Pentru ca parlamentul dominat de majoritatea Dodon-Plahotniuc-Şor să fie dizolvat a mai rămas un hop - anularea stării de urgență, a declarat Europei Libere deputatul Octavian Țîcu, liderul PUN. Sesizarea pe care a depus-o în acest sens a trecut admisibilitatea la Curtea Constituțională. Sesizarea privind controlul constituționalității hotărârii guvernului cu privire la propunerea declarării stării de urgenţă și a hotărârii parlamentului privind declararea stării de urgenţă va fi examinată miercuri, 28 aprilie.
Europa Liberă: Mai e mult până va afla opinia publică când se dizolvă parlamentul și pentru când poate fi stabilită data alegerilor parlamentare anticipate?
Octavian Țîcu: „Așa cum știți, am depus sesizarea, pentru că în ea se cramponează la ora actuală dizolvarea parlamentului. Imediat ce Curtea va decide anularea, pentru că este inevitabilă, atunci dna președintă are toate drepturile legale și constituționale de a dizolva parlamentul și de a stabili data alegerilor parlamentare anticipate.”
Europa Liberă: Să precizăm că, totuși, la Curtea Constituțională sunt depuse două sesizări – Dvs. ați depus o sesizare și doi deputați din Partidul Acțiune și Solidaritate au și ei o sesizare.
Octavian Țîcu: „Mă bucur că nu-i de la PPDA, că PPDA-ul ne-a copiat toate sesizările noastre la Curtea Constituțională...”
Europa Liberă: Uneori, ei spun că și Dvs. le copiați.
Octavian Țîcu: „Niciodată, niciodată! Deci, noi am depus sesizarea cu plafonul de amenzi, după care ei au repliat-o, noi am depus cu limba română, ei au repliat-o. Și acum eu am declarat că îl scot pe Șor în afara legii, ei au pus-o înaintea mea, ca să nu apară iarăși copiatori, dar, sigur, asta-i politica, oamenii văd mai bine ce se întâmplă și cred eu că își dau seama.”
Europa Liberă: A trecut ceva timp de când ați depus acea sesizare la Curtea Constituțională, dar Curtea nu se grăbește s-o examineze.
Octavian Țîcu: „Nu se grăbește, pentru că trebuie respectată consecutivitatea și întâi a fost, desigur, sesizarea pe care a înaintat-o dna președintă privind condițiile de dizolvare și eu cred că se pregătesc premisele și opinia publică are nevoie de un pic de pregătire. Sper foarte mult să nu se întindă până în mai, până cât va dura, pentru că, ca să înțelegeți, de ce am făcut eu această sesizare, dincolo de raționamentele pe care le-am enunțat și am spus clar că avem nevoie să se respecte legea, asta a fost un test, o probă, o testare a limitelor constituționalității. Dacă Curtea nu va spune nimic, acest parlament va veni din nou și va dispune încă două luni de carantină, pentru că, vezi Doamne, s-a mărit numărul de îmbolnăviri și e nevoie vaccinarea să intre în termen. Aici este marele risc, de aceea ar fi foarte bine Curtea să se pronunțe asupra acestui aspect, pentru că sunt întrunite toate trei, acolo au fost trei încălcări flagrante, pe care le-am punctat în sesizare.”
Europa Liberă: Care sunt ele?
Octavian Țîcu: „Prima: guvernul nu a avut dreptul să propună acest lucru de dizolvare, nu intră în atribuțiile guvernului...”
Europa Liberă: Nu este inițiativa guvernului, guvernul a venit și i-a cerut parlamentului să decidă.
Octavian Țîcu: „Nu, guvernul nu are niciun drept nici să propună, nici să înainteze, nimic. El își exercită drepturile de administrare a administrației publice. Doi: parlamentul nu are dreptul la inițiative de asemenea gen, este clar spus cine poate veni...”
Europa Liberă: Guvernul și președinția...
Votul parlamentului este anticonstituțional...
Octavian Țîcu: „Și trei: votul parlamentului este anticonstituțional, s-a votat o chestiune anticonstituțională. Deci, sunt trei, dincolo de faptul că al patrulea lucru pe care l-am invocat și l-am spus – nu s-a venit cu pachetul de acțiuni pe care le-ar solicita instituirea stării de urgență, lucru care nu s-a întâmplat.”
