Majoritatea parlamentară de la Chişinău a votat repetat astăzi o serie de legi respinse anterior de şeful statului, fără a le aduce vreo modificare, în condiţiile în care Constituţia îl obligă pe preşedinte să le promulge sau să le conteste la Curtea Constituţională. Anterior, şi guvernul i-a trimis repetat preşedintelui candidatura lui Eugen Sturza la şefia ministerului apărării, iar Igor Dodon a respins-o, provocând prin asta o adresare a executivului la Curtea Constituţională pentru clarificări. Ce va face de această dată preşedintele şi care este miza confruntării politice actuale între Preşedinţie şi democraţi?
Igor Dodon nu a decis deocamdată cum va acţiona în privinţa legilor adoptate în mod repetat de legislativ, în ciuda obiecţiilor pe care le-a avut la ele, aşa cum a confirmat pentru noi consilierul prezidenţial, Maxim Lebedinschi.
„Sunt mai multe posibilităţi, dar care va fi decizia pe fiecare situaţie în parte, vom anunţa la momentul când va fi luată o decizie”, ne-a spus el.
Constituţionaliştii afirmă însă că, acum, posibilităţile preşedintelui nu sunt atât de multe, ci două: fie Igor Dodon promulgă legile în varianta primită de la Parlament, aşa cum îl obligă un articol din Constituţie, fie, dacă găseşte motive, le contestă la Curtea Constituţională. Este ceea ce susţine, de exemplu, expertul în drept constituțional, fostul om politic, Alexandru Arseni:
„Articolul 93 şi interpretarea acestuia data anterior de CC spune clar: preşedintele are dreptul, timp de două săptămâni, să reîntoarcă în parlament, cu obiecţiile sale, proiectele. Iar dreptul parlamentului e să accepte obiecţiile, sau să-şi păstreze decizia şi să trimită a doua oară spre promulgare şefului statului legile. După care preşedintele este obligat să promulge aceste legi. Dacă el nu este de acord că parlamentul nu a ţinut cont de obiecţii, are dreptul de a sesiza CC, invocând neconstituţionalitatea. Iată calea constituţională.”
Printre legile adoptate astăzi în mod repetat de majoritatea parlamentară după respingerea lor de către Igor Dodon figurează cea ce prevede reorganizarea managementului ştiinţei, cea a energeticii cu prevederi noi pentru salarizarea directorilor ANRE, cea despre combaterea terorismului, dar şi una adoptată la inițiativa spicherului democrat Andrian Candu, cu privire la instituirea tichetelor de masă pentru angajaţi. Majoritatea parlamentară nu s-a grăbit să trimită repetat spre promulgare şefului statului doar pachetul de legi cu privire la statutul autonomiei găgăuze, respins şi el de Igor Dodon pentru că nu ar fi luat în calcul doleanţele autonomiei.
La părerea analiştilor însă în situaţia actuală nu contează atât de mult ce legi anume au stârnit disensiunile, cât mizele conflictului dintre Preşedinţie şi guvernarea controlată de PD. Analistul politic şi fondatorul mai multor instituţii media de la Chişinău, Igor Volniţchi, crede bunăoară că prin acest nou episod de rivalităţi, oligarhul de la cârma PD, Vlad Plahotniuc, şi liderul neformal al socialiştilor, Igor Dodon, au intrat într-o fază nouă, de luptă autentică, după mai multe luni de mimare a confruntărilor, iar mizele acestei lupte ar fi imense, atât de o parte, cât şi de cealaltă parte a eşichierului politic moldovenesc:
„Există suficiente semnale ce ne permit să concluzionăm că lupta politică între Preşedinţie şi guvernare, care până acum în mare parte a fost mimată, intră în altă fază, o fază care vom avea de a face cu o luptă pe bune. Miza este foarte mare. Este binecunoscut că PD nu ţine prea mult timp lângă sine un partener politic. La un moment dat, partenerul devine oponent, care de regulă este distrus. PSRM şi preşedintele Dodon sunt prea puternici şi evident că cei din PD îşi pun întrebarea dacă nu vor avea parte de surprize politice la anul. Dacă socialiştii câştigă majoritatea parlamentară, PD va avea mari bătăi de cap. Miza este cine va deţine puterea după parlamentare.
Există şi o miză geopolitică la mijloc. Dacă Ucraina va adera la NATO până în 2020, asta nu poate să nu pună pe gânduri Rusia. Ea va încerca să se influenţeze regulile jocului politic din R. Moldova. Rusia este foarte interesată ca Dodon să obţină puterea, aşa ca în momentul în care Ucraina va adera la NATO, Moldova să fie un mic stat care se va poziţiona între două state membre NATO, România şi Ucraina. Moldova, aşadar, a căpătat o importanţă mult mai mare în jocul marilor puteri, care îşi caută miza politică în R. Moldova, iar în aceste condiţii preşedintele Dodon şi guvernarea nu se pot afla în aceeaşi barcă şi ciocnirea dintre ei este inevitabilă.”
Analistul Igor Volniţchi anticipează, în aceste condiţii, o foarte probabilă forţare din partea democraţilor a intrării în vigoare a legilor respinse de Igor Dodon şi adoptate repetat de majoritatea controlată de PD. La fel, democraţii ar putea forţa şi numirea în funcţia de ministru al apărării a candidatului respins repetat de şefului statului. Scopul ar fi să diminueze rolul politic al preşedintelui Dodon şi să transmită populaţiei mesajul că el nu merită încredere, pentru că nu are cum să-şi fructifice puterea, mai crede Igor Volniţchi:
„Atentând la autoritatea lui Dodon, democraţii îşi pregătesc terenul pentru o lovitură decisivă, care ar putea veni lunile următoare. Deocamdată, el este prea puternic în sondaje, iar un impeachment acum nu ar da rezultatul scontat de democraţi”, spune analistul.
„Preşedintele Dodon are interes ca să i se iniţieze impeachment, chiar să fie suspendat… Asta i-ar permite să găsească argumente de ce nu a reuşit să-şi îndeplinească promisiunile. De aceea, Igor Dodon i-ar putea chiar provoca pe cei de la guvernare să meargă pe o astfel de strategie, care îl avantajează, cel puţin, până la alegeri.”
Prin urmare, Igor Volniţchi crede că următoarea mişcare din partea lui Igor Dodon ar putea fi nepromulgarea legilor votate astăzi în legislativ, în ciuda faptului că legea supremă nu-i lasă această marjă de manevră. Dacă se întâmplă, gestul nu va însemna altceva decât că Igor Dodon merge, deliberat, la încălcarea Constituţiei, pentru a le furniza democraţilor motive să-i iniţieze o procedură de suspendare.
