Ei se arată convinşi că doar la masa tratativelor se poate ajunge la un consens. Dar in timp ce unii sustin că este necesară învestirea unui Guvern plenipotenţiar, altii spun că orice învestire de executive nu face nimic altceva decât să amâne data alegerilor anticipate. Deputatul neafiliat Octavian Țîcu, președintele PUN comentează subiectul crizei politice de la Chişinău.
Europa Liberă: Mai întâi, v-aș cere să definiți Dvs. actuala situație din Republica Moldova. Unii spun că s-a ajuns la o criză profundă politică, alții spun că, totuși, trebuie numită o incertitudine, pentru că ar fi o dispută între instituția prezidențială și instituția legislativă și ar trebui să existe înțelepciune și de o parte, și de alta ca să se găsească un consens pentru a se depăși actuala situație. Moldova să fie iar la răscruce?
Octavian Țîcu: „Este o criză într-o suită îndelungată de crize care se cheamă, mai general, criza statului Republica Moldova, care durează de 30 de ani. Este o luptă între instituțiile puterii, pentru că construcția noastră politică orientată între Est și Vest în așa fel așază ramurile puterii, încât de fiecare dată se va întâmpla așa. Și lucrul acesta este dincolo de rivalitățile interne, pentru că actorii politici din Republica Moldova de obicei reflectă în mare parte opțiunile externe, având în minte propriile lor interese, mai ales cei care au avut posibilitate să-și dezvolte afaceri și interese oligarhice de grup, dar per total noi am mai avut asemenea rivalități care s-au terminat, într-un fel sau altul, în defavoarea cetățeanului Republicii Moldova. Mă refer la criza politică, de exemplu, din 2000, atunci când s-a schimbat designul constituțional al Republicii Moldova, când am avut o rivalitate între președinție și parlament, am mai avut...”
Europa Liberă: Atunci când șeful statului a fost ales prin vot direct, totdeauna au existat confruntări între cele două instituții ale statului - prezidențială și parlamentară. Asta ne aducem aminte dacă facem o retrospectivă...
Octavian Țîcu: „Cu o diferență sensibilă, că atunci alegerea președintelui însemna împuterniciri, împuterniciri pe care președintele statului le avea și le putea folosi în diferite circumstanțe mai plenar decât poate actualul președinte. Marea problemă a Maiei Sandu și a președinției în Republica Moldova este că are un vot plenipotențiar masiv pe care nu-l poate exploata din punct de vedere politic și al instrumentelor de care dispune.”
Europa Liberă: Adică, de ce nu-l poate folosi?
Octavian Țîcu: „Nu-l poate, pentru că este limitată constituțional în anumite atribuții, nu poate, de exemplu, să-și numească procurorul, nu poate să-și numească prim-ministrul, nu poate constitui guvernul. Deci, este pusă în ipostaza a doua, de vioara a doua, în condițiile în care o majoritate formată poate impune unui președinte voința politică, pe care el trebuie să o accepte – asta-i situația în care noi ne aflăm. Și aici este o chestiune de mare caracter tragico-comic. Dacă ne uităm la Igor Dodon, în campania electorală el spunea că vrea o republică prezidențială cu împuterniciri clare în care președintele să aibă plenar și vrea să numească guvernul ș.a.m.d., chiar numărul deputaților să fie redus la 61. Uitați-vă la retorica lui de acum, în care a pierdut președinția și vrea o republică în care parlamentul să redevină central și să impună. Deci, acesta este caracterul schimbător al declarațiilor și caracterul schimbător al deciziei Curții Constituționale anterior Curții actuale în care s-a făcut un joc politic sectar, reieșind din interes, și nu din viitorul pe care l-ar fi avut dezvoltarea politică a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar cum se va dezvolta în continuare această criză? Toată lumea așteaptă data de 23 martie, se consideră că s-ar consuma termenul-limită pentru desemnarea premierului și cabinetului de miniștri și atunci ar putea să fie următorul pas - declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, dar nu toți constituționaliștii sunt de această părere.
Octavian Țîcu: „Constituția spune clar, dna Ursu, dacă există o majoritate constituită conform regulamentului parlamentului...”