Europa Liberă: Și acum totul rămâne la latitudinea Curții Constituționale și în funcție dacă emite sau nu emite o hotărâre, atunci va fi foarte clar ce e cu soarta stării de urgență?
Octavian Țîcu: „Dacă aș fi președintele statului, imediat, în aceeași zi, eu aș avea deja decretul pregătit pentru momentul în care Curtea spune că instituirea stării de urgență a fost ilegală, în aceeași zi sau a doua zi la prima oră președinta statului trebuie să emită decretul de dizolvare a parlamentului și de stabilire a datei alegerilor. Dacă reușim până la sfârșitul lunii, putem avea alegeri în ultima duminică a lunii iulie, dacă nu reușim în aprilie și lucrurile se vor întinde, vom avea alegeri la începutul lui septembrie – mijlocul lui septembrie, poate.”
Europa Liberă: Președinta mereu a insistat pe ideea că, imediat ce se pronunță hotărârea Curții Constituționale, ea va emite acel decret privind dizolvarea parlamentului și stabilirea datei alegerilor.
Octavian Țîcu: „Eu vreau să vă spun că Curtea Constituțională, ca și președinția, și noi ca partid, am urmat logica pe care am enunțat-o și în campania prezidențială, și în spiritul votului din 15 noiembrie. Votul din 15 noiembrie a dat 57 la sută pentru schimbarea proeuropeană și românească unui candidat care a fost susținut de toate forțele de opoziție care au reprezentat în esență Blocul ACUM și deciziile Curții până la ora actuală și acțiunile președinției s-au încadrat în spiritul acestui vot. Deci, contextul în care noi ne aflăm politic este unul diferit decât cel din 27 februarie 2019. Prin urmare, succesiunea de acțiuni care s-au întâmplat, cele două propuneri făcute de președinție, sustragerea subită a dnei Durleșteanu din cursă, decizia Curții Constituționale privind legalitatea propunerii candidaturii dlui Grosu, venirea procurorului general, care a fost un element foarte important, de foarte multe ori trecut cu vederea.
Ce a făcut procurorul general? Primul lucru: a stigmatizat fracțiunea Șor, a stigmatizat-o ca fiind un grup criminal, ceea ce făcea alianța cu socialiștii un cal mort și, practic, compromitea această alianță și prin această scoatere de imunitate a punctat explicit că există doi oameni care pot la rândul lor la fel de ușor să fie condamnați. Și lucrul acesta a sporit șansele ca parlamentul să fie dizolvat, pentru că un asemenea discurs care a venit din partea procurorului general cu siguranță că a adus claritate asupra faptului ce reprezintă actualul parlament.”
Europa Liberă: Doar că după două zile instanța a decis altceva...
Octavian Țîcu: „Asta-i altă chestiune. Deci, eu mă refer strictu modo la nota informativă a procurorului, care a spus niște lucruri pe care nu le-au spus alții și, mai ales, gândiți-vă că aceste afirmații ale procurorului se întâmplă într-un context în care majoritatea este deținută de socialiști și de Șor. Și să vii și să spui foarte franc: uite, acesta-i grup criminal, asta-i organizație criminală, iar X și Y sunt parte a unui grup criminal pe care îl conduce Șor, este clar, din punctul meu de vedere. Ce se va întâmpla mai târziu, vom vedea care sunt dedesubturile acestor scheme, dar pentru noi, de exemplu, pentru mine personal a fost un motiv de a înainta la Curtea Constituțională această sesizare privind scoaterea Partidului „Șor” în afara legii. Noi am mers și mai departe, pentru că, evident, jurisdicția Curții Constituționale poate contraria acest punct prin faptul că un deputat nu poate pune la îndoială legalitatea unui partid, noi am mers și mai departe și am depus sesizare la Ministerul Justiției privind suspendarea temporară a activității Partidului „Șor” pe mai multe criterii care au fost încălcate, dar există în ultimă instanță și decizia judecătoriei, pentru că noi avem experiența ca partid când am scos-o pe Reghina Apostolova din cursa pentru Primăria orașului Chișinău tocmai printr-o decizie de judecată, în care s-a arătat clar că acest candidat a folosit surse din exterior nedeclarate.”
Europa Liberă: Dvs. știți foarte bine opiniile experților în drept constituțional, care spun că nu e chiar atât de ușor să scoți un partid în afara legii, ba chiar și din cursa electorală, pentru că cel puțin un om care se identifică cu o formațiune politică nu înseamnă că întregul partid trebuie eliminat?
