Responsabili de la Institutul de cercetări științifice în domeniul școlilor declarau că „Miorița” fusese scoasă din program de Editura „Cartea moldovenească”. Editura, la rândul ei, dădea vina pe Institutul în domeniul școlilor, cel care alcătuia programele școlare.
Însă cauza dispariției „Mioriței” din manuale era, mai curând, de natură ideologică. În condițiile construcției comunismului după canoanele severe ale lui N.S. Hrușciov, s-a considerat că balada propaga resemnarea în fața inevitabilului și renunțarea la luptă, devenind anacronică.
Dimpotrivă, oamenii de știință și învățătorii de limbă și literatură n-au pregetat să arate în repetate rânduri că balada conținea în sine un protest față de moarte, că a vorbi despre caracterul ei pesimist însemna a nu înțelege sensul acestei capodopere populare. „Miorița” trebuia să se reîntoarcă în școală, spre bucuria elevilor și învățătorilor.
Pentru ca „Miorița” să redevină un bun al maselor, s-a invocat până și o perspectivă marxist-leninistă.
