Case fără oameni, în care suflă vântul și plouă. Grădinițe fără copii. Școli fără elevi și profesori. Spitale fără medici și pacienți. Totul este carbonizat aici, de la beton până la copacii care stau într-o tăcere aproape completă, întreruptă numai de focuri de armă și explozii. Așa arată acum zeci de orașe ucrainene care au fost distruse de armata rusă.

Noi imagini ale ruinelor din Bahmut, publicate de The New York Times, au făcut recent înconjurul lumii. Proiectul Donbass.Realii a prezentat cinci orașe din Donbas: cum arătau înainte de război și în ce s-au transformat după ce au fost „eliberate” de către armata rusă.

• A fost fondată în 1878.
• Numărul de locuitori la începutul anului 2022: aproximativ 20.000.
• Numărul de locuitori conform ultimelor date: aproximativ 200 (*date ale administrației militare Popasna, din 17 aprilie 2023).

Popasna este un orășel din regiunea Luhansk, care a fost ocupată aproape în întregime de Rusia (cu excepția satului Bilohorivka) la începutul lunii iunie 2023. În timpul conflictului din Donbas din 2014, Popasna s-a mai aflat sub ocupație rusească, timp de două luni și jumătate. Cu toate acestea, după cum a declarat Roman Vlasenko, fostul șef al administrației raionale Popasna în perioada 2014-2016, armata ucraineană, practic, nu a folosit arme grele pentru a elibera orașul.

În anii care au urmat, orașul era zguduit, periodic, de bombardamentele rusești – localitatea se afla în apropierea liniei de demarcație cu regiunea aflată sub controlul separatiștilor pro-ruși, autoproclamata Republică Populară Luhansk. Dar, în ciuda acestui fapt, Popasna continua să se dezvolte activ, până la invazia rusă din 2022. Potrivit lui Vlasenko, în numai doi ani, au fost reconstruite blocuri de locuințe și obiective de infrastructură socială: în perioada 2015-2017, în oraș au fost investite cca 200-300 de milioane de hrivne (5-8 milioane de dolari, la cursul de schimb actual).

Ce a mai rămas din orașul Popasna, regiunea Luhansk din Ucraina, după invazia rusă, imagini din satelit:

De fapt, în urma invaziei rusești din 2022, localitatea a fost ștearsă de pe fața pământului. Popasna a fost bombardată cu artileria grea, apoi au avut loc lupte de stradă, în a doua jumătate a lunii aprilie. Pe 8 mai 2022, armata ucraineană a fost forțată să se retragă din oraș, iar de atunci acesta este controlat de Rusia.

După ce Popasna a fost capturată de trupele rusești, reprezentanții administrației de ocupație au declarat că reconstrucția orașului „nu are sens”. În martie 2023, distrugerea orașului a fost confirmată „oficial”, iar Popasna a fost radiată din registrul localităților, după cum a anunțat administrația regională militar-civilă din Luhansk. Așezările din jurul Popasnei au fost subordonate administrativ celor mai apropiate orașe capturate de forțele rusești.

• A fost fondat în 1895.
• Numărul de locuitori la începutul anului 2022: aproximativ 55.000.
• Numărul de locuitori, la data de 31 mai 2023: necunoscut (*potrivit jurnalistului din Luhansk, Serhii Artiuh, raionul Severodonețk avea cca 40.000 de locuitori, la începutul lunii mai 2023).

Rubijne este situat pe malul stâng al râului Severski Doneț, nu departe de orașele gemene Severodonețk și Lisiceansk. La fel ca majoritatea orașelor din estul Ucrainei, Rubijne avea o industrie puternică – aici funcționau peste 30 de întreprinderi.

Înainte de război, principalele industrii din Rubijne erau cea chimică și de celuloză și hârtie. De asemenea, aici funcționa o fabrică de ciorapi, care producea, printre altele, popularele șosete „Dodo” (întreprinderea a fost evacuată și funcționează acum în orașul Lvov).