Octavian Țîcu: „Da, dar atunci gândiți-vă la faptul că acest om este denumirea partidului. Deci, Partidul „Șor” are în frunte un om condamnat într-o primă instanță la șapte ani și jumătate.”
Europa Liberă: Dar nu e verdictul definitiv.
Octavian Țîcu: „Nu-i verdict definitiv, dar noi avem o situație similară, au mai fost situații similare în alte state, chiar în state comunitare, în Grecia a fost scos în afara legii un partid care a avut dovadă clară de implicare în cazul unui asasinat. Deci sunt mai multe dovezi de acest gen, dar pentru noi a fost important că ni s-au dezlegat mâinile din partea unor autorități oficiale ale statului Republica Moldova, pentru că procurorul general reprezintă o instanță în Republica Moldova perfect legală pentru a emite asemenea verdicte.”
Europa Liberă: Se pare că toți actorii politici deja s-au împăcat cu gândul că alegerile parlamentare anticipate sunt inevitabile, dar totuși după anunțarea verdictului Curții Constituționale, răspunzându-i Maiei Sandu că s-au întrunit toate condițiile pentru dizolvarea actualului legislativ, fruntașii PSRM, liderul lor, Igor Dodon, spune că ar putea să nu țină cont de această hotărâre, decizie a Curții Constituționale.
PSRM nu mai poate face nimic acum și ar trebui toată lumea să se pregătească de anticipate...
Octavian Țîcu: „Este un risc pentru ei, că e uzurparea puterii. Orice decizie a Curții Constituționale contestată în așa fel, în condițiile în care lucrurile sunt clare, înseamnă că uzurpezi puterea în stat. Ce ar putea socialiștii să facă? Probabil că vor încerca cumva să schimbe componența Curții prin noua alegere sau numirea unui nou judecător, dar, oricum, vor fi 3 la 3 și votul decisiv va fi al președintelui Curții Constituționale. Din punctul meu de vedere, socialiștii nu mai pot face nimic acum și ar trebui toată lumea să se pregătească de alegeri anticipate.”
Europa Liberă: Dar să ceară demisia celor trei magistrați ai Curții?
Octavian Țîcu: „În baza cărui fapt?”
Europa Liberă: Vă întreb, ar avea șanse?
Octavian Țîcu: „Nu, nicio șansă! Nu există niciun temei, Curtea Constituțională este o instituție diferită, autonomă, independentă, în care magistrații sunt în drept să ia deciziile așa cum le știm și sunt garantate de Constituție, deci să-și caute de treabă.”
Europa Liberă: Sunteți pregătit să mergeți în această cursă a alegerilor parlamentare anticipate. Am văzut sondajele, acolo nu prea apar șanse ca să accedeți în următorul parlament. Asta vă motivează și mai mult să luptați?
Octavian Țîcu: „Nu mă deranjează în niciun fel. Eu am sondajul cotidian al contactului cu cetățenii, am senzația faptului cum se dezvoltă, crește partidul, am încredere în platforma unionistă pe care o avem și care crește prin personalități remarcabile care au făcut ceva pentru ideea noastră națională și suntem la ora actuală unica formațiune politică care reprezentăm, de fapt, ideea națională ancorată pe un filon ideologic foarte clar, pe ideea reîntregirii românității, un partid intelectual, un partid care a captat și va fi cu siguranță și competent din punctul de vedere al administrării și conducerii Republicii Moldova pe direcția reîntregirii cu România. Dacă la ora actuală am reuși, în cele din urmă, să declanșăm acest mecanism de dizolvare a parlamentului, vom intra cu siguranță în parlament, pentru că asta este și încrederea noastră, și a membrilor de partid, și a celor care au aderat la platforma unionistă.”
Europa Liberă: Ați decis cum vă veți înscrie în cursă – de unii singuri, într-un bloc?
Octavian Țîcu: „Da, noi am vrut și am propus reiterarea Blocului ACUM, plus cu PPDA – PAS. Din câte observ eu, nu se dorește acest lucru, se va merge fiecare cu căruța lui și noi vom avea platforma unionistă și platforma Partidului Unității Naționale, vom face o listă comună din oameni care nu neapărat vor fi membri ai Partidului Unității Naționale. Până la ora actuală avem șase personalități importante pentru istoria noastră recentă – și a României, și a Republicii Moldova –, care au aderat la platforma unionistă și cred eu că după cele două scrutine pe care eu personal le-am avut foarte strânse - și alegerile la primărie, și la prezidențiale - s-au creat premisele ca noi să putem accede în Parlamentul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dvs. acum cutreierați Republica Moldova în lung și-n lat.