Europa Liberă: Dar există această majoritate constituită?
Octavian Țîcu: „Deci, după felul cum s-a încropit în parlament cu Durleșteanu, nu este, nici nu respectă regulamentul parlamentului, trebuie să fie constituită din fracțiuni parlamentare constituite legal, ceea ce nu este în cazul acestor prevederi legate de Durleșteanu, dar dacă se va merge pe ideea faptului că respectăm litera Constituției, atunci Maia Sandu trebuie să accepte o candidatură pe care o înaintează o majoritate formată din Dodon și Șor. Alta este problema că în condițiile în care această majoritate reprezintă interesele corupte și oligarhice ale două grupări sau poate trei, lucrul ăsta sigur că nu poate fi încadrat într-o condiție de normalitate. Și aici dna Maia Sandu are dreptate, nu putem acționa într-un câmp constituțional atunci când actorii politici nu respectă Codul penal al Republicii Moldova și alte chestiuni care-i pot condamna.”
Europa Liberă: Și ce cântărește mai mult, dreptatea pe care o are Maia Sandu spunând că nu discută cu deputați compromiși...
Octavian Țîcu: „Evident, contează, cântărește votul din 15 noiembrie 2020, ăsta este argumentul suprem.”
Europa Liberă: Dar verdictul Curții spune că Maia Sandu trebuie să poarte consultări cu fracțiunile parlamentare.
Octavian Țîcu: „Evident că trebuie să poarte și trebuie să fie un element important în constituirea majorităților, dar ea nu poate influența majoritatea sau nu poate influența constituirea unei majorități – asta este marea problemă. Dacă în interiorul parlamentului se va ajunge la un consens al anumitor forțe politice de a înainta un anumit candidat, lucrul acesta trebuie să-l respecte președintele statului.”
Europa Liberă: Ce urmează în continuare?
Dincolo de criza politică, avem o criză pandemică, medicală și avem o criză economică
Octavian Țîcu: „Urmează să vedem ce va spune Curtea Constituțională pe 23. Dacă nu se va numi în timp util, vedem ce va spune Curtea Constituțională, ăsta este ultimul reper, aș spune eu, de credibilitate pe care îl au instituțiile politice din Republica Moldova. Deci, avem președinția aleasă în mod democratic, covârșitor de segmentul proeuropean și românesc, și avem o Curte Constituțională care, mai mult sau mai puțin, a respectat până acum aparențele credibilității, așa să-i spunem, și în astea două instituții putem crede. În rest, din păcate, nici guvernul, nici parlamentul nu mai sunt reprezentative în soluționarea problemelor pe care le au cetățenii Republicii Moldova, pentru că noi, dincolo de criza politică noi avem o criză pandemică, medicală și avem o criză economică, și avem o criză a sistemului de justiție, o criză a sistemului de apărare și securitate și ordine legală, deci sunt toate chestiuni care pot fi rezolvate doar prin constituirea unui ax clar de putere: președinție proeuropeană, majoritate proeuropeană într-un nou parlament și un nou guvern proeuropean care să reprezinte această majoritate.”
Europa Liberă: Cum se declanșează alegerile parlamentare anticipate? Asta e întrebarea la care prea puțini au răspuns.
Octavian Țîcu: „Asta este întrebarea în condițiile, gândiți-vă că dacă, fie candidatul socialiștilor, fie o candidatură de compromis cu Andrei Năstase va fi numit, acest lucru iarăși va îngreuna. Din punctul meu de vedere, trebuia să existe un consens al tuturor actorilor politici privind instituirea unui guvern de salvare națională pentru chestiunea de pandemie și criză economică cu fixarea foarte clară a faptului că acest guvern va fi demisionar într-o dată X, Y, Z și, pornind de la această premisă, consensul că actualul parlament nu mai este reprezentativ.”
Europa Liberă: Despre un guvern de tranziție mai poate fi vorba?
Octavian Țîcu: „Eu cred că mai poate fi vorba și trebuie să fie vorba, pentru că noi avem nevoie de un guvern care de urgență să adopte și să semneze acorduri internaționale și să ia decizii plenare pe chestiuni fundamentale strategice care țin de urgență, inclusiv în chestiunile legate de buget și alte chestiuni urgente...”
