Octavian Armașu (guvernator BNM): „R. Moldova poate rămâne fără finanțare externă”(VIDEO)

56 de deputați au votat pentru adoptarea acestei decizii. Reprezentantul Fondului Monetar Internațional în Republica Moldova, Rodgers Chawani, considera că „este un pas înapo” în reforma sectorului bancar inițiativa deputaților socialiști de a anula legea miliardului, cea prin care statul s-a obligat să restituie paguba în urma „furtului miliardului”. Guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu, a declarat că acest lucru poate anula toate eforturile care s-au făcut pentru însănătoșirea sistemului financiar al Republicii Moldova.

Europa Liberă: Deputații socialiști au o inițiativă, vor să adopte Legea lustrației, iar sub incidența acestei legi nimerește și conducerea Băncii Naționale. Să admitem că este votată această lege, ce se întâmplă cu conducerea Băncii Naționale atunci, rămâne entitatea fără administrație?

Octavian Armașu: „A fost un an destul de dificil anul 2020 pentru Banca Națională. În primul rând, a fost un an plin de evenimente, sigur că vorbim de pandemie și de criza economică, dar au fost și alte lucruri mai complicate, mai multe provocări au fost pe care eu cred că Banca Națională le-a depășit cu demnitate și noi acum poate am devenit și mai puternici, și mai independenți, după aceste evenimente. Nu pot să zic că nu am deranjat lumea pe parcursul acestui an. Probabil că au fost oameni cărora nu le-a plăcut ce face Banca Națională și cum face Banca Națională, probabil că au fost oameni cărora le-am trecut drumul cu interesele, dar asta este funcția Băncii Naționale.

Noi acționăm în interesul public, acționăm în interesul oamenilor, cetățenilor care țin banii în sistemul financiar, care operează cu banii emiși de Banca Națională, noi vrem să le asigurăm lor stabilitate, vrem să le asigurăm lor liniște și condiții pentru dezvoltare și prosperare. Vorbim de faptul că, iată, am avut mai multe încercări, iată a mai venit acum una, Legea lustrației, ea vizează mai multe instituții, nu doar Banca Națională. Așa cum o văd eu, sincer, mie nu-mi prea vine să cred că va fi votată, pentru că ea are foarte multe aspecte neconstituționale. Astfel de legi au mai fost încercări să fie adoptate în alte țări și nu au avut sorți de izbândă. Lustrația este un exercițiu foarte complex, el se face uneori în unele țări, dar atunci când au schimbări, răsturnări importante de situație, când se răstoarnă niște regimuri dictatoriale, regimuri autoritare. Nu cred că am avut așa ceva în Republica Moldova, dacă a și fost, să zicem așa, o putere politică ce a avut unele derapaje, asta nu înseamnă că am fost chiar acolo, în al doilea rând, lustrația se face după anumite principii. Oamenii trebuie să aibă dreptul să-și apere onoarea și demnitatea, trebuie să se pornească de la principiile nevinovăției și atâta timp cât aceste principii se încalcă, legea aceasta nu are nicio perspectivă.”

Europa Liberă: Dacă eventual este votată, sub incidența acestei legi cad conducătorii instituțiilor care au fost numiți, așa se zice, în perioada regimului Plahotniuc, din 2016 până în 2019.

Octavian Armașu: „Faptul că ai fost numit într-o anumită perioadă într-o funcție încă nu este o culpă în sine, ne te face vinovat, oamenii trebuie să fie judecați după faptele pe care le fac.”

Europa Liberă: Dar ați discutat subiectul acesta cu conducerea parlamentului, cu conducerea guvernului?

Octavian Armașu: „Nu, nu am discutat.”

Europa Liberă: Dvs. ați declarat că Republica Moldova riscă să încheie anul fără ajutoare de la Fondul Monetar Internațional din cauza blocajului politic.

Octavian Armașu: „Corect.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. evoluția cooperării dintre Republica Moldova și Fondul Monetar în lipsa unui acord.

Octavian Armașu: „Bine, eu cred că situația mai poate fi salvată.”

Europa Liberă: Când și cum?

Octavian Armașu: „Nu știu dacă mai reușim până la sfârșitul anului, dar la începutul anului viitor să avem program cred că ar fi posibil cu condiția că se duc până la capăt toate acțiunile care au fost agreate cu fondul și, de fapt, a rămas ultima acțiune solicitată de fond, și anume numirea tuturor viceguvernatorilor.”

Europa Liberă: Propunerile de viceguvernatori.

Octavian Armașu: „Da. Urmează să fie făcute toate acțiunile solicitate, deci de a numi viceguvernatori și, ce este important, să fie retrase acele inițiative care sunt sigur că pe lângă faptul că deranjează creditorii externi, vor avea și impact negativ asupra Republicii Moldova. Mă refer, în primul rând, la proiectul de lege privind anularea legii prin care au fost emise valorile mobiliare de stat pentru recapitalizarea Băncii Naționale.”

Europa Liberă: Așa este, dar să vorbim despre numirile viceguvernatorilor. Dvs. ați mers cu 3 candidaturi, dar în parlament au fost boicotate.

Octavian Armașu: „Nu știu dacă pot să aplic cuvântul „boicotate”. Da, într-adevăr, am propus 3 candidaturi. Candidatura dlui Alexandru Sava am prezentat-o încă la finele lunii mai și văd că abia astăzi a fost inclusă spre votare candidatura lui în plenul parlamentului. Sper să treacă, să fie votat, pentru că e un specialist bun, o persoană integră, care merită să ocupe așa o funcție.”