Octavian Țîcu: „Da, așa e.”
Europa Liberă: Totuși, din discuțiile pe care le aveți cu simpatizanții Dvs., ce concluzii trageți, că vrea lumea anticipate?
Octavian Țîcu: „Lumea își dorește schimbarea, își dorește anticipate; lumea pledează pentru mai multe chestiuni. Sigur, oamenii cu care noi vorbim reprezintă, de fapt, elita satelor și a localităților, dar este important că sunt de partea noastră, pentru că ei sunt mesagerii principali ai schimbărilor în comunitățile pe care le au, pentru că ideea națională și lucrurile pentru care pledăm, noi suntem prin excelență un partid care reprezentăm această categorie socială, care este destul de numeroasă și care se identifică cu Partidul Unității Naționale, în linii generale. Și sporește nu doar interesul și dorința cetățenilor de a avea un alt parlament, dar și dorința cetățenilor de a avea Partidul Unității Naționale în Parlamentul Republicii Moldova, ca o voce clară în ceea ce privește ideea de reunire și ideea de românism, în general, în Republica Moldova.
Cu regret, actualul parlament nu a avut o componentă unionistă explicită, ea s-a configurat pe parcursul acestui parlament, suntem, cel puțin, doi deputați care vom fi pe listele Partidului Unității Naționale și lucrul acesta este îmbucurător. Și dl Reniță a aderat la platforma unionistă. Asta ne oferă mai multe șanse și posibilități și ne-a oferit, de fapt, pentru că s-a văzut clar cine sunt pilonii de rezistență în acest parlament împotriva mai multor tentative, ca să înțelegeți că nu-i vorba doar de majoritatea Șor-Dodon. Deci, au fost și din alte părți, iar noi am rămas implacabili în această dorință de a menține priza asupra intereselor pe care le au cetățenii Republicii Moldova, românii din Republica Moldova și interesele statului român ca atare.”
Europa Liberă: Dar dacă vine o propunere din partea Platformei Demnitate și Adevăr să faceți un bloc electoral, acceptați?
Octavian Țîcu: „Cu Platforma DA nu cred că vom putea. Dacă are logică o construcție, asta este doar cu PAS și PPDA, asta ar merita logic, altfel, ca să înțelegeți, viziunile și construcțiile ideologice de moment sunt diferite, experiențele politice sunt diferite. Dar cel mai mult ce ne-ar îngrijora este construcția post-factum, pentru că după asta, dacă intri în parlament, ai nevoie de a construi o anumită linie de acțiune, care va fi compromisă de această încurcătură, pentru că eu nu cred că o alianță cu PPDA ar aduce suficienți deputați ca să avem două fracțiuni, dar dacă nu vom avea două fracțiuni este compromis total și actul de vot, și acțiunea politică, prin urmare, cea mai...”
Europa Liberă: Păi și dacă veniți împreună cu fostul Bloc ACUM, atunci nu tot e vorba despre creare mai multor fracțiuni?
Octavian Țîcu: „Atunci ar fi trei fracțiuni, pentru că calculele arată că toate trei formațiuni împreună ar depăși cu ușurință 50 la sută. Și asta înseamnă că poți cu ușurință să faci trei fracțiuni, fiecare cu linia ei de acțiune, asumându-și actul de guvernare, dar să știți că viziunile pe care le au unioniștii sunt mult diferite față de cele ale PAS-ului.”
Europa Liberă: Și care ar fi diferența?
Chestiunile legate de moldovenismul civic, de națiunea moldovenească nu sunt decât o continuare a mitologiei sovietice...