Rubijne a fost sub ocupație rusească timp de patru luni, în 2014. După ce a fost eliberat de armata ucraineană, localitatea se afla destul de departe de linia frontului. De aceea, după ce Rusia a creat pseudo-republica marionetă Luhansk, în Rubijne s-au mutat mai multe persoane, companii și instituții de învățământ din teritoriile controlate de separatiști. În Rubijne s-au făcut multe investiții, iar din 2016, orașul a înregistrat o creștere semnificativă a producției industriale.

La începutul invaziei în Ucraina, în februarie 2022, trupele rusești au avansat rapid spre Rubijne. Deja în luna martie, în oraș aveau loc lupte de stradă. Forțele rusești au folosit toată artileria disponibilă și au distrus orașul zi de zi.

Patru luni mai târziu, au rămas numai ruine:

În cele din urmă, armata ucraineană a fost nevoită să se retragă din Rubijne, în urma unor lupte grele. Orașul se află sub ocupație rusă din 12 mai 2022. Fotografiile și video-urile publicate de localnici sugerează că Rusia nu este angajată în reconstruirea orașului capturat.

Unele clădiri au fost totuși reparate superficial de migranți din Asia Centrală. Localnicii spun că autoritățile de ocupație aduc etnici bureați din Rusia și îi instalează în apartamente din blocurile care, mai mult sau mai puțin, au supraviețuit.

• A fost fondat în 1517.
• Numărul de locuitori la începutul anului 2022: aproximativ 70.000.
• Numărul de locuitori, conform celor mai recente date: 518 (* date ale administrației regionale militare Donețk, din 31 mai 2023).

„Inamicul a distrus totul. Astăzi există doar pământ și mulți ruși morți acolo. Apărătorii noștri au făcut o treabă bună. Le suntem foarte recunoscători pentru asta”, a spus liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, pe 21 mai, vorbind despre Bahmut în timpul unei întâlniri cu omologul său american Joe Biden.

Bahmut era unul din cele mai vechi și mai pitorești orașe din Donbas. Avea o industrie puternică, atipică pentru regiune: cărțile sale de vizită erau sarea gemă și vinurile spumante.

După ce a început conflictul din Donbas în 2014, orașul s-a aflat destul de departe de linia de demarcare cu regiunea controlată de separatiștii pro-ruși, astfel încât a continuat să se dezvolte în următorii opt ani. Bahmut a primit, de asemenea, mulți refugiați din regiunea Donețk și din localitățile de pe linia frontului.

În iulie 2022, după ce forțele rusești au ocupat conglomeratul de localități urbane Rubijne, Severodonețk și Lisiceansk, Moscova și-a concentrat eforturile asupra capturării orașului Bahmut, aflat la cca 50 km distanță spre sud-vest. Deși militari și experți afirmau că Bahmut nu avea valoare strategică sau tactică, Rusia a depus eforturi enorme, cu prețul a mii de vieți, ca să captureze orașul. Oficialitățile ruse și propagandiștii pro-Kremlin îl numesc Artiomovsk, o denumire din perioada URSS (din 1924 până în 2016), iar restaurarea numelui sovietic a fost menționată printre obiectivele capturării orașului.

Pentru a captura orașul Bahmut, Rusia a folosit, în special, mercenarii grupului privat Wagner și deținuții angajați de acesta cărora li s-a promis bani și clemență după șase luni petrecute pe front. La summitul G7 din Japonia, din luna mai, președintele SUA, Joe Biden, a spus că pierderile Rusiei s-ar fi ridicat la aproximativ 100.000 de soldați, dintre care 20.000 au fost uciși, în încercările de luni de zile de a lua cu asalt Bahmutul. Cifre similare a numit și fondatorul companiei Wagner, Evgheni Prigojin.