Europa Liberă: Dar alte două candidaturi nu se încadrează?

Octavian Armașu: „Alte două candidaturi, dl Constantin Șchendra și dna Maia Pîrcălab, colegi de la Banca Națională, iarăși persoane pe care eu le cunosc, care au experiența necesară, care se cere de lege, de altfel, dețin toate calitățile și tot ce trebuie pentru a fi viceguvernatori, însă Comisia juridică, examinând CV-urile, a ajuns la concluzia că nu întrunesc condițiile legale. Eu am solicitat revizuirea acestei decizii, am trimis o scrisoare la parlament în care am venit cu argumente suplimentare, cu descrierea detaliată a experienței lor de muncă, argumentând că aceasta se încadrează în cerințele legale. Cerința legală este ca persoanele să aibă 10 ani de experiență în domeniul financiar sau monetar.”

Europa Liberă: Da, asta-i condiția cea mai de bază.

Octavian Armașu: „Colegii au această experiență, unul a activat chiar în sectorul bancar, altul a activat mult în domeniul de audit, unde a făcut auditul sectorului bancar, după asta a ajuns să fie șef al Departamentului supraveghere. Deci, persoanele au tot ce trebuie ca să fie numite, pe lângă asta eu cunosc calitățile lor personale.”

Europa Liberă: Dar dacă vor fi respinse, puteți veni cu alte două nume?

Octavian Armașu: „O să vedem, o să mergem conform procedurii, conform prevederilor legale.”

Europa Liberă: Deci, Dvs., deocamdată, insistați pe numele acestor două candidaturi?

Octavian Armașu: „Eu insist să fie respectată legea, eu am înaintat aceste candidaturi așa cum prevede legea. Legea prevede că guvernatorul selectează candidații, guvernatorul îi propune de unul singur. Mai mult ca atât, legea interzice guvernatorului să ia anumite sfaturi sau indicații de la cineva privitor la înaintarea candidaților. Eu lucrul acesta l-am făcut și să vedem, eu vreau procesul să meargă până la urmă strict conform legii.”

Europa Liberă: În spațiul public au apărut zvonuri că, chipurile, guvernatorul Băncii Naționale ar fi avut datorii față de unii politicieni și din considerentele acestea a găsit de cuviință să înainteze aceste încă două candidaturi, care ar fi agreate de anumiți politicieni.

Octavian Armașu: „Prima dată aud așa ceva. Nu, cu siguranță, persoanele acestea nu au nimic cu politicul, vin din domeniul profesional. Nici unul, nici altul nu au nimic cu politicienii. ”

Europa Liberă: Cel mai discutat subiect acum în societatea Republicii Moldova e această inițiativă a fracțiunii deputaților socialiști, care vor să insiste pentru votarea în două lecturi a proiectului legii care are drept scop eliminarea presiunii fiscale suplimentare asupra populației și economiei Republicii Moldova ca urmare a „furtului miliardului”. Și președintele în exercițiu, Igor Dodon, l-am auzit aseară la un post de televiziune care a insistat că trebuie să fie adoptată această inițiativă a colegilor săi socialiști. Ce povară cade pe umerii Băncii Naționale?

Octavian Armașu: „Eu cred că am menționat deja anterior că este o inițiativă care va avea efecte nefaste asupra țării, asupra cetățenilor. În primul rând, trebuie să menționăm că aceste valori mobiliare de stat au fost emise în baza unei garanții de stat...”

Europa Liberă: Ne amintim...

Octavian Armașu: „Deci, Banca Națională a dat un credit de urgență băncilor la lichidare pentru ca acele bănci să achite depozitele. Banca Națională a dat acel credit, având în vedere că există o garanție de stat, căci dacă n-ar fi existat acea garanție de stat, Banca Națională n-ar fi dat acel credit. Da, lumea ar fi rămas păgubașă, fără depozite, lumea ar fi pierdut banii, dacă Banca Națională n-ar fi dat acel credit. Banca Națională l-a dat în baza garanției, respectiv garanția trebuie executată. Ea s-a executat, au fost emise valori mobiliare de stat (VMS). De ce este necesar de făcut acest lucru? Pentru ca Banca Națională să rămână capitalizată. De altfel, dacă nu se emiteau valorile acestea mobiliare de stat, Banca Națională ar fi făcut o emisie neacoperită, deci bani tipăriți care nu valorează nimic. Și asta le-am fi dat oamenilor. În cazul acesta, valoarea banilor emiși este acoperită cu aceste valori mobiliare de stat. Mai mult ca atât, capitalizarea băncii, o capitalizare bună a băncii îi permite Băncii Naționale să implementeze o politică monetară eficientă. Ce înseamnă asta? Mandatul Băncii Naționale este stabilitatea, asigurarea stabilității prețurilor. Deci, dacă Banca Națională este bine capitalizată, ea are toate instrumentele pentru a menține această stabilitate a prețurilor.