Octavian Țîcu: „Cea mai importantă diferență este viziunea asupra problemei identitare și aici eu o spun cu toată seriozitatea și e un avertisment pe care îl dau și dnei Maia Sandu. Discursul de la Strasbourg, de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pentru noi este un semnal clar că lucrurile nu merg în direcția pe care noi considerăm, ca unioniști, că ar trebui să evolueze. Chestiunile legate de moldovenismul civic, de națiunea moldovenească și alte aberații de acest gen nu sunt decât o continuare a mitologiei sovietice privind poporul moldovenesc sovietic ș.a.m.d. Discuțiile de acest gen trebuie lăsate în alte dimensiuni, pentru că este clar, și noi am spus acest lucru, această statalitate s-a datorat unioniștilor, s-a datorat celor care au făcut Mișcarea de Renaștere Națională, care erau in corpore unioniști, oameni care au văzut construcția acestui stat ca un pas spre Unirea cu România, iar simbolurile acestui stat sunt românești, populația majoritară a acestui stat sunt moldovenii, românii care vorbesc limba română, deci, noi suntem 80 la sută din populație, nu există un popor moldovenesc, pentru că aici este pur și simplu un transfer imaginar al argumentației de tip sovietic.
Dacă dna Maia Sandu dorește să se raporteze la speech-urile lui Kulminski, Popov, Mark Tkaciuk, Alioșa Tulbure și Nicu Popescu, atunci noi nu ne vom înțelege. Este o claritate din acest punct de vedere, iar România va reacționa foarte drastic la asemenea forme de a impune un discurs privind moldovenismul. Deci, să fie clar din punctul acesta de vedere. Noi putem colabora pe multe dimensiuni, putem colabora pe pașii incipienți de înlăturare a lui Plahotniuc, Dodon, Șor, de înlăturare a pandemiei, a consecințelor economice, a curățării sistemului de justiție, a pașilor de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care până la un moment sunt aceiași pași de integrare în România și după asta să discutăm cu cetățenii Republicii Moldova cum ne integrăm în Uniunea Europeană și în NATO – ca o țară aparte sau prin intermediul României, dar lăsând la o parte chestiunile legate de moldovenismul civic. Acesta este un teren minat, pe care noi nu-l vom accepta.”
Europa Liberă: Și totuși, după vizita întreprinsă la Strasbourg, participând la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, președinta Sandu a făcut o escală la București, s-a întâlnit cu primele persoane în stat și din comunicatele de presă am aflat despre sprijinul pe care în continuare este gata să-l ofere România Republicii Moldova și chiar spun că de când a preluat Maia Sandu mandatul de șef de stat cooperarea bilaterală cunoaște evoluții.
Octavian Țîcu: „Evident, pentru că lucrurile care s-au schimbat în Republica Moldova au nevoie de o susținere, dar noi vom atrage atenția Bucureștiului, dar chiar fără să atragem atenția Bucureștiului, lucrurile nu vor fi tolerate în momentul în care se va vorbi de chestiuni de acest gen. Aici locuiesc români-moldoveni care sunt români-moldoveni ca și cei de peste Prut, iar chestiunile sau sintagmele legate de poporul moldovenesc și națiunea moldovenească sunt o acțiune îndreptată împotriva statului român și este un raider cultural și etnic, și identitar, și lingvistic.”
Europa Liberă: Dar Dvs. cunoașteți cât de neomogen este bazinul electoral în Republica Moldova?
Octavian Țîcu: „De aceea trebuie de evitat chestiunile acestea, vorbiți în termeni de cetățeni moldoveni și lăsați chestiunile astea să le dezbată cei care au competențe și dorință. În interiorul PAS-ului sunt oameni care au diferite viziuni și sunt și istorici, și sunt oameni care cunosc realitățile, noi nu trebuie să intrăm în zona acestui pragmatism politic și din dorința de a atrage voturi să cretinizăm contextul politic, pentru că toți fac asta. Deci, eu înțeleg dorința de a capta tot votul, dar asta este imposibil într-o societate în care trăim. Societatea noastră va evolua firesc atunci când interesele și drepturile supreme ale cetățenilor vor fi respectate.
Până la ora actuală nimeni nu le respectă, iar cine are o viziune foarte clară asupra viitorului Republicii Moldova este Partidul Unității Naționale, care propune un proiect de bunăstare, securitate și prosperitate tuturor cetățenilor printr-o integrare în statul român, care este mult avansat din punct de vedere economic. Asta înseamnă că imediat vei avea salarii și pensii de trei-patru ori mai mari, vei avea un sistem de securitate care îți va permite să reziști presiunilor unui război hibrid și vei avea multe alte beneficii pe care acum le cauți. Politicienii moldoveni nu trebuie să fie ipocriți și să vorbească în mai multe limbaje, nu te duci la București și vorbești în termenii Basarabiei asuprite și poate ne ajutați, cerșești ajutorul României și după asta vii la Chișinău sau la Strasbourg și te ancorezi în chestiuni legate de moldovenismul civic și alte chestiuni de acest gen. Ori suntem loiali și renunțăm la cetățenia română, și spunem că suntem moldoveni și construim națiunea moldovenească, și ne scuzați, frați români, ori ne asumăm chestiunea asta și nu mergem la București. Deci, asta trebuie să înțelegem foarte clar, pentru că aici se naște ipocrizia actului politic și de aici apar și ostilitățile pe care le vom avea pe viitor, dacă ele vor fi perpetuate.”