Europa Liberă: Prioritățile guvernului, astea înțeleg că ar trebui să fie: aducerea vaccinului, negocierea cu potențiali finanțatori ai Republicii Moldova, dar, în primul rând, un acord cu Fondul Monetar Internațional, pentru că, dacă nu există undă verde de la FMI, atunci și alți finanțatori fac un pas înapoi și nu oferă asistență Republicii Moldova...
Octavian Țîcu: „Așa este, o legătură de cauzalitate imediată...”
Europa Liberă: ...ar mai putea să se rateze și asistența din partea României, pentru că nu au fost valorificate acele 100 milioane de euro pe care statul român s-a oferit să le dea Republicii Moldova din 2010 și șirul poate continua. Să facem un exercițiu: PSRM insistă cu candidatura Marianei Durleșteanu, Mariana Durleșteanu a spus că este inevitabil că se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate; Andrei Năstase, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, insistă și zice că ar fi capabil să vină el cu un cabinet de miniștri, Andrei Năstase în fruntea acestui executiv. Dvs. pentru cine ați vota, pentru Mariana Durleșteanu, pentru Andrei Năstase?
Octavian Țîcu: „Eu aș vota pentru un guvern tehnocrat, constituit din oameni reprezentativi și un prim-ministru neafiliat politic, care să fie printr-un consens al tuturor componentelor parlamentului și care să ofere o chestiune de stringentă soluționare a problemelor actuale. Lucrul acesta putea fi găsit de foarte mult timp, toate propunerile pe care le-ați enumerat sunt politice și reprezintă un sectarism politic, fie al Maiei Sandu, fie al lui Igor Dodon, fie al PPDA-ului, el nu reprezintă consensul fracțiunilor parlamentare în parlament și nici consensul în societate.”
Europa Liberă: Dar fără sprijin politic în parlament este greu de crezut că cineva are șanse să ajungă premier?
Octavian Țîcu: „Evident. De aici și spuneam că dna Maia Sandu a pornit greșit cu numirea dnei Gavriliță, pentru că asta era un prozelitism politic de la PAS, pe care, la rândul lui, Dodon l-a contracarat cu Durleșteanu și viziunea Șor-Dodon. Și Năstase, la rândul lui, se vede în stare să facă acest lucru, pentru că așa sunt partidele politice, acesta este scopul lor, să ajungă la putere și să exercite puterea în corespundere cu aspirațiile și votul care le-a fost delegat, dar asta nu-i abordare într-un sistem de criză în care noi ne aflăm, el nu reprezintă esența votului nici din 15 noiembrie. Sigur că există rivalități, marea problemă sunt, desigur, Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, pentru că lor le aparține principala responsabilitate pentru situația în care am ajuns din cauza felului cum au guvernat țara după ce a fost demis guvernul Maia Sandu, dar chiar și în perioada cât au fost în coaliție cu Blocul ACUM.”
Europa Liberă: Dar tot PSRM are cele mai multe mandate și cele mai multe voturi și oricum ei rămân prima vioară în parlament când e vorba de desemnarea unui candidat pentru funcția de premier?
Octavian Țîcu: „Evident, dar aici trebuia să existe o înțelegere a tuturor componentelor politice care, desigur, să fie într-un dialog între parlament și președinție privind numirea unei candidaturi care întrunește toate mofturile și dorințele fiecăruia, că dacă îl pui pe un om care nu are afiliere politică cu niciunul din ei, sunt oameni care pot fi aduși pentru exercitarea acestei funcții și care să aibă un sprijin plenar din partea parlamentului întreg pe trei chestiuni, deci: criza pandemică, criza economică și alegerile anticipate. Și după asta se discută într-adevăr dacă se dorește alegeri. Părerea mea este că nu se doresc alegeri anticipate.”
Europa Liberă: Și chiar dacă acest lucru s-ar fi convenit atunci când dl Chicu a mers în demisie? El a zis că își depune mandatul pentru ca să se declanșeze alegeri parlamentare anticipate, Maia Sandu s-a întâlnit cu toți actorii din parlament și toți atunci au promis că vor alegeri parlamentare anticipate.