Dacă Banca Națională va fi decapitalizată, atunci aplicarea acelorași instrumente de către Banca Națională va duce până la urmă la tipărire neacoperită de bani și la o inflație și mai mare. Și asta va lovi în cine? Păturile cele mai vulnerabile din societate. Deci, noi de aici strigăm că da, povara pe umerii cetățenilor, dar trebuie să înțelegem că anularea acestor VMS-uri va lovi, în primul rând, oamenii cei mai vulnerabili din punct de vedere social. Și încă un moment pe care nu trebuie să-l trecem cu vederea, care este foarte important – această recapitalizare a Băncii Naționale, adică emisiunea de valori mobiliare de stat a fost făcută ca un angajament în cadrul programului cu Fondul Monetar Internațional. Deci, asta nu este doar un moft, o ambiție a cuiva din FMI, este un element de salvgardare a capacității statului Republica Moldova de a rambursa creditele către creditorii externi. Creditorii externi, prin intermediul Fondului Monetar Internațional, vor să se asigure că statul Republica Moldova are capacitatea de a deservi datoria și de a rambursa. Dacă statul are această capacitate, creditorii acordă finanțări, dacă statul nu are această capacitate, creditorii nu acordă finanțări. Respectiv, decapitalizarea Băncii Naționale reduce semnificativ din această capacitate, știrbește și atunci, anulând aceste VMS-uri, Banca Națională rămâne decapitalizată, creditorii externi nu vor mai acorda credite statului Republica Moldova sau, cu alte cuvinte, avem riscul ca Republica Moldova să fie izolată din punct de vedere financiar.”

Europa Liberă: Ca să acceseze bani din exterior?

Octavian Armașu: „Absolut, nu va putea accesa bani din exterior.”

Europa Liberă: Dar pe înțelesul tuturor cetățenilor puteți să ne spuneți foarte clar ce înseamnă povară pusă pe umerii populației?

Octavian Armașu: „Bine, asta e. Cheltuielile bugetului, sunt foarte multe articole de cheltuieli, ele toate sunt povară pe umerii cetățenilor, într-un fel sau altul, și asta este o povară, da, este și ea, dar este de rând cu toate celelalte poveri și ea are scopul său. Aceste cheltuieli care se fac din buget au scopul de a asigura acea stabilitate macrofinanciară, asta costă bani, mai ales având în vedere că în trecut a fost emisă o sumă mare de bani pentru a le întoarce oamenilor depozitele, pentru a întoarce tuturor depozitele. Bine, și la procesul acesta au apărut întrebări la procurori, dar să se clarifice procurorii, poate au și fost acolo nereguli, dar în esență marea majoritate a oamenilor a fost pentru a le întoarce depozitele cetățenilor și lucrul acesta acum ne costă.”

Europa Liberă: Eu îmi dau seama de ce se insistă atât de mult pe acest subiect. În primul rând, atât procurorii, cât și politicienii găsesc vinovată de furtul miliardului și atitudinea pe care a avut-o Banca Națională, pe atunci dl Dorin Drăguțanu, dna Emma Tăbârță. Și supărarea asta aduce nu numai critici, dar ar vrea să aducă și la tragerea la răspundere a celor care poartă vină de ceea ce s-a întâmplat.

Octavian Armașu: „De acord, numai că de lucrul acesta nu trebuie să se ocupe politicienii, de lucrul acesta trebuie să se ocupe procurorii.”

Europa Liberă: Dl Stoianoglo a zis că se ocupă.

Octavian Armașu: „Păi, asta exact e ceea ce ar trebui să se întâmple, să se ocupe procurorii, să acumuleze dovezi și în cazul în care ele există oamenii care poartă vina să fie trași la răspundere. Nu cred că e cazul să fie speculații politice în cazul acesta și iar să fie folosit lucrul acesta ca un instrument de presiune asupra Băncii Naționale.”

Europa Liberă: Dar asta înseamnă că totuși 25 de ani cetățenii trebuie să pună umărul la întoarcerea acestei datorii de aproape 14 miliarde de lei, da?

Octavian Armașu: „Asta înseamnă că noi trebuie, da, pe parcursul următorilor 25 de ani, dar poate mai devreme, iarăși, de ce 25 de ani, dacă procurorii până la urmă totuși reușesc să mai aducă ceva din banii furați, am putea să recuperăm banii aceștia și mai repede.”

Europa Liberă: Adică se diminuează povara?

Octavian Armașu: „Păi, normal. Iarăși, de ce s-a structurat această datorie așa? Ca statului să i se dea răgaz în timp ca să depună eforturi de recuperare a banilor fraudați. Deocamdată, rezultatele sunt modeste, acel credit de urgență a fost stins în marea majoritate prin lichidarea activelor celor trei bănci.”

Europa Liberă: Dvs. la discuțiile pe care le aveți cu șefii misiunilor diplomatice, cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, acest subiect îl mențineți în vizor și ați spus și Dvs. că ar putea să fie o cu totul altă atitudine din partea Fondului Monetar, și nu doar a Fondului Monetar în relația cu Republica Moldova în caz că acest vot se obține în parlament pentru această inițiativă.

Octavian Armașu: „Da, poate că n-am spus destul de clar, dar poziția fondului pentru mine este foarte clară și anularea acestei legi va duce la blocarea financiară a Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că acum, când noi suntem în plină pandemie, când deficitul bugetului de stat este enorm de mare și el trebuie finanțat, țara are nevoie de finanțări, noi putem să rămânem fără această finanțare din cauza, iată, acestor inițiative.”

Europa Liberă: Dar dacă Moldova rămâne fără această finanțare, este adevărat că ar putea să se ajungă să nu existe bani pentru plata pensiilor, salariilor? L-am auzit și pe premierul Chicu care spunea...

