Despre participarea președintelui Igor Dodon la conferința pe teme de securitate de la Munchen, la sfârșitul săptămânii trecute, dar și despre rolul Germaniei în reglementarea transnistreană, Valentina Ursu a discutat cu ambasadorul Republicii Moldova la Berlin, Oleg Serebrian.
Europa Liberă: Prin ce este importantă participarea Republicii Moldova la această Conferință internațională de securitate, unde se vorbește despre securitate la nivel european și euroatlantic?
Prezența țării noastre la un astfel de eveniment este importantă...
Oleg Serebrian: „Conferința de securitate de la München este cea mai mare platformă informală a liderilor lumii, unde se discută probleme politice, de securitate, de apărare, dar și probleme economice, din ce în ce mai mult, de altminteri, probleme economice. Putem spune că asistăm la un fel de geo-economizare a politicii internaționale, dacă ne uităm mai ales la lista subiectelor discutate în acest an la München. Ediția din 2020 a Conferinței de securitate de la München a reunit peste 40 de șefi de state și de guverne de pe patru continente, dar și foarte mulți miniștri de externe, miniștri de apărare, șefi ai serviciilor secrete. Printre oaspeții capitalei bavareze în acest an au fost: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen; președintele francez Emmanuel Macron; președintele german Frank-Walter Steinmeier; președintele ucrainean Vladimir Zelenski; premierul român Ludovic Orban; secretarul general al OSCE, Thomas Greminger; șefii diplomațiilor rusă și americană, domnii Serghei Lavrov și Mike Pompeo și mulți alți demnitari de rang înalt. Bineînțeles că prezența țării noastre la un astfel de eveniment este importantă, pentru că ne oferă vizibilitate, oferă și posibilitatea stabilirii unor contacte, a unor întrevederi. Președintele Republicii Moldova a avut în aceste două zile 12 întrevederi bilaterale în marja acestei conferințe, inclusiv cu mai mulți oficiali germani, printre care și cu președintele federal Steinmeier. În acest an nu a fost o sesiune dedicată conflictului transnistrean la Conferința de securitate, nu a fost o sesiune care s-ar fi referit la conflictele din zona Mării Negre în general, dar sperăm…”
Europa Liberă: Dar se pare că a existat o mare temă la Conferința de securitate de la München, securitatea părții de est a continentului vecin cu Rusia?
Oleg Serebrian: „Da, dar care nu s-a referit în mod expres cum a fost în alți ani, au fost ani în care erau sesiuni dedicate în exclusivitate conflictelor din zona Mării Negre la care interveneau invitații din Republica Moldova, președintele sau prim-ministrul, bunăoară, în 2018. Oricum, sperăm că la ediția din anul viitor acest lucru se va întâmpla, pentru că conflictul transnistrean, dar și celelalte conflicte care formează un semicerc în zona de nord a Mării Negre vor fi dezbătute și li se va acorda mai multă atenție, mai cu seamă în împrejurările despre care vorbiți Dvs., creșterea neașteptată și periculoasă cumva a tensiunilor dintre estul și vestul continentului.”
Europa Liberă: Cum definiți astăzi dialogul bilateral dintre Chișinău și Berlin?
Avem în Germania în continuare un prieten apropiat...
Oleg Serebrian: „Este un dialog bun, Republica Moldova este membru al Parteneriatului Estic, face parte din Parteneriatul Estic al Uniunii Europene. Firește că și așteptările partenerilor noștri europeni, mai ales pentru țări precum Republica Moldova, Ucraina și Georgia sunt mari, sunt întotdeauna așteptări mai mari pentru cei la care ții mai mult și cred că acest trio format din Ucraina, Republica Moldova și Georgia este îndeosebi ținut aproape de Uniune Europeană. Dialogul moldo-german este parte a dialogului moldo-european, deși există, bineînțeles, și nuanțe de natură bilaterală, mai ales putem vorbi despre o foarte bună cooperare în domeniul economic. Germania este principalul investitor în industrie, dar și dialogul politic s-a dezvoltat destul de bine în ultimii ani, Germania fiind o voce auzită, care a pledat în favoarea apropierii Republicii Moldova de familia europeană. Avem în Germania în continuare un prieten, un prieten apropiat, s-au schimbat de-a lungul anilor guverne, dar Berlinul a rămas tot timpul destul de atașat față de spațiul nostru, atent la mișcările politice care au loc în țara noastră și în zonă. Există și politicieni mai critici, așa a fost tot timpul, depinde și de familia politică, dar per ansamblu putem spune că e un dialog bun și Germania susține în continuare parcursul nostru european.”
Europa Liberă: Deși dimensiunea economică și cea a politicii externe sunt foarte importante, vreau să ne referim la rolul pe care vrea și poate, și trebuie să-l joace Germania în reglementarea transnistreană. Are o voce distinctă Berlinul?
Berlinul este, poate, una dintre cele mai active capitale europene în dosarul transnistrean...
