Deseori se spune că presa scrie prea mult despre grupări extremiste neînsemnate, dându-le astfel o importanţă cu mult prea mare. Cei care fac aceste afirmaţii uită faptul că nu numai în Suedia, Italia sau Franţa extremismul nu mai este un simplu fenomen marginal. Un partid naţionalist-autoritar cum este Alternativa pentru Germania (AfD) se află în Parlamentul Federal şi în cîteva Parlamente de landuri.
În Germania se poate observa cum anumite grupări mici nu numai că imită discursul populist-radical al partidului AfD, ci îl şi potenţează. Atât restricţiile impuse de pandemie, cât şi războiul lui Putin au furnizat unor grupări radicale regionale materialul discursiv prin care au reuşit să capteze aderenţi şi să atragă un segment al populaţiei nemulţumite şi frustrate.
În acest context a crescut influenţa partidului regional care-şi spune Saxonii Liberi (Freie Sachsen). Organizaţia, înființată în 2021, în timpul pandemiei, în landul răsăritean Saxonia, s-a remarcat prin acţiuni de protest împotriva restricţiilor sanitare, vehiculând teorii conspiraţioniste cu tentă anti-occidentală. De aici și până la atitudinea contra Alianţei Nord-Atlantice, descrisă ca organizație care vrea să impună un guvern mondial, a fost doar un pas.
În contextul războiului lui Putin, Saxonii Liberi se situează de partea agresorului. La demonstraţiile zgomotoase pe care le-a organizat acest partid în ultimul timp, participanţii au purtat pancarte pe care se puteau citi lozinci prin care îşi exprimau limpede poziţia ideologică - ostilă sistemului democratic din Republica Federală, în special, şi din Occident, în general.
Pe reţele de socializare ca Telegram, de exemplu, mesajele politice ale partidului sunt şi mai clare, depăşind cele exprimate în timpul manifestaţiilor, supravegheate de către autorităţi care intervin contra persoanelor ce nu respectă legislaţia antiextremistă în vigoare. (Cf. şi „Partizanii lui Putin din Germania”.)
Criza energetică actuală a produs un efect de mobilizare tocmai în favoarea „Saxonilor liberi” care sunt pe cale de a-şi extinde aria susţinătorilor.
Liderul grupării, Martin Kohlmann, a activat în trecut în cadrul organizaţiei xenofobe Pro-Chemnitz. Revendicările acestei organizaţii, calificată de Serviciul de Informaţii (Verfassungsschutz) din Saxonia drept „extremistă de dreapta”, conţin patru puncte principale: părăsirea Uniunii Europene („Säxit”, o Saxonie liberă într-o Germanie liberă şi într-o Europă liberă), renunţarea la restricţiile sanitare legate de pandemia COVID-19, oprirea fluxului de imigranţi şi ridicarea sancţiunilor contra Rusiei. Instrumentalizarea subiectelor sociale este doar un paravan în spatele căruia se află agenda reală a partidului.
Profitând de decalajul est-vest, încă nedepăşit, Saxonii Liberi şi-au înăsprit discursul, cerând şi expulzarea vest-germanilor din Saxonia, pe care îi consideră colonizatori. Deşi astfel de revendicări sunt total absurde, ele stârnesc un ecou pozitiv. Dovada este numărul tot mai mare de participanţi la demonstraţiile organizate de acest partid. Nu întâmplător, aceste manifestaţii au loc întotdeauna luni seara. Asta cu scopul de a aminti de „demonstraţiile de luni” din toamna anului 1989, când sute de mii de est-germani au manifestat contra regimului comunist.
La încercările de delegitimare a statului de drept participă şi alte grupări. În partea răsăriteană a Germaniei, în momentul de faţă, Saxonii Liberi constituie însă cel mai mare pericol, fiindcă au reuşit să atragă tocmai o parte a populaţiei care nu împărtăşeşte opinii extremiste.
