Dacă tendințele de îmbătrânire demografică se vor menține, combinat cu migrația, în circa 15 ani, populația R. Moldova se poate reduce până la 2,3 milioane de oameni. Un motiv pentru ca autoritățile să gîndească, pe termen mediu, o nouă strategie pentru a menține un minim echilibru pe piața muncii. Este avertismentul formulat de mai mulți cercetători, care și-au exprimat îngrijorările la Conferința convocată săptămâna trecută cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la crearea Organizației Internaționale a Muncii. Europa Liberă a stat de vorbă cu Olga Găgăuz, vicedirectoarea pentru cercetare științifică a Institutului Național de Cercetări Economice.
Olga Găgăuz: „Prognozele demografice care sunt realizate în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice și alte prognoze ale institutelor de demografie europene și ale organizațiilor internaționale demonstrează că tendința principală în evoluția populației Republicii Moldova în deceniile viitoare este
Tendința principală în evoluția populației Republicii Moldova în deceniile viitoare este scăderea ei semnificativă și îmbătrânirea demografică...
scăderea semnificativă a numărului populației și îmbătrânirea demografică. Astfel, se va schimba semnificativ structura populației pe trei grupe mari de vârstă – copii, adulți și vârstnici.
Vom trăi într-o societate în care vor domina adulții, pe când procentul copiilor va fi cu mult mai mic, aproximativ cu 18% mai puțin va constitui populația cu vârsta de la 0 până la 14 ani, pe când procentul vârstnicilor, adică a populației în vârstă de 60 de ani și peste va constitui către anul 2035 aproximativ 25 la sută.
Această tendință de scădere a numărului populației și îmbătrânire demografică este ireversibilă din cauză că există unele legități în evoluția populației. Această situație în Republica Moldova este determinată atât de scăderea natalității și menținerea unui nivel înalt al mortalității, cât și de migrația masivă a populației.”
Europa Liberă: Iată, avertizați că trebuie să se schimbe politicile statului în domeniul pieței muncii, dar ce ar însemna asta la modul practic?
Olga Găgăuz: „Deci este necesar ca toate instituțiile să se adapteze la această nouă structură a populației și procesul de îmbătrânire a populației nu trebuie să privit numai ca o problemă, deci este o tendință pozitivă care se observă în special în țările economic dezvoltate în care a crescut considerabil speranța de viață la naștere.
Cu toate că și în Republica Moldova speranța de viață la naștere crește, dar crește cu ritmuri foarte lente și mortalitatea populației, în special în vârsta aptă de muncă, este destul de înaltă. Este ceva nou pentru societatea noastră, pentru că, dacă facem comparație cu anii precedenți, adică suntem obișnuiți că numărul de nașteri tot timpul a fost în creștere până la mijlocul anilor ‘90 ai secolului trecut, deci
Dezvoltarea societății, situația socio-economică este determinată nu numai de numărul populației, dar și de calitatea populației..
numărul populației a crescut permanent, acum suntem în altă situație, dar când analizăm aceste probleme demografice trebuie să avem în vedere că dezvoltarea societății, situația socio-economică este determinată nu numai de numărul populației, dar și de calitatea populației.”
Europa Liberă: Ce ar însemna calitatea populației?
Olga Găgăuz: „Ce înseamnă calitatea populației? Alte prognoze care sunt realizate de savanți arată că societățile în care populația va fi mai bine educată, mai sănătoasă vor obține creșterea economică și îmbunătățirea condițiilor de viață, chiar dacă numărul populației este în scădere, iar dacă luăm un exemplu mai simplu, în țările asiatice, în țările africane numărul populației este în creștere, dar aceste țări sunt încă în curs de dezvoltare, iar pentru multe din ele este specifică sărăcia. Totodată, avem și alte situații.
De exemplu, în Germania, care tot se confruntă cu un proces de
Trebuie să fie create condiții mai bune pentru valorificarea potențialului populației îmbătrînite...
îmbătrânire a populației foarte rapid, dar care se dezvoltă în plan social și economic cu ritmuri rapide, deci îmbătrânirea populației nu trebuie privită numai ca o problemă care poate încetini dezvoltarea socio-economică a țării. Prin politicile respective trebuie să fie create unele condiții, condiții mai bune pentru valorificarea potențialului acestei categorii de populație.”
Europa Liberă: Și anume ce tipuri de ajustări pe piața muncii sunt necesare pentru a acomoda aceste persoane?
Olga Găgăuz: „Nu putem să vorbim despre condiții la ziua de astăzi. Situația pe piața muncii din Republica Moldova în prezent este destul de complicată, cu toate că deja se observă reducerea numărului populației în vârsta de muncă și există un deficit de cadre calificate, ca să vorbim în contextul îmbătrânirii populației, trebuie să vorbim despre situații de perspectivă.
În primul rând, cea mai mare problemă care se observă în prezent este insuficiența sau lipsa locurilor de muncă de calitate – cu condiții bune de muncă, cu salarii respective. Deci, mulți tineri care iese pe
Cea mai mare problemă în prezent este insuficiența sau lipsa locurilor de muncă de calitate ...
piața muncii nu-și găsesc un loc de muncă potrivit nivelului de studii. Totodată, populația care este în vârsta medie, de exemplu, de 40-45 de ani are un nivel de educație destul de ridicat și problema constă în valorificarea acestui potențial. Situația pe piața muncii se va schimba odată cu dezvoltarea socioeconomică a țării.