Europa Liberă: Dar când mergeți la Comrat, la Bălți, la Tiraspol, Dvs. cunoașteți că spiritele sunt altele?
Octavian Țîcu: „Dar ele vor fi așa în continuare. Dvs. credeți că la 1918 erau altfel realitățile? Erau exact la fel.”
Europa Liberă: E comparabilă situația?
Octavian Țîcu: „Era la fel, așa-i contextul de divizare, dar trebuie să decidem prin prisma majorității care este calea cea mai sigură și rapidă ca cetățenii Republicii Moldova să aibă bunăstare și prosperitate. Noi acum discutăm să aducem pensia minimă în Republica Moldova la 2.000 de lei, asta va fi în 2030 poate. În România acum sunt 4.000 de lei pensia minimă.”
Europa Liberă: Dar și acest lucru nu se întâmplă peste noapte, dle Țîcu.
Oamenii nu mai aruncă cu pietre în unioniști, nu mai sar la bătaie...
Octavian Țîcu: „Este adevărat, dar cetățenii să știți că judecă și prin prisma acestor comparații și de asta unionismul iluminat pe care noi l-am propus are aderență la oameni. Și oamenii nu mai aruncă cu pietre în unioniști, nu mai sar la bătaie, intră în esență, noi discutăm cu ei, le explicăm avantajele unirii, agresivitatea față de ideea unionistă a scăzut evident, procentajul unioniștilor este la fel de mare, urmează să vedem ce vor da aceste alegeri.
Dacă aceste alegeri nu vor aduce o formațiune unionistă în parlament, este clar că moldovenii își doresc în continuare statul lor și își doresc să trăiască în imaginarul acesta moldovenesc și atunci este clar că trebuie să ne ocupăm cu alte lucruri, să scriem cărți despre istorie, sperând că poate vreodată se vor trezi și își vor dori acest lucru în mod imediat. Dar dacă votul va fi masiv pentru formațiunea PUN și noi vom intra în parlament cu o fracțiune numeroasă și vom prelua posibilitatea de a exercita guvernarea, lucrurile se vor schimba dramatic și foarte rapid.”
Europa Liberă: Nu credeți că îi înrăiți și mai mult pe cei din tabăra socialistă?
Octavian Țîcu: „Din contra, vreau să vă spun, indiferent ce s-ar întâmpla pe dreapta, ori că e Maia Sandu, ori că unioniștii, socialiștii oricum sunt înrăiți.”
Europa Liberă: Dar ați văzut reacția socialiștilor doar la declarația sau la răspunsul pe care l-a oferit Maia Sandu la Strasbourg unui eurodeputat român referitor la modificarea art. 13 din Constituție și imediat criticile s-au îndreptat către președinte?
Octavian Țîcu: „Evident, asta este situația în care noi ne aflăm. Fracțiunea socialiștilor are 30 și câți deputați?”
Europa Liberă: Treizeci și șapte.
Octavian Țîcu: „Așa-i. Poate cetățenii Republicii Moldova se vor dumeri și vor vota altfel, că dacă avem 60 la sută într-un parlament reprezentat de forțele proeuropene și românești, normal că trebuie să schimbăm art. 13. Art. 13 este o cutumă, un atavism sovietic, care trebuie înlăturat și dacă nu facem acest lucru, întrebarea adresată de Titus Corlățean reflectă, de fapt, poziția statului român: voi ce faceți acolo, umblați cu mâna întinsă la București și rămâneți cu limba moldovenească în Constituție? Deci, trebuie claritate din punctul acesta de vedere.”
Europa Liberă: Parlamentul mai poate îmbunătăți condițiile pentru a se vota în regiunea transnistreană, în diasporă pot fi îmbunătățite condițiile de vot?