Octavian Țîcu: „Aici trebuie să înțelegem că socialiștii n-au fost sinceri și nu-și doresc alegerile anticipate, este o claritate.”
Europa Liberă: De ce a plecat Chicu din fruntea guvernului?
Octavian Țîcu: „Este o strategie, să-i spunem Napoleon, așa, pentru că știm foarte bine că în Războiul de la 1812, rușii i-au cedat deliberat Moscova lui Napoleon, care i-a dat foc, a devastat-o, dar n-a știut ce să facă mai departe cu ea și s-a întors, și a plecat la Paris, fiind hărțuit de armatele ruse și de partizani până a rămas fără armată. Asta este...”
Europa Liberă: Și credeți că socialiștii au știut să facă un pas și următorii nu au mai știut cum să-i facă?
Octavian Țîcu: „Sigur. Ei au evitat confruntarea directă, pentru că asta presupunea riscuri, au plasat întreaga responsabilitate în povara președintei Maia Sandu, au culpabilizat forțele proeuropene pentru lipsa de hotărâre, dar mai ales pe Maia Sandu. De fapt, este vorba de o deconstrucție, dacă să-i spun popular, așa, de distrugere a votului din 15 noiembrie de către agentura rusă împreună cu acoliții lor socialiști care le reprezintă, pentru că aici este o strategie foarte clară și bine gândită. Compromiterea Maiei Sandu înseamnă compromiterea votului din 15 noiembrie, iar miza principală este constituirea unei majorității în următorul parlament din Dodon, Șor și Usatîi, care vor reprezenta interesele Federației Ruse, că Rusia nu este interesată, din punctul meu de vedere, în rivalitățile care există acum între Dodon și Maia Sandu, decât din considerentul de a o compromite pe Maia Sandu și, implicit, tot votul din 15 noiembrie și tot ceea ce înseamnă proeuropean și românesc și articula în viitorul parlament o putere care să poată contracara puterea prezidențială care s-a conturat. Aici este...”
Europa Liberă: Ce fac forțele prooccidentale, dle Țîcu?
Forțele prooccidentale își toarnă zoi în cap una la alta
Octavian Țîcu: „Forțele prooccidentale își toarnă zoi în cap una la alta și se văd în fel diferit poziționate: PAS-ul și Maia Sandu au încredere că pot capta 51 de mandate; Andrei Năstase, lovind în Maia Sandu, crede că își poate recupera pierderea catastrofală a electoratului pe care a avut-o, dar, în esență, linia de salvare pe care noi am propus-o, unioniștii și Partidul Unității Naționale este reconfigurarea Blocului electoral ACUM în trei componente: PAS, PPDA și PUN, cu repartizarea unui algoritm, cu menținerea a trei fracțiuni parlamentare și cu proiectarea unei unități la nivel național, care să fie clară pentru toți cetățenii: există un bloc electoral românesc și proeuropean, care poate prelua toate cele 59- 57% și asta ar stimula și venirea la vot, și ar arăta unitatea forțelor proeuropene, în asta doar constă...”
Europa Liberă: Dar PAS a decis că merg de unii singuri în campania electorală, eventual dacă se ajunge la anticipate?
Octavian Țîcu: „PAS... Este o frază celebră, când Carol I, german fiind, avea dileme să intre în război din partea Germaniei sau a Antantei și în aceste dileme într-o zi de vară a murit și a făcut cel mai mare bine României că a murit. Deci, PAS-ul încă n-a trăit suficient să vadă ce va urma, pentru că dacă continuă acest război de gherilă în care va fi proiectat în exclusivitate responsabil de toate problemele care există, noi ajungem la cota de 2000 de îmbolnăviri și 40 de decese pe zi, asta pentru Republica Moldova este dezastruos, iar toate tunurile propagandei pe care o controlează Igor Dodon prin televiziuni și prin alte mijloace va lovi în PAS până la momentul în care îl va discredita. Asta este linia pe care merge Igor Dodon și Partidul Socialiștilor. Dacă se va înțelege că asta poate fi contracarat printr-o solidaritate a forțelor de dreapta, lucrul acesta ne va salva, dar până acum Maia Sandu a mers pe ideea unui entuziasm legat de faptul că au câștigat alegerile ea și PAS, ceea ce nu este și nu corespunde realității și lucrul acesta este în detrimentul unui ideal pe care ni l-am asumat în alegerile din 24 februarie 2019.”