Avem un număr mare al populației vârstnice în mediul rural, care lucrează în condiții mai grele de muncă, inclusiv tinerii din mediul rural urmează să fie reprofilați, deci ar fi normal ca numărul populației care este ocupată în sectorul agricol să scadă datorită implementării tehnologiilor mai performante în acest sector și, totodată, această forță de muncă poate fi redirecționată în alte sectoare.”
Europa Liberă: Ce trebuie să se facă, bunăoară, cu tinerii care, iată, nici nu muncesc și nici nu studiază? Unele statistici arată că, practic, fiecare al treilea tânăr din Republica Moldova nu este prezent nici pe piața muncii, nici în educație, nemaivorbind de faptul că se pare că în ultimii cinci ani și popularitatea studiilor superioare este în scădere.
Olga Găgăuz: „Da, există acest fenomen, dar el tot trebuie să fie analizat foarte atent din cauză că deseori se formează așa o percepție că tinerii nu vor să lucreze și nu vor să studieze. Nu este adevărat. În cadrul Centrului de Cercetări Demografice, în anul 2017, noi am realizat un studiu comprehensiv referitor la această categorie a tinerilor, așa-numiții tineri NEETs, am realizat studii sociologice, am fost pe la sate și am observat că tinerii care nimeresc în această categorie a populației sunt tineri care sunt implicați în migrație, în migrație de muncă. Deci când sunt prinși de acest studiu Ancheta forței de muncă, care determină categoria tinerilor NEETs ca persoane care nu studiază și nu lucrează pe parcursul ultimilor patru săptămâni, în această perioadă acest tânăr poate să aibă așa, o pauză în perioada de activitate pe care o practică peste hotare.
De exemplu, multe femei nimeresc în această categorie NEETs din cauză că nu acceptă salarii foarte mici, au copii în îngrijire și preferă să se ocupe cu creșterea și educarea copiilor și nu să se implice în activități de muncă care sunt prost plătite. Desigur că există o
Nu putem spune că tinerii din Republica Moldova nu vor să lucreze și nu vor să învețe..
categorie a tinerilor marginalizați care necesită un lucru special, o intervenție din partea administrației publice locale, asistenților sociali. Cu toate că Republica Moldova figurează cu proporția tinerilor NEETs foarte ridicată, dar este specificul situației și nu putem spune că tinerii din Republica Moldova nu vor să lucreze și nu vor să învețe.”
Europa Liberă: Menționați că trebuie să se mizeze inclusiv pe forța de muncă a persoanelor pre-pensionare, dar așteptările sunt că la această vârstă deja încetul cu încetul începi să te gândești totuși la posibilitatea de odihnă, de a dedica mai mult timp familiei.
Olga Găgăuz: „Dacă vorbim de persoanele în vârstă de pre-pensionare, sunt anumite probleme specifice pentru această categorie de populație atunci când își pierd locul de muncă și mai greu se reintegrează pe piața forței de muncă. Dar în toate țările se
În toate țările se observă o tendință de prelungire a activității în domeniul economic din cauză că capacitățile funcționale ale populației în vârstă de 60 de ani...
observă o tendință de prelungire a activității în domeniul economic din cauză că capacitățile funcționale ale populației în vârstă de 60 de ani și peste s-au schimbat și acum avem un procent destul de ridicat al persoanelor, în special cu studii superioare, care după atingerea vârstei de pensionare continuă să activeze în domeniul în care au lucrat toată viața.
De exemplu, avem foarte mulți profesori pensionari care activează, sunt unele sectoare în special în sfera bugetară care, de fapt, se bazează pe persoanele care sunt în vârsta de pre-pensionare și vârsta de pensionare, deci există diferite segmente ale pieței muncii...”
Europa Liberă: Deci, experiența lor aduce o plusvaloare?
Olga Găgăuz: „Evident și, totodată, politica urmează să fie așa ca omul care are potențial și care dorește să lucreze să aibă această posibilitate și, totodată, acest lucru este foarte important pentru majoritatea pensionarilor din Republica Moldova, întrucât pensiile sunt foarte mici și nu acoperă toate necesitățile acestei categorii de populație și există o necesitate stringentă de a-și continua activitatea de muncă, de a fi activi, de a avea un venit care va asigura o viață decentă pentru populația care a ajuns la această vârstă frumoasă.
Trebuie să avem în vedere că toate politicile ce țin de populație și dezvoltare trebuie să asigure și egalitatea și echitatea între diferite generații, trebuie să fie asigurate condiții bune pentru creșterea și
Toate politicile ce țin de populație și dezvoltare trebuie să asigure și egalitatea și echitatea între diferite generații...
educarea copiilor, condiții bune pentru populația adultă integrată în câmpul muncii, în special crearea condițiilor favorabile pentru îmbinarea rolurilor profesionale și familiale, ca familiile să aibă condiții bune pentru creșterea și educarea copiilor.
Deci, numai îmbunătățirea condițiilor în toate sectoarele poate să aibă un efect pozitiv asupra calității potențialului uman și evident că problema migrației, reducerea dimensiunii migrației, fiindcă anume migrația prezintă un factor principal care duce la scăderea numărului populației și calității populației din cauză că pleacă persoanele tinere, bine educate, cu calificare înaltă, care ar putea să aducă o plusvaloare la dezvoltarea Republicii Moldova.”