Octavian Țîcu: „Actualul parlament poate face lucrul acesta, dacă își dorește într-adevăr și dacă are interes, dacă nu va exista interes – nu va putea fi votat nimic, pentru că majoritate nu există, iar cei care sunt înțeleși plenar între ei sunt Dodon și Șor, și cu resturile de la Plahotniuc.”
Europa Liberă: Și Dvs. credeți că ei pot încă să ia decizii?
Acesta e sfârșitul unui parlament care n-a avut și nu are nici un istoric...
Octavian Țîcu: „Nu mai pot lua decizii din momentul în care parlamentul va fi dizolvat prin decret prezidențial. Acesta e sfârșitul unui parlament care n-a avut și nu are nici un istoric, nici un merit, nu va rămâne prin nimic în memorie, decât cu faptul că a fost un loc al schimbărilor pălăriilor de la lună la lună și al guvernărilor, și al alianțelor.”
Europa Liberă: Și totuși, în viitorul parlament se vor întâlni forțele de stânga și forțele de dreapta. Puteți anticipa compoziția din următorul legislativ?
Octavian Țîcu: „Eu îmi doresc foarte mult ca în viitorul parlament trei formațiuni să poată constitui majoritatea, mă refer la PAS, la PPDA și la PUN, să putem intra în parlament. Și le doresc la ambele partide succes ca să aibă posibilitatea, desigur că noi vom fi critici acolo unde este nevoie de critică, așa cum este într-o democrație, dar noi îi vedem ca parteneri firești și aliați pe PPDA și PAS în campania electorală, în rest, vom demola tot ce constituie regimul oligarhic al lui Plahotniuc, toate conexiunile cu regimul, pentru că sunt unele vizibile, altele mai puțin vizibile și vom contesta toate formațiunile care au această abordare isterizată, populistă și care nu se încadrează decât în această direcție pe care a trasat-o AUR-ul în România.”
Europa Liberă: Dar, apropo, ce părere aveți despre direcția pe care a trasat-o AUR-ul în România?
Octavian Țîcu: „AUR-ul în România este un partid la ora actuală antiromânesc, profund antieuropean și care face un mare deserviciu unionismului în Republica Moldova, și care, sper eu că înțelege situația în care ne aflăm la ora actuală pentru ca să nu îngreuneze consolidarea polului unionist. De altfel, toate aceste acțiuni sunt clar instrumentalizate de regimul Dodon-Plahotniuc-Șor, care are interes în continuare să divizeze polul unionist.”
Europa Liberă: Sau vă este frică să nu vă ia simpatizanții?
Octavian Țîcu: „Nouă ne este frică de faptul că aceste intrusiuni ar putea diviza polul unionist, noi nu ascundem că avem îngrijorări în legătură cu acest fapt, la fel ca și fărâmițarea polului unionist care nu depinde de PUN la ora actuală. Să știți că aceste acțiuni, oricât ai uni unioniștii – se va găsi un X, Y, Z care va dori să-i separe, va apărea o convenție, va apărea o mișcare, va apărea un bloc, va apărea un X, Y, Z, care se va poziționa unionist și atunci problema unioniștilor nu este în a consolida forțe politice expirate, compromise, ci este într-o opțiune clară de a alege o forță politică, care este consolidată la ora actuală și este unica forță unionistă care are reprezentanți în teritoriu, are reprezentanți în parlament și are posibilitatea într-adevăr de a consolida polul unionist la ora actuală.”
Europa Liberă: Dar nu a încetat acest reproș, că unioniștii nu se pot uni?
Octavian Țîcu: „El va fi încontinuu, așa cum este că dreapta nu se poate uni. Deci, noi vrem toți unire și pe dreapta, și între unioniști, dar acesta este un mit. Cetățenii nu trebuie să se focuseze asupra unirii unioniștilor sau unirii dreptei, ei trebuie să se focuseze asupra credibilității partidelor politice, pentru că credibilitatea unui partid este determinată de patru criterii: liderul partidului politic, echipa pe care o are, liderii locali pe care îi are și organizațiile, și mesajul politic. Deci, cetățenii Republicii Moldova vor trăi așa cum vor vota. Dacă își vor dori să aibă o opțiune unionistă națională care să le reprezinte interesele plenar – vor vota PUN-ul, pentru că asta este imaginea pe care o are liderul, o are echipa, o are mesajul și acțiunile pe care le-am avut până acum.”
Europa Liberă: Dvs. ați lăsat să se înțeleagă că doriți alegeri parlamentare anticipate cât mai repede posibil?
Octavian Țîcu: „Da.”
