Comitetul executiv al Băncii Naționale (BNM) de la Chișinău a aprobat „unanim” marți seara o nouă decizie de politică monetară, care menține rata de bază de 21,5% anual, rată aplicată în Republica Moldova încă din luna august pentru a descuraja cetățenii să se împrumute. Prognozele BNM pentru următoarea perioadă arată că riscurile și incertitudinile rămân mari.
Proaspăta decizie a Băncii Centrale menține ratele de dobândă la creditele overnight, la nivelul de 23,5% anual și de 19,5 la sută anual în cazul depozitelor overnight.
Anterior, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a declarat, răspunzând la o solicitare a Europei Libere, că rata de bază aplicată în Moldova „răspunde situației economice din țara noastră” și că acesta este „un răspuns adecvat la condițiile noastre economice, la traiectoria inflației și la ciclul economic” din Moldova.
Despre inflație și menținerea ratei de bază
Comitetul executiv al BNM a aprobat și Raportul asupra inflației pentru luna noiembrie în care se spune că decizia aprobată „urmărește încetinirea prețurilor de consum” și „a economisirii în defavoarea consumului.”
Inflația anuală în trimestrul patru al anului va atinge nivelul maxim și va schimba traiectoria, diminuându-se pentru toată perioada prognozată, atrage atenția Banca Centrală.
Cele mai recente date arată un nivel al inflației de circa 34% – unul dintre cei mai mari în regiune.
Factorii ce alimentează inflația
BNM explică că printre factorii acestei majorări se evidențiază creșterea cotațiilor internaționale la resursele energetice, seceta care a influențat prețurile la produsele alimentare, ajustarea tarifelor și sporirea, în aceste condiții, a costurilor.
Deprecierea leului față de dolarul american și războiul din Ucraina au generat presiuni suplimentare.
Economia și sectorul bancar
BNM susține că activitatea economică a încetinit în prima parte a anului curent, iar această temperare a fost determinată de cererea internă redusă, de creșterea incertitudinii în regiune și de recolta mică din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Pe partea cererii, exporturile, consumul administrației publice și importurile au crescut, iar investițiile și consumul populației au scăzut. Pe partea ofertei, comerțul, sectorul financiar, cel medical și de asistență socială au evoluat pozitiv, iar sectorul agricol, industrial și cel al construcțiilor s-au contractat.
Lichiditatea excesivă în sectorul bancar a însumat 4,3 miliarde lei, diminuându-se cu 0,3 miliarde lei în trimestrul trei. Ratele de dobândă la soldul creditelor în moneda națională au crescut cu 1,95% față cu trimestrul precedent, iar cele la depozite s-au majorat cu 2,58%.
Prognozele BNM
BNM spune că prețurile de consum vor crește în continuare pe fondul micșorării recoltei din acest an, creșterii prețurilor la resursele energetice energie, războiului din Ucraina, ajustării tarifelor la gaze naturale și la servicii conexe.
Rata anuală a inflației va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză, revenind „în intervalul de variație” abia către trimestrul doi al anului 2024. Pe componente, prognoza prețurilor la alimente și combustibili a fost diminuată, iar cea a inflației de bază și la prețurile reglementate – majorată.
„Riscurile și incertitudinile prognozei sunt mari”, apreciază BNM. Dintre factorii externi se conturează oferta redusă și cotațiile înalte la resurse energetice și alte materii prime, războiul din Ucraina, scăderea cererii mondiale.
Printre principalele incertitudini interne se numără asigurarea cu necesarul de resurse energetice și prețul acestora, ajustarea tarifelor, fluxul refugiaților și condițiile meteorologice, notează BNM.
Următoarea decizie de politică monetară va fi aprobată de BNM pe 5 decembrie.