Oleg Serebrian: „Germania este interesată ca și Uniunea Europeană per ansamblu de soluționarea acestui conflict care mocnește la hotarele Uniunii Europene. Bineînțeles că e în interesul Uniunii și al Germaniei ca la hotarele tot mai neliniștite ale spațiului european să se instaleze liniștea. Conflictul transnistrean, deși considerat înghețat, are un potențial de detonare destul de mare, având implicați actori importanți, deci, dezghețarea lui ar putea perturba puternic securitatea europeană per ansamblu. Nu pot să spun că Germania are o voce distinctă. În cadrul formatului „5+2” participă Uniunea Europeană, și Germania se aliniază politicilor europene, deși Berlinul este, poate, una dintre cele mai active capitale europene în acest dosar. Ne amintim de „Berlin plus”, proiectul lansat în 2016 aici, la Berlin, legat de politica „pașilor mici” în dosarul transnistrean, apoi tradiționalele conferințe bavareze, care se desfășoară toamna cu participarea OSCE și a celor implicați în diferendul transnistrean. Este o platformă generoasă de discuție oferită de partenerii germani, unde se încearcă găsirea unor soluții pentru probleme foarte concrete, care mai persistă între cele două maluri ale Nistrului. Astea ar fi, să spunem așa, particularitățile poziției Germaniei față de diferendul transnistrean.”
Europa Liberă: Dar atunci când se vorbește despre conflictele care durează de mai mulți ani pe teritoriul Republicii Moldova, pe teritoriul Ucrainei, pe teritoriul Georgiei, totuși se spune că cel transnistrean ar fi cel mai aproape de soluționare. Pe ce se bazează aceste constatări?
Când intrăm în detalii, vedem că sunt foarte multe aspecte complicate...
Oleg Serebrian: „E adevărat că deseori răsună această aserțiune, poate într-adevăr mai ușor de soluționat decât conflictele din Caucaz, întrucât în stânga Nistrului n-au avut loc expulzări masive ale populației pe criterii etnice, deci epurări etnice, cum a fost în cazul Karabahului sau al Abhaziei, sau chiar al Osetiei de Sud. Un alt element este că totuși există un dialog direct între Chișinău și Tiraspol, așa-zisa linie de demarcare dintre teritoriul controlat de autoritățile separatiste de la Tiraspol și teritoriul aflat sub controlul autorităților legitime de la Chișinău este mult mai permisiv, trecerea de o parte și de alta a Nistrului nu pune aceleași probleme ca și trecerea din Abhazia spre teritoriul controlat de autoritățile de la Tbilisi. Avem sute de studenți din zona transnistreană care învață la Chișinău sau la Bălți, călătoriile, deși sunt uneori anevoioase de o parte și de alta a Nistrului, mai ales spre zona transnistreană, totuși sunt incomparabil mai lipsite de probleme decât cele cum ar fi dinspre Azerbaidjan sau Karabah, care sunt practic imposibile. Cred că pe asta se bazează cei care afirmă că ar fi un conflict mai ușor de soluționat, pe de altă parte, totuși când intrăm în detalii vedem că sunt multe elemente care urmează a fi înlăturate pentru a considera acest conflict stins, închis și procesul este încă destul de lent, greu de spus când se va dezlega definitiv acest nod gordian și care vor fi mijloacele cu care putem soluționa problema transnistreană. Deși aparent pare simplă, dar atunci când intrăm în detalii vedem că sunt foarte multe aspecte complicate și problematice.”
Europa Liberă: Dar pentru că președintele Igor Dodon a anunțat că a avut o discuție informală cu omologul său german și că cei doi ar fi discutat mai multe chestiuni ce țin de relațiile bilaterale și au făcut un schimb de opinii despre politica externă echilibrată a Republicii Moldova, ce zice Berlinul despre această intenție a Republicii Moldova de a promova această politică externă echilibrată?
Berlinul nu privește Republica Moldova prin prisma unor interese strict geopolitice...
Oleg Serebrian: „Republica Moldova este o țară suverană și poziția Republicii Moldova vizavi de o problemă sau alta de ordin internațional nu necesită în niciun caz să fie aprobată sau respinsă de alte capitale. Germania n-a avut intenția niciodată să dea lecții de politică externă unor țări sau să le îndrepte într-o direcție sau alta. Este decizia poporului acelei țări, decizia conducerii acelei țări și în cazul nostru ceea ce-și dorește Germania este stabilitatea internă a Republicii Moldova, o cooperare strânsă cu Uniunea Europeană. O cooperare strânsă cu Uniunea Europeană nu înseamnă în detrimentul relațiilor cu alte țări, fie ele din Vest, din Est, din Nord. Berlinul nu privește Republica Moldova, să spun așa, prin prisma unor interese strict geopolitice. Interesul față de noi este ca în această țară să fie stabilitate, ca la hotarele de est ale Uniunii Europene să nu existe focare de tensiune, presiuni suplimentare asupra Uniunii Europene. Asta e ceea ce ne-au spus partenerii germani pretutindeni și până acum, și acum, inclusiv în cadrul discuțiilor care au avut loc la München.”
Europa Liberă: Germania are o părere despre solicitarea Moldovei de a-i fi recunoscută neutralitatea?
Oleg Serebrian: „Deocamdată, acest lucru nu a fost exprimat oficial, a fost ascultată această propunere, dar nici n-a fost respinsă, nici n-a fost acceptată. S-a luat act de ea. Până la urmă este decizia Chișinăului, Germania nici nu împinge Republica Moldova spre o astfel de decizie, nici nu încearcă să oprească Chișinăul de la acest pas.”
