Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, care este o agenție a Națiunilor Unite, între 2019 și 2022 a scăzut cu 0,6% partea din veniturile internaționale câștigată de muncitori. Așadar, oamenii de rând dețin doar 52,3% din veniturile globale.
„O porțiune mai mare de câștig pentru muncă este considerată ca reflectând mai multă egalitate socio-economică”, explică pentru Europa Liberă Dr. Henri Haapanala, doctor în științe sociale și economice și cercetător la Universitatea din Antwerp, în Belgia.
Venitul din muncă este cel câștigat de oamenii de rând prin munca lor, în timp ce venitul din capital vine din profiturile pe bunuri - banii generați din bogăția existentă, practic: dividende, profituri din investiții, câștiguri din închirieri sau vânzări.
Scăderea banilor controlați de oamenii de rând se datorează pandemiei Covid-19, care a dat „pauză” multor industrii pe termen scurt și mediu. Mai mult, automatizarea mai multor industrii a tăiat și ea accesul muncitorilor la câștiguri, chiar dacă industriile au devenit mai productive.
„Criza a agravat inegalitățile deja existente, mai ales pe măsură ce venitul din capital continuă să se concentreze în mâinile celor mai bogați”, transmite OIM.
În UE, țările în care muncitorii generează cea mai mare parte din venituri sunt Olanda, Germania și Belgia: între 62,5% și 61,1% din PIB-ul din 2021 venea din muncă în aceste țări. Procentajul este în descreștere în întreaga UE, care în 2021 avea o medie de 57%. În acel clasament, Moldova, țară candidată, se plasa peste media europeană, cu 59%, și cu o creștere de 9,2% față de anul 2011.
La coada clasamentului, și sub valorile înregistrate în țările non-UE din Balcani, este România, cu 41,4% din venituri generate din muncă.
Multe țări bogate mențin un procentaj mare al venitului din muncă (de exemplu, Elveția cu 70,5% sau Germania cu 61,4%) deși au economii dezvoltate, importante pe piața internațională și găzduiesc companii profitabile. În schimb, aceste țări au un sistem sindical și de negociere colectivă foarte dezvoltat, care le permite muncitorilor să obțină un procentaj mai echitabil din profituri.
„Din perspectiva europeană, inegalitățile veniturilor, bogăției și ale oportunităților pe piața muncii dintre țări tind să fie o componentă mai puternică a inegalității decât modelele din fiecare țară în parte”, explică Dr Haapanala.
„În multe economii central-europene, mai ales în țările baltice, Moldova și Bulgaria, a crescut semnificativ proporția venitului provenit din muncă. Aceste schimbări se datorează mai ales investițiilor străine, expunerii din tranzacții și cheltuielile statului”, punctează cercetătorul.
Dr Haapanala amintește că în Europa, munca încă are o proporție mai mare din venit decât în Asia, Africa sau statele arabe.
Moldova încă trebuie să-și aleagă locul între modelele economice din Europa
În Europa, cei mai bogați 10% dintre oameni dețin 67% din avuții, în timp ce jumătate dintre europeni controlează doar 1,2% din resursele de pe continent. Suedia era, în 2022, potrivit acestor criterii, țara cea mai inegală din Europa, urmată de Letonia, Irlanda, Olanda, Cehia și Cipru.
Bogații Suediei controlează 74,4% din bogățiile naționale, din cauza reducerii recente a taxelor pe moșteniri, proprietăți și cadouri. Mai mult, companiile suedeze cele mai de succes s-au folosit de bani publici pentru a crește, dar nu contribuie la rândul lor la dezvoltarea economică a societății.
Este notabil că, începând din anii ‘90 în estul Europei, cei mai bogați oameni acumulează din ce în ce mai multe resurse, în timp ce jumătatea cea mai săracă din populație pierde constant.
Țările cu cea mai redusă inegalitate din UE sunt Slovacia, Belgia și Malta.