Europa Liberă: Dl Țîcu, ați spus că nu e clar cum se declanșează alegerile parlamentare anticipate...
Octavian Țîcu: „Nu e clar și nici nu e clar dacă vor fi declanșate alegeri anticipate”.
Europa Liberă: Dar nu ne-ați spus cu ale cui voturi ar putea să fie învestit un nou guvern.
Octavian Țîcu: „Depinde de candidatură și de lucrurile care vor fi decise de Curtea Constituțională la 23 (martie). Cui va da dreptate Curtea Constituțională, asta este o chestiune curioasă nu doar pentru Dvs., dar și pentru noi, deputații. Am ajuns într-o situație în care Curtea Constituțională trebuie să decidă cine din factorii de putere are dreptate – parlamentul, controlat de Igor Dodon și Șor, sau președinția?”
Europa Liberă: Da, dar în funcție de verdictul pe care îl va anunța Înalta Curte, care nu se discută, dar se execută, oricum celălalt actor care rămâne în pierdere o să meargă și el să mai sesizeze Înalta Curte?
Octavian Țîcu: „Da... Să vedem ce va sesiza...”
Europa Liberă: Dl Țîcu, nu mi-ați răspuns la întrebare. Cine poate vota un guvern în actuala legislatură, ale cui voturi?...
Octavian Țîcu: „Haideți să vedem scenariile.”
Europa Liberă: Haideți.
Octavian Țîcu: „Să le desfășurăm.”
Europa Liberă: Da...
Octavian Țîcu: „Deci, în eventualitatea în care Curtea spune că dna Maia Sandu trebuie să accepte candidatura dnei Durleșteanu, înaintată de „Pentru Moldova” și Dodon, este un scenariu...”
Europa Liberă: Și care e scenariul? Hai, spuneți-mi.
Octavian Țîcu: „Acest scenariu va duce la aceea că se va institui un guvern care va guverna până la 24 februarie 2023. Deci, ei nu vor pleca de la putere, să fie clar. Socialiștii nu vor pleca de la putere în condițiile în care...”
Europa Liberă: Dar, dacă socialiștii au ezitat până acum să anunțe această coaliție cu „Pentru Moldova”, credeți că de acum încolo le este mult mai ușor să facă acest lucru?
Octavian Țîcu: „Eu cred că pentru socialiști contează, la ora actuală, să aibă un guvern instalat, pentru că situația este în așa fel proiectată de socialiști că ei vin pe ideea salvării Republicii Moldova. Ei nu ar fi plecat în condițiile în care..., ei nu ar fi plecat, din punctul meu de vedere, dacă Maia Sandu nu ar fi câștigat. Plecarea lui Chicu din funcție a fost tocmai din dorința ca, lăsând această moștenire să mocnească vreo jumătate de an, să arate că Maia Sandu este incapabilă. Și atunci numește un guvern.”
Europa Liberă: Bine, dar dacă se încropește această alianță PSRM – „Pentru Moldova”, acel guvern va avea ușile deschise în UE, în alte capitale?
Octavian Țîcu: „Dar care-i soluția, ce se va întâmpla? Cetățenii Republicii Moldova vor trebui să supraviețuiască cumva și atunci, acest prietenism al socialiștilor și șoriceilor în a avea puterea, dar cu orice preț...”
Europa Liberă: Din UE se aud tot mai multe voci care spun că în niciun caz nu se va recunoaște un guvern care va fi învestit cu voturile celor din Partidul „Șor”.
Octavian Țîcu: „Evident, dar noi trebuie să reieșim din situația care s-a creat la ora actuală și care necesită de urgență constituirea unui guvern și să vedem și cealaltă variantă: în condițiile în care pot aduna suficiente voturi, invocând starea de urgență națională pentru impeachment sau pentru înlăturarea dnei Maia Sandu și instituirea unui guvern.”
Europa Liberă: E mai complicat lucrul acesta.