Octavian Armașu: „Probabil că această întrebare e mai bine s-o adresăm celor de la guvern și de la Ministerul de Finanțe. N-aș vrea să mă lansez, să fac comentarii pe marginea capacităților bugetului de a-și onora obligațiunile, eu văd că deficitul bugetului care este propus pentru anul viitor este foarte mare și acel buget necesită o finanțare substanțială.”

Europa Liberă: De unde se acoperă?

Octavian Armașu: „Păi aceste finanțări în proiectul legii bugetului sunt prevăzute inclusiv de la Fondul Monetar Internațional, inclusiv de la Uniunea Europeană, de la Banca Mondială, deci, practic de la finanțatorii externi ai noștri tradiționali.”

Europa Liberă: Dar asta depinde și ce se votează în parlament?

Octavian Armașu: „Asta e și problema. Deci, dacă în parlament derapajul acesta va continua, atunci noi riscăm să nu primim acești bani și aceste finanțări mari de care are nevoie bugetul de stat să nu ajungă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Cât de transparentă este astăzi activitatea bancară în Republica Moldova?

Octavian Armașu: „Interesantă întrebare. Noi, cel puțin Banca Națională, una din componentele, din eforturile noastre este îndreptată spre transparentizarea activității Băncii Naționale. Noi ne stăruim să informăm publicul despre ceea ce facem, cum facem și de ce facem. Sigur că și băncile în același fel, ele mai mult sunt transparente față de noi.”

Europa Liberă: Mai mult, dar nu suficient de mult?

Octavian Armașu: „Nu, nu. Sunt. Eu în sensul că sunt poate mai puțin transparenți față de restul lumii. De ce? Pentru că și băncile, și noi suntem legați de așa-numitul secret bancar, care pentru noi este un lucru foarte important. Și de ce el există? Există în toată lumea secretul bancar. De ce există? De-atâta ca să le dea deponenților confortul de a ține banii în instituțiile financiare. Fără acest secret bancar, eu cred că noi am avea foarte mult de pierdut, lumea ar ține banii mai degrabă la ciorap, i-ar ascunde prin beciuri, ceea ce este absolut rău pentru economie. Secretul bancar le permite oamenilor confortabil, relaxat, fără anumite constrângeri să depună bani la bănci și băncile să folosească acești bani pentru finanțarea economiei. Alta e că băncile mai recent au început, mai ales după 2018 încoace când s-a aprobat noua lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, băncile tot mai activ și mai activ aplică aceste instrumente și eu cred că noi încă vom avansa mai departe în această direcție, dar în toată...”

Europa Liberă: Când ziceți că trebuie să avansați mai departe, la ce vă referiți?

Octavian Armașu: „Eu cred că noi tot vom merge spre aceea ca să întărim capacitățile instituționale ale statului, vom continua să instruim și să ridicăm nivelul de profesionalism al băncilor în aplicarea acestor instrumente de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.”

Europa Liberă: Și situația se prezintă bine la toate entitățile bancare? De ce vă pun această întrebare? Pentru că se aud declarații de felul că o bancă e sub papucul lui Vlad Plahotniuc, cel care a fugit din Republica Moldova și fac referire la Moldova Agroindbank, că o altă bancă, Moldindconbank, ar fi controlată de către mafia bulgărească. Este adevăr în ceea ce se vorbește în spațiul public?

Octavian Armașu: „O să încep de la faptul că noi la începutul anului curent, 2020, am finalizat un program foarte important cu Fondul Monetar Internațional, care a pornit în 2016. Acel program a fost recunoscut ca un program de succes și de Fondul Monetar Internațional, dar și de mai multă lume prin care s-a constatat, chiar Fondul Monetar a constatat că principalele obiective ale acestui program au fost realizate, iar unul din principalele obiective ale acestui program a fost curățarea sistemului bancar, transparentizarea lui, adică transparentizarea acționarilor din sistemul bancar. Și în cadrul acestui exercițiu au fost forțați într-un fel sau altul acționarii care nu erau tocmai potriviți și adecvați, au fost forțați să-și vândă acțiunile sau chiar băncile forțat au vândut aceste acțiuni. Deci, acționarilor respectivi li s-a blocat mai întâi dreptul, anumite drepturi de acționar și li s-a dat un termen de vânzare a acțiunilor după care, dacă n-au reușit, atunci înseși băncile au anulat acțiunile și au emis din nou și le-au vândut în piață. În felul acesta, ca rezultat al acestui exercițiu, noi astăzi în bănci avem acționari noi, noi avem...”

Europa Liberă: Curați ca și când?

Octavian Armașu: „Curați, da. Noi avem la Moldova Agroindbank, de care vorbiți, care ziceți că e sub talpa cuiva...”

Europa Liberă: Dl Platon a spus că Moldova Agroindbank rămâne să fie controlată de Vladimir Plahotniuc.

