Într-un comunicat publicat miercuri Comisia de la Veneţia salută, în general, intenţia de a modifica legislaţia electorală, dar constată că amendamentele sprijinite de majoritatea parlamentară au fost promovate în grabă, în lipsa unor consultări publice ample şi nu întrunesc un consens larg.
Prevederile care limitează libertatea de exprimare şi drepturile observatorilor trebuie eliminate. Comisia de la Veneţia mai recomandă ca la scrutinul prezidențial de la 1 noiembrie să fie aplicate doar acele modificări de ordin tehnic și care nu afectează „elementele fundamentale ale legii electorale” şi cu condiția că ele intră în vigoare înainte de începerea procesului electoral.
Perioada electorală pentru prezidențialele din 1 noiembrie va începe la 25 august – e termenul bătut în cuie de Comisia Electorală Centrală. Prin urmare până atunci și nicidecum mai târziu ar trebui aprobate în lectură finală amendamentele electorale, dacă există intenția ca ele să fie aplicate la scrutinul prezidențial, recomandă Comisia de la Veneția. Asta înseamnă că Parlamentul, aflat acum în vacanță, ar avea la dispoziție mai puțin de o săptămână pentru a se convoca în ședință extraordinară şi a aproba proiectul amendamentelor. O asemenea evoluție este puțin probabilă, spun mai mulți experți, care admit mai curând că scrutinul prezidențial de la toamnă va repeta cusururile celui din 2016, identificate de Curtea Constituţională, între care, implicarea bisericii în campanie de partea câștigătorului, minciunii mediatice și transportarea ilegală a electorilor transnistreni către secțiile de votare.
Amendamentele electorale ar fi trebuit să înlăture întâi de toate aceste lacune, iar una din observațiile Comisiei de la Veneţia este că modificările au fost iniţiate la distanţă de tocmai patru ani, ceea ce „ridică îngrijorări”.
Experții Comisiei de la Veneţia mai recomandă în avizul lor excluderea sau clarificarea prevederilor de natură să restricționeze libertatea de exprimare, cum ar fi îngrădirea oricărei implicări a ONG-urilor sau organizațiilor de caritate în campanie electorală. Experţii salută penalizarea discursului de ură şi discriminare, dar atrag atenţia că aceste noţiuni nu sunt definite în legislaţia electorală, prin urmare există riscul aplicării arbitrare ori chiar excesive a acestor penalităţi.
Prevederile privind utilizarea necorespunzătoare a resurselor administrative ar trebui să fie perfecționate în continuare, inclusiv prin introducerea unui mecanism eficient pentru prevenirea acestor încălcări, mai afirmă experţii Comisiei de la Veneţia. Ei critică prevederile care limitează posibilitatea observatorilor de a monitoriza toate etapele procesului electoral şi cele care îngrădesc accesul concurenţilor şi observatorilor la listele electorale. Comisia de la Veneţia recomandă excluderea prevederilor care deleagă „competenţe excesive” autorităţilor electorale care ar urma să înlocuiască instanțele judiciare în procesul de excludere a concurenților din cursă.
Avizul Comisiei sugerează că amendamentele propuse nu soluționează problema transportării organizate a alegătorilor şi mituirea acestora. „Interdicția aplicată doar atunci când alegătorii sunt transportaţi „pentru a-i determina să voteze pentru unul dintre candidați” e dificil de aplicat în practică”, se arată în document.
Ministrul Justiţiei Fadei Nagacevschi, cel care a solicitat opinia Comisiei de la Veneţia, a comentat pe pagina sa de Facebook că e puţin probabil ca modificările electorale să poată fi aplicate la apropiatul scrutin prezidențial. „În aviz se stabilește că, schimbările propuse ar fi putut fi aplicate pentru alegerile prezidențiale, dacă ar fi fost adoptate până la începutul perioadei electorale. Spre regret, acest fapt, se pare că, nu mai este posibil”, a notat ministrul Nagacevshi reproșând opoziţiei că „s-a opus populist îmbunătățirii cadrului legal”.
Societatea civilă a dezaprobat, inclusiv graba şi superficialitatea
Carențele identificate de experţii Comisiei de la Veneţia coincid în mare parte cu criticile dure formulate anterior de opoziția parlamentară, societatea civilă, iar după ele – și de unii oficiali ai UE. Amintim că opoziţia parlamentară a respins amendamentele suspectând majoritatea parlamentară că și-ar dori o recroire a regulilor electorale pentru favorizarea lui Igor Dodon la alegerile din toamnă, în detrimentul regulilor democratice. Iar societatea civilă a dezaprobat, inclusiv graba şi superficialitatea cu care deputații majorității au respins toate propunerile de îmbunătățire a proiectului.
Trei europarlamentari, între ei președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul UE – Moldova, Siegfried Mureșan, s-au alăturat criticilor aduse proiectului. Ei reproșaseră, între altele, autorităților moldovene că au substituit amendamente absolut necesare pentru curmarea cumpărării de voturi cu prevederi care limitează de fapt dreptul la vot al cetățenilor.