Octavian Țîcu: „E mai complicat, dar asta este linia, alta poate fi linia în condițiile în care socialiștii bat palma cu Andrei Năstase și PPDA-ul. Și asta este cea mai jenantă situație pentru Maia Sandu, în care PPDA-ul și socialiștii, poate fără Șor și cu PD-ul împreună sau cu „Pro Moldova” (cine știe?), pot constitui un guvern de uniune națională, de consens național, de salvare națională pentru un anumit scop, care odată instituit și învestit poate să dureze, de asemenea, până în 2023.”
Europa Liberă: Andrei Năstase a repetat cu insistență că el și cu Igor Dodon nu se regăsesc și nu se vor regăsi niciodată în aceeași barcă, mai ales în barca puterii.
Octavian Țîcu: „Dar gândiți-vă că s-au regăsit în barca puterii și le-a fost bine. Și atunci când tu riști, în condițiile alegerilor anticipate, să nu intri în următorul parlament, revezi această idee și din speranță că această guvernare pe care tu o poți, într-un fel sau altul, dar PPDA ar fi o garanție pentru Uniunea Europeană și prezența într-o construcție politică fără Șor, mă refer...”
Europa Liberă: Dar cum ar conlucra președinția cu un asemenea executiv?
Octavian Țîcu: „Păi de asta și spun că-i jenantă ipostaza – să-l refuzi nu poți, că ți-a fost aliat, să-l subminezi la fel nu poți, conlucrarea este destul de complicată, dar jocul lui Andrei Năstase este evident unul în care se au în vedere anumite frustrări pe care le are din activitatea anterioară.”
Europa Liberă: Dar ce foloase i-ar aduce lui Andrei Năstase și colegilor săi acest joc?
Octavian Țîcu: „Este simplu. Deci, prezența în arcul de putere ca prim-ministru sau având anumite ministere va aduce anumite beneficii de durată care contează în economia electorală ulterioară. Este o chestiune simplă pe care au făcut-o și alți actori politici. Eu, de exemplu, nu cred spuselor actorilor politici; nu-l cred nici pe Igor Dodon, nici pe Maia Sandu, nici pe Andrei Năstase, pentru că de atâtea ori au spus lucruri care nu s-au realizat sau nu le-au realizat.”
Europa Liberă: Deci, nu ar fi nicio garanție că ceea ce se discută și la ce se ajunge va fi și materializat?
Eu nu cred că se dorește sincer dizolvarea parlamentului
Octavian Țîcu: „Nu există nicio garanție, sunt doar scenarii și supoziții pe care noi cu Dvs. aici le facem și nu știm care va fi dezlegarea finală în cele din urmă, dar cu siguranță, noi nu putem să mai avem un asemenea parlament în continuare. El este absolut nefuncțional, reprezentat de interesele oligarhice și oameni care sunt certați cu legea, și nu doar cu legea, prin urmare, trebuie să existe un exercițiu suplimentar. Când va fi și cum va fi este o altă chestiune. Marea mea teamă este că cvasi-majoritatea, cu excepția PAS-ului și a câtorva elemente din parlament care se regăsesc și în alte partide, eu nu cred că se dorește sincer dizolvarea parlamentului.”
Europa Liberă: Adică, doar PAS-ul și-ar dori astăzi anticipate?
Octavian Țîcu: „Doar PAS-ul și-ar dori și desigur că mi-aș dori să fiu președintele Partidului Unității Naționale în viitorul parlament. Deci, PUN-ul categoric, și eu am făcut această declarație și în alegerile prezidențiale, noi ne dorim aceste alegeri parlamentare, n-avem nicio frică în privința scorului electoral, de asta am și susținut-o pe Maia Sandu în aceste alegeri, pentru că avem un profil al alegătorului foarte clar și avem un profil ideologic recognizabil al partidului. Prin urmare, ne dorim ca aceste alegeri să aibă loc, le vedem în două feluri: fie într-o alianță cu partidele proeuropene cu care am constituit Blocul ACUM, fie pe o platformă unionistă, așa cum am anunțat și care se constituie și se consolidează în fiecare zi.”