Octavian Armașu: „Acționarul principal, acolo nu este majoritar, dar acționarul cel mai important este un grup în frunte cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Cred că numele acesta vorbește de la sine, nu cred că trebuie să le explic oamenilor cine este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și nu cred că pot să ne apară unele îndoieli cu privire la calitatea acestui acționar. La Moldindconbank acționar a devenit un fond de investiții din Bulgaria, un fond pe care noi l-am verificat, l-am evaluat. Fondul acesta de investiții este cotat la Bursa din Bulgaria. Acționarul principal al acestui fond sau unul din cei mai mari acționari, nu acționarul principal, ci unul din cei mai mari acționari este, iarăși, o companie renumită din Bulgaria, Sopharma, companie farmaceutică foarte puternică, care, la rândul său, este cotată și la Bursa din Sofia, și la Bursa din Varșovia. Deci, sunt companii care sunt supravegheate de supraveghetorul din Bulgaria, chiar și din Polonia și, respectiv, asta vorbește despre un anumit grad de transparență a acestor companii. Noi am verificat sub toate aspectele și am ajuns la anumite concluzii, am ajuns la concluzia că noi putem să-i dăm permisiunea acestui fond de investiții să procure această bancă.”

Europa Liberă: Dar de ce se ridică semne de întrebare?

Octavian Armașu: „Păi semne de întrebare e normal că apar la cine? Probabil că la acei acționari care au fost eliminați din aceste bănci. Ei toți au semne de întrebare, ei toți acum pe noi ne atacă. Sunt care ne atacă onest, corect, adică merg în judecată, nicio problemă, și noi cu acești acționari ne judecăm, legea prevede că ei au dreptul să-și apere drepturile lor de acționari și ei și le apără în instanță. Noi din partea noastră venim să ne apărăm deciziile noastre, pentru că noi le-am luat legal, în baza legii și în interesul public. Și este un proces normal, alta e când acești acționari încearcă să ne atace cu alte instrumente, când încearcă să instige organele de urmărire penală ca să deschidă dosare penale pe numele angajaților Băncii Naționale. Și noi am avut așa experiență în anul curent, o experiență foarte grea și neplăcută, vreau să vă zic. A fost o lecție pentru noi toți, dar noi am rezistat, unul din acele dosare la care mă refer, n-am să spun numele băncii, n-am să spun numele acționarului, dar dosarul a fost clasat. Dosare mai sunt, ele nu s-au epuizat, ele sunt. Iată asta e ceea ce înseamnă munca la Banca Națională ca să ții piept intereselor, și nu întotdeauna tocmai unor interese legitime.”

Europa Liberă: Dvs. ați precizat că BERD-ul este acționar la Moldova Agroindbank, dar BERD este și acționar la Victoriabank. Știți că și în jurul acestei entități bancare acum sunt foarte multe discuții, inclusiv că Victoriabank ar trebui să revină în posesia statului. Credeți că va fi de lungă durată acest litigiu?

Octavian Armașu: „Nu am acces propriu-zis la dosar. Eu pot să mă bazez doar pe ceea ce spune banca, care cunoaște detaliile dosarului, care practic își construiește linia de apărare. Deci, Victoriabank pare a fi optimistă în ceea ce ține de acest dosar și cum au anunțat și în public, ei consideră că toate învinuirile care le sunt înaintate vor fi demontate. Sper și eu că așa va fi și banca va continua să activeze normal. De altfel, acționar la această bancă este nu doar BERD-ul, el este minoritar acolo, acționar majoritar este o bancă foarte bună din România...”

Europa Liberă: Banca Transilvania.

Octavian Armașu: „O bancă cu o reputație extraordinar de bună, o bancă cu un profil extraordinar de bun în România, care a demonstrat că este foarte viabilă și puternică și cred că are suficient de multă experiență, suficient de multe lucruri bune pe care poate să le implementeze și la noi, în Republica Moldova, și noi am beneficiat de lucrul acesta. De altfel, Banca Transilvania a venit în Moldova anume atunci când mergea acest proces de reformare și erau invitați investitorii să vină, investitori calitativi să vină să preia băncile moldovenești ca să ajute la dezvoltarea sectorului financiar. Banca Transilvania a fost una din primele care a răspuns acestei chemări, Banca Transilvania a venit să ajute Republica Moldova. Și eu sper că lucrul acesta toată lumea îl înțelege și vom depăși această situație cu demnitate.”

Europa Liberă: Dar ea poate să fie învinuită și pentru toate păcatele care s-au întâmplat până a veni Banca Transilvania aici?

Octavian Armașu: „Încă o dată vă zic: eu nu am detaliile din dosar, nu știu ce-i acolo, dar știți cum e, fiecare poartă răspundere pentru faptele sale și nu poate purta răspundere pentru faptele altcuiva. Așa înțeleg eu, simplu vorbind, pentru că nu sunt jurist, așa înțeleg eu legislația.”

Europa Liberă: Dle guvernator, Dvs. menționați că, actualmente, sistemul bancar este la cel mai înalt nivel al standardelor, așa citesc eu din ceea ce spuneți Dvs., dar fiecare bancă are acționarii săi și ei se plâng că nu-și pot obține dividendele. Ce se întâmplă?

Octavian Armașu: „Da, într-adevăr, noi anul acesta am luat decizia, am recomandat băncilor, de fapt, dar recomandarea Băncii Naționale este una insistentă, să nu fie achitate dividende în anul curent.”

Europa Liberă: De ce?

Octavian Armașu: „Vă explic de ce. Anul acesta, economia națională este puternic lovită de criza provocată de pandemia COVID, în felul acesta mai multe sectoare ale economiei sunt afectate semnificativ și, respectiv, este redusă capacitatea acelor sectoare ale economiei de a deservi datoria față de bănci. Deci, ea este afectată și atunci noi ne așteptăm că poate fi un impact semnificativ asupra calității portofoliilor băncilor, asupra portofoliilor de credite, adică să crească creditele neperformante.

