguri bunăstarea și să asiguri salarii mai mari și locuri de muncă. Toate aceste lucruri sunt legate, de asta cea mai importantă și imediată sarcină este, într-adevăr, să pornească un proces de curățare a sistemului, de descurajare a actelor de corupție și de eliminare a impunității.”

Europa Liberă: Și aici deja încep discuțiile – are această echipă oameni necesari, sunt resurse interne în Republica Moldova pentru a completa această echipă cu oamenii necesari? Dvs. cum vedeți lucrurile? Se poate privi în felul următor problema, că cea mai mare dificultate va fi să mobilizăm resursele interne care există pentru această luptă cu impunitatea și cu corupția?

Iulian Groza: „Problema resurselor interne este una veșnică în Republica Moldova, dar eu cred că ceea ce contează mai mult este contextul actual, care inclusiv poate motiva foarte multă lume bună din Republica Moldova, foarte mulți din cei care au plecat, din păcate, din țară, pentru ca să-și găsească un job și să asigure o viață mai bună pentru copiii lor, eu cred că pot fi mobilizați și ei pot participa la acest proces cu siguranță. Și lucrul acesta deja îl vedem, că există și această deschidere pe care au anunțat-o și cei de la PAS, care acceptă propuneri sau CV-uri, sau scrisori de exprimare a interesului de a veni și de a servi în serviciul public. Lucrul acesta este și se întâmplă.

Dacă are capacitate sau nu PAS de a mobiliza această expertiză, aceste resurse umane necesare? Eu cred că are, fiindcă, dacă ne uităm istoric la acest partid, care a apărut în 2016, foarte multă lume era sceptică - și în afară, și în interior - că ei vor reuși. Chiar și președintei Maia Sandu, vă aduceți aminte anul trecut, foarte puțini îi dădeau șanse să câștige aceste alegeri. Le-a câștigat! Foarte puțini vorbeau despre posibilitatea schimbării la față a parlamentului, toți spuneau că alegerile anticipate nu vor da niciun rezultat, că vor nimeri aceleași partide, aceiași oameni în parlament, iată că rezultatul diferă de presupunerile foarte multor oameni politici, comentatori, analiști, prieteni și neprieteni ai Republicii Moldova. Și rezultatele, de fapt, vorbesc de la sine. Cred că ce a funcționat și ce a contat este perseverența, curajul de a vorbi și de a face lucruri, legitimitatea care a fost pe parcurs față de eforturile și viziunile acestui partid și ale președintei Maia Sandu de a livra ceea ce spune și de a se confrunta cu problemele din sistem, cu oamenii puternic conectați la rente și susținuți inclusiv din afară și cred că asta a contat foarte mult.

Au primit această oportunitate din partea cetățenilor de a prelua practic actul guvernării...

Și este un exemplu clar că este posibil. Probabil, în momentul în care s-a ajuns la această situație când Partidul Acțiune și Solidaritate, președinta Maia Sandu au primit această oportunitate din partea cetățenilor de a prelua practic actul guvernării, cred că asta ar putea să mobilizeze și altă lume, să le spună că este posibil, veniți, contribuiți și dacă va fi același sistem de selectare, angajare, bazat pe profesionalism, integritate și servire interesului public și al țării avem suficienți oameni în Republica Moldova și în afara țării pentru ca să aibă capacitatea să pună în aplicare toate cele necesare de la guvern până la agenții, procurori și judecători. Nu deodată, cu siguranță, dar într-o perspectivă de 3-4 ani lucrurile pot fi puse în ordine, în ordinea priorităților, evident, și lucrurile pot fi mișcate. Altfel, pe lângă acest lucru, să nu uităm că puterea politică pe care a primit-o Partidul Acțiune și Solidaritate și președinta Maia Sandu nu se bazează doar pe legitimitatea puternică din partea oamenilor, dar este susținută și printr-o legitimitate și un sprijin din partea partenerilor de dezvoltare, partenerilor internaționali. Deci, practic se creează o oportunitate mică de foarte mulți ani în Republica Moldova, dar probabil unică în istoria Republicii Moldova.

Îmi amintesc câteva date când forțe politice de centru-dreapta, pro-reformă, care au acces la guvernare organic, fără scheme, fără bani netransparenți să aibă acest sprijin convenabil din partea cetățenilor și din partea partenerilor internaționali și, în același timp, să nu creeze reticență din partea partenerilor dificili, pe care îi are Republica Moldova tradițional, inclusiv care este Federația Rusă. Eu cred că va fi cea mai complicată fază din istoria Republicii Moldova, fiindcă e ca și la fotbal – când ești în finală, presiunea asupra ta crește foarte mult și așteptarea față de tine este foarte mare. Și, câteodată, dacă nu ai suficientă tărie și suficientă încredere, poți să nu reușești. Curaj ei au, presiune au, încredere au avut, sprijinul îl au, de asta și este o oportunitate unică, care eu cred că apare o dată în generație.”

Vezi comentarii (1)

XS
SM
MD
LG