Europa Liberă: Dl Țîcu, dar devine evident că orice formațiune politică, care își face sondaje pe interior și vede că, de exemplu, la această etapă alegătorii nu o văd cu ochi buni, sigur că ei caută să întindă perioada și să revină iarăși condițiile favorabile pentru ca ei să crească în sondaje și să meargă la alegător, dar disputa asta iarăși se poate duce la nesfârșit, pentru că, la un moment dat unui partid îi vor fi favorabile anticipatele, la alt moment dat s-ar putea altui actor politic să-i cadă bine anticipatele?
Octavian Țîcu: „Păi, acum avem o situație clară: socialiștilor, lui Șor, PPDA-ului, PD-ului și „Pro Moldovei” nu le convin alegerile. Nu le convin alegerile din diferite raționamente, este clar, dar socialiștii, pentru că sunt într-o cădere liberă și atât la nivelul liderului, cât și al partidului cedează PAS-ului și mai au și teama că PAS-ul poate crește împreună cu celelalte formațiuni, iar ceilalți, pentru că știu foarte clar că nu vor intra în parlament.”
Europa Liberă: Dvs. cu Andrei Năstase, ca un potențial candidat pentru funcția de premier, votați?
Octavian Țîcu: „Asta va depinde de faptul cu cine se va asocia Andrei Năstase, asta contează foarte mult.
Europa Liberă: Și haideți să vedem cu cine.
Octavian Țîcu: „Andrei Năstase, în condițiile în care va fi susținut de PAS și va fi susținut de Partidul Democrat, și va fi acceptat...”
Europa Liberă: Dar nu se adună voturi suficiente?
Octavian Țîcu: „Nu se adună voturi, dar se poate guverna în regim de guvern minoritar, susținut, să zicem așa, de socialiști din dorința de a avea o anumită rezolvare a propriilor probleme, dar doar în condițiile astea. Oricare asociere cu socialiștii sau cu Șor, sau cu „Pro Moldova” pentru mine este inacceptabilă.”
Europa Liberă: Deci, devine clar că deocamdată apele rămân tulburi?
Octavian Țîcu: „Așa este pentru moment, să vedem ce se va decide pe 23 martie, deși eu aș fi văzut soluția în cadrul parlamentului mult mai simplu și avem un motiv esențial care să unească toate forțele politice.”
Europa Liberă: Care anume?
Octavian Țîcu: „Depășirea pandemiei. Este o urgență privind vaccinarea care trebuie adusă...”
Europa Liberă: Am văzut că PAS pe platforma parlamentară a chemat toate forțele din legislativ să găsească un consens referitor la cum trebuie depășită criza sanitară, mai ales cum trebuie administrat vaccinul...
Octavian Țîcu: „Așa este. Vedeți că noi în pandemie ne-am pomenit iarăși într-o bătălie politică și geopolitică. Politică, pentru că fiecare s-a străduit să folosească soluționarea problemei pandemiei sau nesoluționarea ei în propriul beneficiu, socialiștii arătând, pe anumite segmente, că au succese în lupta împotriva pandemiei; opoziția lovind în socialiști și în PD sau în Șor atunci când o făceau din cauza incapacității. Și asta, în cele din urmă, a dus la situația dezastruoasă în care suntem, iar geopolitic, pentru că fiecare actor politic încearcă să impună primatul măsurilor pe care le deține.
Igor Dodon, prin intermediul Federației Ruse, cu Sputnik-ul și tot ceea ce ține de vaccinarea pe filiera estică, Maia Sandu încearcă să arate că numai datorită ei și președinției au venit vaccinurile din Occident, dar este un lucru clar: România a venit să ajute românii și cetățenii Republicii Moldova care, în mare parte, sunt și cetățeni români. Și România a făcut nu doar un exercițiu de ajutor în timpul pandemiei în mai multe rânduri și de donații, și de medici, și de vaccinuri, dar a spus clar că oferă posibilitatea cetățenilor români din Republica Moldova să beneficieze de vaccinările din România. Este o chestiune clară, care trebuie să devină clar că nu se datorează Maiei Sandu, lui Andrei Năstase sau nu știu cui, este vorba de o chestiune pe care statul român o are de rezolvat istoric în raport cu românii și cetățenii Republicii Moldova de aici, dintre Prut și Nistru.”