„Unele țări se pot îndrepta, intenționat, spre o relație anume între capital și muncă, ca să-și păstreze sau să-și întărească avantajele comparative pe piața europeană sau globală”, explică cercetătorul. De exemplu, oficialii care plănuiesc modelul economic vor avea de ales dacă în Moldova, liberalizarea comerțului cu UE și o eventuală aderare vor aduce la creșterea sau scăderea procentajului de venit câștigat din muncă.
Dar strategia aceasta are și consecințe - țări precum Irlanda sau Ungaria sunt, din acest motiv, mult mai dependente decât altele de atragerea investițiilor străine.
Pe ultimul loc la venitul câștigat de muncitori este Irlanda, unde doar 30,6% din venituri provin din muncă, o scădere de 19,9% față de 2011. Țara este o excepție unică, pentru că din cauza regimului benefic de impozite, ea a atras sute de companii internaționale, care-și au sediul european la Dublin. Acestea plătesc taxe foarte mici, așa că nu contribuie la economia țării pentru că profiturile se duc mai departe spre acționari, dar profiturile lor în Europa umflă artificial PIB-ul Irlandei.
Prezența sediilor companiilor precum Google, Facebook, Amazon, Microsoft, LinkedIn, PayPal, AirBnB sau TikTok generează venituri enorme, însă acestea se regăsesc într-o bulă separată de viețile de zi cu zi ale irlandezilor de rând.
De unde salariul median net pentru o întreagă gospodărie din Irlanda este de 55.000 de euro pe an, un angajat adus adesea din străinătate pentru a lucra ca inginer de software la Facebook câștigă în jur de 100.000 de euro pe an, adică aproape dublu ca individ față de o familie întreagă.
Moldova, una dintre țările care încă mai are loc de dezvoltare și-și poate scrie viitorul economic, mai are încă de ales și, poate, de câștigat.
„Ce este clar e că apartenența la UE a adăugat mult la economia țărilor central și est-europene”, punctează Dr Haapanala. „Proporția muncii este un indicator de bază al inegalității veniturilor, dar nu trebuie izolată de alți factori. Nu trebuie să uităm că economiile central și est-europene au crescut considerabil”.
Inteligența artificială va schimba piața muncii
„Economiile de piață europene tind să se specializeze în producție knowledge-intensive (care folosește intensiv cunoștințele, adică de un nivel înalt de calificare) și high-value-added (care adaugă valoare înaltă). Printre provocările recente la procentul veniturilor din muncă sunt factorii tehnologici - automatizarea, robotizarea și inteligența artificială. Aceștia sunt factorii care sunt văzuți drept amenințare la distribuția veniturilor, inclusiv în așa-zisele ocupații calificate, care necesită studii universitare”, explică Dr Haapanala.
Deși multe industrii sunt din ce în ce mai automatizate în ultimele sute de ani, revoluția inteligenței artificiale generative - precum ChatGPT - riscă să „pună și mai multă presiune pe porțiunea de venit câștigată de muncitori”, conform OIM. Noile aplicații ale inteligenței artificiale vor crea „o cohortă mai mică de câștigători și o forță de muncă redusă”, conform The Asset, pentru că firmele care creează aceste tehnologii sunt puține, iar implementarea la scară largă va duce la schimbări majore pe piața de muncă.
Creșterea inteligenței artificiale generative ar putea afecta 60% dintre slujbele din economiile dezvoltate, mai ales pentru că aceasta are cel mai mare impact asupra slujbelor celor mai bine plătite. Potrivit directoarei Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorghieva, „inteligența artificială ar putea executa sarcini cheie care sunt acum în mâinile oamenilor, ceea ce ar putea scădea cererea de forță de muncă, ducând la salarii mai mici și angajări mai puține. În unele cazuri extreme, unele slujbe ar putea dispărea”.
Important va fi de văzut dacă inteligența artificială va fi folosită pentru a complementa sau a înlocui munca unor angajați, pentru că pericolul ar putea fi mare pentru femeile din forța de muncă, mai ales în sectorul administrativ și servicii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