Până una-alta, lucrul acesta încă nu s-a materializat, noi observăm o majorare nesemnificativă a numărului de credite neperformante și acesta-i un lucru bun, dar noi, totodată, înțelegem că, de regulă, în astfel de situații, în astfel de crize, noi vedem înrăutățirea calității portofoliului cu ceva întârziere. De aceea, noi le-am zis băncilor că anul acesta nu achităm dividende, ultima noastră decizie sună în felul următor: băncile se vor abține până la sfârșitul anului de la achitarea dividendelor, anul viitor, după ce vor fi finalizate rapoartele financiare pentru anul 2020 și ele vor fi auditate, adică auditorii vor verifica încă o dată calitatea portofoliilor și noi vom avea sentimentul de siguranță că nu există pericol pentru calitatea băncilor, pentru capitalul băncilor, atunci băncile pot să-și ridice dividendele. Eu cred că a mai rămas de așteptat câteva luni de zile și acționarii până la urmă cred că vor primi dividendele.”

Europa Liberă: Îmi închipui cam ce reacții vor putea să aibă acționarii când aud că totuși guvernatorul le sugerează că ar trebui să mai aibă un pic de răbdare, pentru că cel care așteaptă dividende, oricum el e fixat pe ideea că trebuie să i se ofere aceste dividende.

Octavian Armașu: „Înțeleg, dar haideți să pornim de la interesul public. Noi, în primul rând, trebuie să asigurăm stabilitatea macrofinanciară, stabilitatea sectorului financiar, siguranța depozitelor. Asta este la noi pe primul loc și atunci când noi avem siguranța că lucrurile acestea nu vor fi afectate putem să mergem mai departe cu plata dividendelor. Nu cred că a rămas mult de așteptat.”

Europa Liberă: Ați amintit de câteva ori că pe timp de pandemie populația și agenții, toți ar trebui să fie mai înțelegători și să se conformeze la aceste condiții, rigori care apar. Pe de altă parte, în altă ordine de idei aflu că totuși băncile au lichidități multe, iar unii agenți economici se plâng că asupra lor se fac presiuni să întoarcă cât mai repede datoriile, că nu sunt stimulați ca să obțină alte credite în condiții mai lejere.

Octavian Armașu: „Da, există problema aceasta. Banca Națională în acest sens a luat anumite decizii în anul curent ca să venim în susținerea și a agenților economici, și a populației. Cel puțin pentru perioada cât a fost starea de urgență, noi am permis băncilor, le-am dat un grad de flexibilitate mai mare pentru a restructura creditele și a persoanelor fizice, și a persoanelor juridice. Și ca efect al acestor decizii ale noastre băncile au restructurat aproape 20 la sută, cca 18-19 la sută din portofoliul de credite. Adică au intrat în situația oamenilor, au intrat în situația agenților economici și le-au restructurat creditele. Sigur că băncile au o abordare diferențiată, sigur că aici sunt și momente mai dificile, iarăși, băncile trebuie să-și întoarcă creditele, pentru că aceștia nu-s banii bancherilor, aceștia sunt banii deponenților. De aceea, băncile trebuie să întoarcă banii aceștia. Alta-i situația că agenții economici într-adevăr se află în dificultate și aici probabil că trebuie să vedem cum susținem acești agenți economici.”

Europa Liberă: Eu am discutat cu foarte mulți din reprezentanții agricultorilor care protestează, inclusiv cu dl Mârzenco, care este președintele Federației Naționale a Fermierilor, și d-lui îmi spunea că el are credite la bancă, producția agricolă a fost afectată grav de secetă, el e în imposibilitate acum de a achita aceste credite, iar pe de altă parte, mai are nevoie să acceseze credite, pentru că vin lucrările de primăvară. Ce să facă, iată, un asemenea agent economic?

Octavian Armașu: „Eu cred că aici noi ar trebui să ne uităm atent la experiența din alte țări. Și în alte țări au fost sectoare care au fost puternic lovite de criza economică, de pandemie sau de alte elemente ale crizei și în mai multe țări statul a venit, anume statul și, iarăși, din bugetul statului, de pe umerii cetățenilor, cum spuneți Dvs. (așa le place la toți să zică astăzi), dar anume din taxele colectate de la oameni s-a mers pentru a ajuta anumite sectoare din economie, anumite segmente ale populației, un anumit tip de agenți economici, anumite industrii. Lucrul acesta s-a făcut și cred că noi ar trebui să ne inspirăm din acele experiențe și să venim la noi în țară să le aplicăm. Nu pot băncile, ele nu sunt instituții care acordă suport financiar atunci când îți vine greu, banca nu operează cu banii proprii, încă o dată vă zic, banca operează cu bani străini, cu banii deponenților, aceiași bani ai cetățenilor. Respectiv, aici trebuie de venit cu suport din altă direcție ca să ajute acel agent economic care se află în dificultate și are perspective mai departe de a supraviețui, poate cumva să-l ajute ca să depășească această perioadă dificilă.”

Europa Liberă: Vedeți că și autoritățile statului fac anumite promisiuni în fața populației că da, vor fi mai înțelegătoare inclusiv băncile atunci când e vorba despre necazul celui care a avut de suferit, fie că activează în domeniul HoReCa, fie că e în agricultură, fie că e în alte domenii?

