Numărul mare de șefi de stat și de guvern care vor fi prezenți la castelul Mimi de la Bulboaca transformă pentru o zi o mică fostă republică sovietică, amenințată de barbaria lui Putin, în centrul Europei. Venind la Chișinău, liderii europeni se implică în mod direct, se poate spune, în destinul Republicii Moldova, o scot din aparenta ei insignifianță pe harta lumii, îi redau demnitatea meritată. În caz contrar un asemenea eveniment nu ar fi avut loc.
Este al doilea summit al Comunității Politice Europene (CPE), creată la inițiativa președintelui francez Emmanuel Macron. Prima reuniune s-a desfășurat anul trecut la Praga – oraș istoric, aureolat cu faima „revoluției de catifea”, în urma căreia a căzut regimul comunist din Cehoslovacia, și păstrând memoria „Primăverii de la Praga”, cum a fost numită mișcarea de reforme inițiată de Alexandr Dubcek, dar și memoria intervenției brutale a Uniunii Sovietice, susținute de armatele statelor din Tratatul de la Varșovia (cu excepția României), asupra unei „țări frățești”, ai cărei conducători încercau să implementeze un comunism „cu fața umană”.
Când spui Praga, te gândești automat la doi scriitori care au dat glorie acestui oraș: Franz Kafka și Václav Havel – ambii deveniți modele literare și, mai ales ultimul, exemplu de implicare civică a intelectualului în soarta poporului său. Václav Havel, scriitor disident și primul președinte al Cehoslovaciei și, ulterior, al Cehiei libere, a avut un rol important în a convinge Occidentul să se extindă spre Est, pentru a preveni pericolul rusesc pe care popoarele din această regiune l-au trăit sute de ani pe pielea lor.
Alegerea Republicii Moldova drept gazdă a celui de-al doilea summit al Comunității Politice Europene are importanță simbolică și practică. Vrea să spună că a venit și rândul statelor din „vecinătatea apropiată”, cum îi zice Moscova, să iasă de sub sabia lui Damocles rusească. Ucraina luptă cu arma în mână pentru a-și apăra libertatea în fața invadatorilor ruși. Republica Moldova este, ar fi fost următoarea țintă a Moscovei, dar întrucât tancurile lui Putin nu pot ajunge la Chișinău, grație rezistenței ucrainene, Rusia folosește un spectru larg de diversiuni pentru a destabiliza această țară, a o arunca în haos și în revolte antiguvernamentale.
Desemnarea Moldovei în calitate de gazdă pentru actualul summit mai spune ceva important despre spiritul Comunități Politice Europene, care nu exclude pe nimeni, singura condiție este să fii un stat bazat pe supremația legii sau măcar să demonstrezi că aspiri să întronezi valori europene și să cauți soluții echitabile, negociate, pentru a rezolva conflictele care te afectează, sporind pacea și buna înțelegere pe continentul european.
Reuniunea de la Bulboaca este precedată de câteva evenimente care certifică susținerea Uniunii Europene. Azi, 31 mai, urma să fie inaugurată Noua misiune civilă în Republica Moldova de către Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, alături de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, și de ministrul de Interne, Ana Revenco. Misiunea are drept scop consolidarea structurilor de gestionare a crizelor și consolidarea rezilienței acesteia în fața amenințărilor hibride. Misiunea, este de presupus, va lucra în strânsă colaborare cu viitorul Centru național de apărare informațională și combatere a propagandei, zis PATRIOT, care va avea misiunea de a coordona politica statului în domeniul securității informaționale și al combaterii dezinformării la nivel național.
Ieri, 30 mai, Uniunea Europeană a anunțat sancțiuni dure la adresa a cinci persoane certate cu legea: Șor, Plahotniuc, Tauber, Cavcaliuc și rusul Ceaika (un om de afaceri, conectat la FSB, apropiat al lui Dodon) – organizatori și sponsori ai unor acțiuni de destabilizare a Moldovei în favoarea intereselor Rusiei.
În același timp, statele membre ale Uniunii Europene au decis să crească aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare destinate Republicii Moldova, aceasta ajungând la 295 de milioane de euro, din care 75 de milioane de euro sub formă de granturi.
În preziua marelui summit din 1 iunie de la Bulboaca, așadar, putem vorbi de un sprijin masiv al Uniunii Europene pentru Republica Moldova. Războiul a accelerat procesele de integrare pe continentul european. Fiecare bombă care cade peste Ucraina întărește convingerea Lumii libere că nu mai poate lăsa „zone gri”, „no man’s land”-uri în proximitatea ei. Natura, dar și geopolitica au orare de vid. Unde nu se extinde democrația, se instaurează demonii războiului și ai tiraniei.
Moldova va merge înainte. Vremea ezitărilor a trecut. Un freamăt de speranță și însuflețire se poate constata în toate straturile sociale ale țării în așteptarea evenimentului din 1 iunie. După ce marele summit european se va termina și se va face, la final, „fotografia de familie” a liderilor europeni moldovenii ar trebui să păstreze sentimentul că Europa îi primește la sânul ei și că niciodată nu vor mai fi singuri în fața amenințărilor din Est. Dar să nu se relaxeze: să ceară guvernanților să rămână ferm angajați pe acest drum.
*Punctele de vedere exprimate în acest articol nu reprezintă neapărat poziția Europei Libere Moldova.