În aprilie 2023, generalul-colonel Oleksandr Sîrski, comandantul forțelor terestre ucrainene, a declarat că trupele rusești au folosit în Bahmut tactica pământului pârjolit, la fel cum au procedat anterior în Siria, „distrugând clădiri și poziții cu lovituri aeriene și focuri de artilerie”. Imaginile filmate cu o dronă la Bahmut, la sfârșitul lunii mai, a uimit lumea întreagă - orașul este de nerecunoscut și zace în ruine.

În aprilie 2023, generalul-colonel Oleksandr Sîrski, comandantul forțelor terestre ucrainene, a declarat că trupele rusești au folosit în Bahmut tactica pământului pârjolit, la fel cum au procedat anterior în Siria, „distrugând clădiri și poziții cu lovituri aeriene și focuri de artilerie”. Imaginile filmate cu o dronă la Bahmut, la sfârșitul lunii mai, a uimit lumea întreagă - orașul este de nerecunoscut și zace în ruine.

Potrivit Kievului, armata ucraineană continuă să controleze periferia sud-vestică a orașului. Cu toate acestea, după cum au recunoscut militari ucraineni într-o discuție cu jurnaliștii Current Time, în Bahmut nu mai ai ce să distrugi, întregul oraș a devenit o ruină.

• A fost fondată în 1778.
• Populația la începutul anului 2022: aproximativ 32.000.
• Numărul de locuitori, conform celor mai recente date: 1753 (* datele administrației militare a regiunii Donețk, din 31 mai 2023).

Avdiivka a fost una din cele mai vechi așezări din regiunea Donețk și un mare oraș industrial cu peste o duzină de întreprinderi. Este situat în apropiere de Donețk – la o distanță de numai șase kilometri. Printre principalele uzine din localitate se număra cel mai mare producător de cocs, acid sulfuric și îngrășăminte din Europa - Uzina cocso-chimică din Avdiivka.

În 2014, orașul a petrecut patru luni sub ocupație rusă, dar apoi forțele armate ucrainene au reușit să îl readucă sub controlul Kievului. În următorii opt ani, Avdiivka a suferit din cauza bombardamentelor lansate constant de pe teritoriul ocupat al regiunii Donețk. Canalul de televiziune Current Time a realizat mai multe reportaje despre Avdiivka:

Reportaj Current Time din 2017:

Reportaj Current Time din 2017

În 2015, Uzina de cocs a trebuit să fie închisă, deoarece un atac de artilerie rusesc bine țintit ar fi putut produce un dezastru ecologic. Cu toate acestea, multe alte întreprinderi din Avdiivka au continuat să funcționeze. Orașul își revenea, iar autoritățile atrăgeau investiții.

După începutul războiului, în 2022, armata rusă și-a intensificat atacurile – Avdiivka se află la marginea vestică a Donețkului, pe direcția conglomeratului urban Konstantinovka-Kramatorsk-Sloveansk.

Timp de câteva luni, până în martie 2023, trupele rusești au reușit să distrugă complet infrastructura din Avdiivka, a declarat Vitali Barabaș, șeful administrației militare a orașului. Potrivit lui, în primăvara anului 2023, în oraș nu mai exista nicio clădire care să nu fi suferit, iar 80% din sectorul de locuințe a fost complet distrus.

Trupele rusești continuă să atace Avdiivka. Însă orașul rămâne sub controlul armatei ucrainene.

• A fost fondat în 1778.
• Numărul de locuitori la începutul anului 2022: aproximativ 425.000.
• Numărul de locuitori, conform ultimelor cifre: necunoscut (*autoritățile de ocupație susțin că ar fi vorba de cca 230.000 de locuitori în mai 2023. Cifra este cel puțin discutabilă din cauza lipsei locuințelor pentru atât de mulți oameni în orașul care zace în ruină. Potrivit lui Piotr Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, Rusia aduce în masă cetățeni ruși în oraș. Potrivit datelor sale, ar fi vorba de cel puțin 40.000 de persoane).