Octavian Armașu: „Păi, da, normal și băncile sunt înțelegătoare. Băncile sunt înțelegătoare în special cu agenții economici care sunt viabili, care conving banca că au o perspectivă, pot mai departe să depășească situația, băncile le merg la întâmpinare, le mai restructurează creditele, chiar și dincolo de facilitatea aceasta pe care le-am dat-o noi pe perioada de urgență, chiar și dincolo de asta băncile au făcut actul de reeșalonare, ele merg la întâmpinare. Dar încă o dată: băncile nu pot face totul. Atunci când omul are nevoie de un colac de salvare, banca nu-l are.”

Europa Liberă: Și restructurarea creditului uneori contează foarte mult.

Octavian Armașu: „Unicul lucru pe care poate banca să-l facă e să-i reeșaloneze, să-i restructureze creditul în condițiile în care nu pune acest credit în pericol. Încă o dată: aceștia nu sunt banii băncii, sunt banii deponenților. ”

Europa Liberă: Datoria externă a Republicii Moldova atinge 62 la sută din Produsul Intern Brut. Cum trebuie să citim această informație?

Octavian Armașu: „Nu este un indicator care este mai mare decât în alte țări, este destul de normal. Eu chiar m-am uitat. Bine, în țări ca Rusia acest indice este la 23-24 la sută, dar Rusia nu se împrumută așa de mult, pentru că are resurse naturale și exportă o sumedenie de resurse naturale și ea nu prea are nevoie de finanțări, iar țările din regiune toate au datorii cam la nivelul acesta sau chiar mai înalte. Dacă vorbim de Ungaria, Cehia, acolo se ajunge la 90 la sută.”

Europa Liberă: Știți că uneori de la cetățeanul de la firul ierbii auzi constatarea că nu mai vrem să fim atât de mult împrumutați, că o să aibă de achitat datorii nepoții, strănepoții, stră-strănepoții noștri?

Octavian Armașu: „Păi, uitați-vă, datoria este un instrument care se folosește de toți, de toate țările, de agenții economici, de sectorul real, se utilizează pentru a dezvolta afacerea, pentru a dezvolta economia, ele pentru asta se utilizează, pentru a susține afacerea, pentru a susține economia și nu-i nimic grav în acest lucru atâta timp cât stăm în anumite limite. Și Republica Moldova, noi suntem cu datoria la un nivel destul de confortabil. De altfel, eu am mai zis că noi am intrat în această criză foarte bine pregătiți, am vorbit de sectorul bancar că este bine capitalizat, că are multe lichidități, Banca Națională e capitalizată, astea toate sunt elemente care ne dau nouă putere în această criză. Pe de altă parte, sectorul public, el a intrat în această criză cu datoria publică per ansamblu mai jos de 30 la sută din PIB, asta-i un nivel mult mai mic în comparație cu foarte multe țări din regiune, deci ceea ce este un nivel confortabil, care îi permite țării să mai împrumute bani. Sigur că ar fi fost mai bine ca noi să majorăm această datorie și să facem împrumuturi pentru unele proiecte de dezvoltare. Acum suntem în criză, noi putem același lucru să facem ca să împrumutăm, ca să susținem economia la acest moment și lucrul acesta trebuie să-l facem, că dacă noi nu susținem astăzi economia, peste un an de zile putem să ne alegem doar cu o epavă din economia noastră și ar fi mult mai greu după asta să ne revenim, de aceea e bine acum să ne împrumutăm și e bine să susținem economia.”

Europa Liberă: Dar și cei care împrumută știți că se ghidează după un principiu, îi dăm morcovul și biciul?

Octavian Armașu: „Nu prea am înțeles întrebarea.”

Europa Liberă: Îi dăm morcovul și biciul, asta înseamnă că îi dăm, dar și ei ar trebui să facă reforme, ar trebui să aducă bunăstare pe care să o simtă fiecare cetățean, să nu ajungă doar în buzunarele unora.

Octavian Armașu: „Așa e. Cel puțin, creditorii noștri tradiționali, noi îi mai numim și parteneri de dezvoltare, astea sunt instituții care nu sunt bănci, care doar așa cinic dau în credit și așteaptă rambursarea pentru un anumit profit. Dacă observați, de regulă, ei ne acordă credite la niște condiții preferențiale cu o rată care nu are nimic în comun cu rata de piață, deci o rată mult mai mică decât rata de piață, dar acestea sunt instituții de dezvoltare care ne împrumută bani, dar în același timp vin cu anumite politici și, prin acestea, ei încearcă să ne îndrepte pe noi, statul Republica Moldova, cu democrația noastră fragilă, cu lipsa noastră de tradiții de stat independent, să ne îndrepte pe un făgaș de politici bune, îndreptate spre interesul cetățenilor, îndreptate spre o creștere robustă și sustenabilă a economiei.”

Europa Liberă: În limbajul cifrelor, cât ar fi datoria pe care o are Republica Moldova s-o întoarcă?

Octavian Armașu: „Ce aveți în vedere să o întoarcă?”

Europa Liberă: Să ramburseze tot ceea ce a primit.

Octavian Armașu: „Dar nu se pune problema ca Republica Moldova imediat să ramburseze toată datoria.”

Europa Liberă: Nu imediat, pentru că fiecare credit, asistență este oferită pe o anumită perioadă de timp, de la câțiva ani până la câteva zeci de ani.