Europa Liberă: Dar procesul de imunizare nu ar trebui să dea și el rezultate, pentru că mulți se arată îngrijorați de numărul mare al deceselor?
Octavian Țîcu: „Nu ajută nici într-un fel, nici nu încurcă. De fapt, instituirea stării de urgență a fost o găselniță pentru a amâna aceste alegeri, se putea de făcut lucrurile mult mai rapid și alegerile să le avem la sfârșitul lui iunie, să avem un guvern rapid instituit, care să înceapă masiv vaccinarea, că măsurile pe care le-a întreprins, neîntreprinzându-le, guvernul puteau fi făcute și fără starea de urgență, vaccinarea la fel putea fi făcută. Am făcut alegeri prezidențiale în 2020, s-au făcut alegeri în întreaga lume, fără ca lucrurile să se complice. Asta este continuarea unei agonii, deci, asta este, dacă vom găsi scuze de diferit fel pentru a amâna alegerile, ele ne vor aduce la ridicol.”
Europa Liberă: Politizarea vaccinului tot nu încetează...
Octavian Țîcu: „Așa este, cu regret.”
Europa Liberă: Și în parlament, acolo unde în loc politicienii să fie modele pentru cetățeni și să spună cât de mult ar ajuta întregii societăți un proces corect de imunizare, acolo e o competiție cine și de unde aduce vaccin.
Octavian Țîcu: „Și e o competiție în care s-a angrenat și președinția, și Dodon, și noi ne-am angrenat, dar ne-am angrenat dintr-o dorință sinceră, că noi altfel nu vedem cum putem soluționa problema decât prin intermediul statului român, pentru că, oricum, statul român oferă marea parte a acestor vaccinuri, oricum, statul român imunizează cetățenii basarabeni care...”
Europa Liberă: 204 mii de doze de vaccin până astăzi a oferit...
Octavian Țîcu: „Ieri, când am fost la rapel, erau trei moldoveni în afară de mine cu dl Reniță, iar atunci când am fost prima oară eram șapte. Deci, este clar că oamenii se vaccinează în România, având cetățenie română, lucrurile oricum încolo evoluează. Putea fi adoptat un plan comun care să ofere posibilitatea statului român, mi-am primit un document foarte frumos cu care sunt liber să circul oriunde vreau și asta este soluția pe care noi împreună cu Partidul Mișcarea Populară am propus-o și am sugerat-o statului român, dar statul român nu poate veni aici și spune: haideți să vă vaccinăm, că noi credem că... Aici trebuie să fie din partea parlamentului, din partea guvernului, din partea președinției o cerere explicită privind constituirea acestor locuri de vaccinare la frontieră sau în anumite locuri în Republica Moldova și lucrurile s-ar fi rezolvat mult mai rapid.”
Europa Liberă: Oricum, ziceam că România a oferit până astăzi 204 mii de doze de vaccin, autoritățile de la București promit să sprijine și în continuare procesul de imunizare pentru cetățenii din Republica Moldova, vedem cât de mult ar putea să se întindă această perioadă de imunizare, cel puțin, premierul interimar Ciocoi spunea că ar putea să dureze de la trei până la patru ani de zile vaccinarea. În funcție totuși de rezultatele bune care se înregistrează pe această platformă, va fi mai sigur și pentru cetățean atunci când va merge la secția de votare să-și exprime opțiunea de vot?
Octavian Țîcu: „Așa e, s-ar putea ca reticența față de îmbolnăvire să fie un motiv, dar totul va depinde de mobilizarea pe care o vom avea, cetățenii oricum, mare parte din ei sunt deja montați psihologic că acest parlament trebuie dizolvat și greșelile pe care le fac socialiștii, tâmpeniile efective uneori care depășesc imaginarul contribuie la faptul ca cetățeanul să fie revoltat și să vină la alegeri ca să vadă, în sfârșit, dizolvat acest parlament și să nu-l mai vadă pe Șor sau pe plahotniucei și pe Dodon, și pe toți.”
Europa Liberă: Deci, rămâneți optimist?
Octavian Țîcu: „Da, întotdeauna am fost optimist și mi-am urmat un traseu de continuitate ca și sportivii, mi-am planificat performanța întotdeauna și cred foarte mult că cetățenii, în sfârșit, ne vor oferi acest vot de încredere pe care noi îl vom reprezenta cu demnitate în viitorul parlament.”