Înainte de război, Mariupol era un oraș portuar dezvoltat la Marea Azov, pitoresc, cu o industrie puternică. De-a lungul anilor de conflict din Donbas, orașul a fost un punct strategic pe linia frontului. În 2014, orașul s-a aflat sub ocupație rusă timp de două luni. După eliberare, a rămas un oraș de linia întâi – frontul se afla la doar câteva zeci de kilometri de Mariupol.

Înainte de invazia pe scară largă din 2022, Rusia a lovit orașul de mai multe ori, cel mai puternic atac fiind cel din 24 ianuarie 2015. Atunci, zonele rezidențiale din estul urbei au fost bombardate cu rachete Grad și Tulpan, de pe teritoriul autoproclamatei Republici Populare Donețk, ucigând 30 de persoane și rănind peste 100.

În ciuda acestui fapt, orașul s-a dezvoltat și a prosperat. Clădirile și întreprinderile avariate au fost reconstruite, iar giganții industriali, printre care combinatul siderurgic „Azovstal” și uzina „Iici”, precum și portul, au continuat să funcționeze. Au fost deschise noi afaceri și au fost organizate numeroase evenimente culturale, concerte și expoziții.

Încă de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022, armata rusă a atacat orașul Mariupol cu artileria și cu bombe aeriene de mare putere.

Una din aceste bombe a distrus Teatrul Dramatic, unde, potrivit unor estimări, se ascundeau între 500 și 1.200 de civili. Armata rusă a lovit în ciuda faptului că în fața și în spatele clădirii era scris cu litere mari și albe cuvântul „COPII”.

ONU estimează că, în urma luptelor pentru Mariupol, aproximativ 90% din clădirile rezidențiale cu mai multe etaje și aproximativ 60% din locuințele private din oraș au fost distruse sau avariate.

Mariupol a trecut în cele din urmă sub control rusesc în luna mai 2022. Nu se poate stabili, deocamdată, câte persoane au murit acolo în timpul luptelor sau din cauza foamei și a bolilor. Consiliul municipal estimează că ar fi vorba despre cel puțin 22.000 de victime.

Primele relatări despre gropile comune ale civililor uciși în luptele pentru Mariupol au început să apară în timpul blocadei orașului, în primăvara anului 2022. În aprilie 2023, Google a actualizat hărțile orașului Mariupol pe Google Maps. Potrivit consilierului primarului orașului, Petro Andriușcenko, autoritățile municipale au studiat noile hărți ale cimitirelor din oraș și au găsit locuri noi cu gropi comune.

Nu se știe dacă întreprinderile industriale din Mariupol, în special „Azovstal”, vor fi vreodată reconstruite:

Acestea sunt doar cinci istorii ale unor orașe din estul Ucrainei pe care „eliberarea” rusă le-a transformat în fantome. De fapt, sunt mult mai multe: în timpul ofensivei, trupele rusești au distrus și orașele Volnovaka, Mariinka, Soledar, Uhledar - în regiunea Donețk; Kremenna, Zolotoe, Gornoe - în regiunea Luhansk, și alte zeci de sate și orașe. Există însă mult mai multe localități ocupate care sunt „aproape” distruse.

În întreaga Ucraină, peste 170.000 de locuințe au fost distruse până în ianuarie 2023, potrivit Ministerului Dezvoltării Comunităților, Teritoriului și Infrastructurii de la Kiev. Numai în primele șase luni ale războiului, peste trei milioane și jumătate de ucraineni și-au pierdut locuințele (conform datelor din august 2022).

Banca Mondială a estimat că agresiunea militară a Rusiei a provocat Ucrainei pagube în valoare de peste 411 miliarde de dolari, în decurs de un an. Potrivit premierul ucrainean Denis Șmîhal, suma se va dubla după eliberarea teritoriilor ocupate.

Puteți citi articolul original (în ucraineană) pe pagina proiectului Donbass.Realii, al Serviciului ucrainean al RFE/RL.