Octavian Armașu: „Într-adevăr, dar să înțelegem că atunci când se ia un credit noi avem un nivel anumit al Produsului Intern Brut, noi generăm o anumită sumă de bani. Implementând acest credit, dacă el se implementează bine și el are efecte pozitive, asta duce la creșterea economică. Și atunci ca pondere în PIB acel credit se diminuează foarte mult și rambursarea lui devine mult mai simplă, mult mai ușoară în viitor. Iată pe asta și se bazează finanțarea dezvoltării unui stat și dezvoltarea unei afaceri, pe același principiu lucrează și finanțarea oricărei investiții, tu aloci acum capital, în viitor se generează profituri și aceste profituri rambursează creditul.”

Europa Liberă: Moneda națională astăzi e puternică, e menținută artificial, nu e menținută?

Octavian Armașu: „Nu, moneda națională nu e menținută artificial, moneda națională stă bine, e puternică.”

Europa Liberă: S-a depreciat în raport cu cele mai importante valute, cu dolarul și euro.

Octavian Armașu: „Ea s-a depreciat, apoi s-a apreciat, apoi iar s-a depreciat. Noi avem fenomene sezoniere, avem fenomene de conjunctură care vin, pleacă, dar în general valuta mai mult sau mai puțin, leul mai mult sau mai puțin este stabil. Da, el are fluctuații în sus și în jos, el se ajustează la situația din piață, dar în linii mari leul este stabil, este acoperit, el este acoperit cu rezerve valutare, este acoperit cu valori mobiliare de stat emise de Ministerul de Finanțe, ceea ce tot este important de menționat, deci, el are o acoperire bună, el este un mijloc de plată solid și credibil. Când zic că este credibil, nu sunt doar declarațiile mele, eu mă bazez pe statistici, noi vedem că crește numărul de credite în valută națională, ponderea lor, crește ponderea depozitelor în valută națională, ceea ce înseamnă că oamenii au tot mai multă încredere în moneda noastră și asta e un lucru extrem de bun pentru economie și eu sper că să nu fie ruinată această încredere prin inițiative de genul anulării legii în baza căreia au fost emise acele VMS-uri.”

Europa Liberă: Legea din 2016?

Octavian Armașu: „Da.”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la 2021?

Octavian Armașu: „De la 2021, eu totuși sper să înceapă să treacă criza pandemică, eu sper că va începe o recuperare a economiei naționale în anul viitor, sper foarte mult acest lucru să se întâmple, dar eu am, să zicem, speranțele mele cele mai mari sunt legate, nu vreau să le limitez la anul 2021, eu mi-aș dori foarte mult ca în Republica Moldova să ajungă instituțiile statului să funcționeze bine și să funcționeze în interesul cetățenilor. Eu sunt sigur că, dacă lucrul acesta o să se rezolve, la noi multe, multe lucruri se vor schimba spre bine în țara noastră. Și, de altfel, așa, ca un apropo, știți că programul acesta nou negociat cu Fondul Monetar Internațional anume este axat pe guvernanță?”

Europa Liberă: Buna guvernanță.

Octavian Armașu: „El este axat pe întărirea instituțiilor statului. Anume faptul că instituțiile statului la noi sunt slabe ne generează atâtea fenomene negative în societate, anume de-atâta la noi pleacă lumea, anume de-atâta nu se fac investiții, lucrul acesta trebuie odată și odată rezolvat, noi trebuie să ne întărim instituțiile statului. Și când vorbesc de întărire – asta înseamnă că fiecare instituție să acționeze doar în interesul public, în interesul cetățenilor, nu în interesul unora, dar în interesul societății.”

Europa Liberă: Dl guvernator, Dvs. ați spus că nu contează dacă acordul cu FMI va fi semnat în acest an sau la începutul anului viitor?

Octavian Armașu: „Eu mai degrabă... Bine, el ar fi fost bine să fie semnat anul acesta, dar cred că deja nu mai reușim, că avem Crăciunul, iată, peste zece zile, dar noi avem șanse reale să avem programul la începutul anului viitor.”

Europa Liberă: Că așa se spune, că dacă nu există un acord cu Fondul Monetar Internațional, nu există o undă verde pentru ca Republica Moldova să discute și cu alți parteneri de dezvoltare?

Octavian Armașu: „De regulă așa este, ceilalți parteneri de dezvoltare condiționează asistența de un program cu Fondul Monetar Internațional, de aceea și, iarăși, continuând ideile spuse anterior, Fondul Monetar este acel care evaluează capacitatea Republicii Moldova de a absorbi aceste finanțări și de a le rambursa mai târziu, și ei vin și cu politici în acest sens.”

Europa Liberă: Dar Moldova rămâne restanțieră doar la capitolul că nu a reușit să numească viceguvernatorii sau mai are ceva de îndeplinit?

Octavian Armașu: „La momentul actual asta este, dar sper să nu apară altele noi, dacă se merge cu inițiativele acestea nefaste, atunci probabil că Fondul Monetar va fi nevoit să facă un pas înapoi și eventualele negocieri cu fondul vor fi mult mai dificile, de asta sunt sigur.”

Europa Liberă: Mult mai dificile, mult mai târziu...

Octavian Armașu: „Mult mai dificile. Deci, în primul rând, se va cere repararea la ceea ce s-a făcut acum, oricum va fi necesar de restabilit capitalizarea Băncii Naționale, va fi necesar de făcut ordine în alte lucruri și Fondul Monetar va mai pune anumite condiții ca pe viitor cumva să evităm astfel de derapaje. Deci, va fi iarăși nevoie de muncit mai mult ca să avem același program.”