Europa Liberă: Și pe final: de ce s-au schimbat prioritățile pentru liderul PUN, Octavian Țîcu, de la alegerile prezidențiale din toamnă și până astăzi?
Octavian Țîcu: „Prioritățile legate de program, de acțiune?”
Europa Liberă: De Unire.
Europa Liberă: „Nu s-a schimbat, s-au schimbat doar pozițiile, pentru că, evident, la ora actuală pentru noi, toți cetățenii Republicii Moldova, și noi nu suntem, partidul unioniștilor nu este o formațiune politică, care se sustrage realităților din Republica Moldova și deleagă toate împuternicirile statului român, că așa au făcut unioniștii până acum – Unirea pe toate le va rezolva. Noi am venit cu un program politic și avem competență extinsă pe toate domeniile. Și vreau să vă spun că pe domeniul de securitate, ordine legală, apărare și afaceri externe noi chiar avem cea mai bună competență și aici mă refer și la ultimii ambasadori – dl Reniță și dl Gribincea –, care sunt pe platforma unionistă a Partidului Unității Naționale, și dl Șalaru, care a fost ministru al Apărării, și dl Cimbriciuc, care a fost deputat și președinte al Comisiei de apărare și securitate.
Avem nevoie de grupuri comune de poliție din Republica Moldova și România
Deci, aici avem cum să conlucrăm și avem prioritățile principale: înlăturarea regimului Șor-Plahotniuc-Dodon, chestie care este la ordinea zilei și de asta nu putem să ne dezicem; soluționarea crizei pandemice, soluționarea crizei economice, curățarea sistemului de justiție și, desigur, întărirea domeniului de securitate și apărare. Acest lucru este important pentru noi și aici avem, hai să spunem, lucruri pe care putem să le facem atunci când vom ajunge în Parlamentul Republicii Moldova. Ceea ce ține de programul nostru politic, care înseamnă re-Unirea, el rămâne neschimbat. Asta înseamnă cei patru pași importanți pe care i-am anunțat: reunificarea infrastructurii pe diferite dimensiuni - terestră, digitală, comunicație energetică -, constituirea unor instituții comune de acțiune. De exemplu, noi avem nevoie de grupuri comune de poliție din Republica Moldova și România pe chestiuni care țin de contrabanda transfrontalieră, securitatea la frontieră și multe alte chestiuni; avem nevoie de batalioane comune și de exerciții comune, inclusiv de un sistem de apărare și ordine legală comun; avem nevoie de colaborare și acțiuni comune pe domeniul serviciilor SIS-ului cu serviciile secrete din România, pentru că asta ține atât de securitatea Uniunii Europene, cât și de securitatea noastră propriu-zisă. Iar domeniul educațional care este pentru noi prioritar - și o spun aici cu siguranță, ca să știe și cei care ne ascultă -, noi ne dorim, în cele din urmă, crearea unui minister al Educației, Cercetării și Culturii comun, pentru că este cel mai integrat domeniu în care noi cu România putem face acest lucru ca el să nu fie atât de problematic. Cercetarea noastră, ca să știți, este într-o situație catastrofală, Academia de Științe este fără resurse, institutele sunt fără bani, domeniul de educație are probleme de funcționare și lucrul acesta se poate rezolva printr-un efort comun. Deci, aceasta este acțiunea noastră politică – crearea unui minister comun de Educație, Cercetare și Cultură, care să pună fundamentele re-Unirii în făgaș firesc, cu un fond tripartit – românesc, european și al Republicii Moldova –, care să arate că, într-adevăr, lucrurile s-au mișcat cumva.”
Europa Liberă: Mulțumim foarte mult pentru această discuție. Punem punct cu ceea ce am început, că Republica Moldova continuă să se afle la o răscruce de drumuri și acum se va vedea cine are dreptate: cei care vor să învestească un guvern cu orice preț, cei care vor să învestească un guvern pe o perioadă de tranziție și ce dorește instituția prezidențială – declanșarea anticipatelor.
Octavian Țîcu: „Dreptate are votul din 15 noiembrie 2020. Acesta este momentul adevărului, de la el trebuie să pornim și acest lucru trebuia să fie înțeles și de președinție, și de parlament.”
