Linkuri accesibilitate

Oxana Buzovici: „Unii dintre ei nici nu-și dau seama că sunt situații în care li se încalcă drepturile”


Suntem în săptămâna în care marcăm Ziua internațională a drepturilor omului. Datele cu care operează autoritățile arată că cele mai vulnerabile categorii de cetățeni, cărora constant li se încalcă drepturile, sunt consumatorii de droguri, persoanele HIV pozitive și lucrătoarele din domeniul sexual. Uniunea pentru Echitate și Sănătate de la Bălți a găsit o modalitate originală de a sprijini aceste grupuri: a identificat membri din comunitatea lor care își doresc să devină parajuriști, i-au instruit, iar acum aceștia își sfătuiesc semenii cum să-și rezolve problemele astfel încât să aibă acces la justiție. Detalii aflăm peste câteva minute în interviul emisiunii, alături de coordonatoarea de proiect din cadrul organizației, Oxana Buzovici.

Interviu cu Oxana Buzovici (Uniunea pentru Echitate și Sănătate de la Bălți)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:59 0:00

Oxana Buzovici: „Pentru noi contează ca persoana care este un parajurist specializat să aibă contact direct cu persoanele din comunitate afectate de HIV. Și aici sunt inclusiv persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele care consumă droguri. Noi avem nevoie ca să avem mesageri în special în aceste comunități, acest lucru pot să îl realizeze persoane care vin din aceste comunități. La momentul de față, echipa noastră include 17 persoane – în municipiul Bălți noi avem cinci reprezentanți, la Cahul avem două persoane, în jur de opt persoane – la Chișinău și două persoane care acum se integrează în echipa noastră din Fălești. Noi am încercat să acoperim mai multe tipuri de categorii: avem persoane care lucrează doar cu comunitățile persoanelor care trăiesc cu HIV; avem persoane care lucrează doar cu consumatorii de droguri; avem persoane care mixează, să zicem așa, au acces și la lucrători sexuali, lucrătoare sexuale care inclusiv sunt HIV pozitive sau consumă droguri la acest moment. Aici este o diferență pe care neapărat trebuie s-o menționăm. Deci, acesta este un proiect pilot, parajuriștii, conform legislației Republicii Moldova, sunt selectați și trebuie să aibă acte de studii superioare în orice domeniu sau studii în domeniul dreptului. În cazul parajuriștilor noștri, vă dați bine seama că ei sunt persoane din comunitate, ei sunt reprezentanți ai consumatorilor de droguri, unii dintre ei chiar sunt din rândul foștilor consumatori de droguri sau lucrătoare sexuale, sau persoane care trăiesc cu HIV, actualmente. În mare parte, deci majoritatea lor sunt persoane care au studii medii, iar unii dintre ei nici măcar școala nu au absolvit-o.

Majoritatea lor au studii medii, iar unii dintre ei nici măcar școala nu au absolvit-o...

În acest context au fost multe discuții cu Consiliul Național ca totuși să încercăm să vedem cum parajuriștii fără diplome de studii superioare pot să se includă și să devină cu adevărat parajuriști. Atunci a fost stabilit faptul că important totuși este ca parajuristul să primească instruirea specifică în calitate de parajurist. Grupurile cu care noi lucrăm sunt, în special, grupurile vulnerabile, grupurile ascunse, să zicem așa, care au niște întrebări mai specifice, de exemplu, despre reținere, despre cantitățile legale ale drogului pe care le au posibil la sine pentru consum. Aceștia se vor adresa doar la persoanele în care au încredere, pe care le cunosc și vor fi deschiși să comunice foarte concret problema cu care se confruntă anume cu persoane din comunitatea lor sau persoane despre care ei cunosc că au oferit astfel de asistență altor reprezentanți din comunitate.”

Europa Liberă: Dacă vorbim de acest grup cu care lucrați de beneficiari, cât de vulnerabili sunt ei din perspectiva accesului la justiție?

Oxana Buzovici
Oxana Buzovici

Oxana Buzovici: Cred că vulnerabilitatea lor vine, în primul rând, din faptul că unii dintre ei nici nu-și dau seama că sunt situații în care li se încalcă drepturile, și prin intermediul parajuriștilor ei află care sunt drepturile lor, în care situație anume le-a fost încălcat dreptul, în ce constă această încălcare și ce urmează de făcut. Aceasta ar fi una – neștiința, să zicem așa, al doilea moment – faptul că ei nu sunt gata să se adreseze cu aceste probleme la persoane din exterior. Din cauză că până la acel moment nu erau parajuriști specializați, despre multe probleme se tăcea sau dacă se auzea, sau erau spuse, erau doar foarte puține cazuri care ajungeau la juristul de la Promo-LEX sau IDOM. Vedem o dinamică de creștere a solicitărilor de încălcare a drepturilor, în special în domeniul medical și al asistenței sociale. Și aici mă refer la drepturile pacientului și drepturile persoanei care solicită asistență specializată, cum ar fi, bunăoară, suportul din partea statului, suportul social. Beneficiarii au nevoie de suport în a pregăti toate documentele și a înțelege care documente pot fi depuse sau nu pot fi depuse, sau e bine să nu fie depuse, fiindcă este o încălcare a datelor personale, deci nu e neapărat să fie prezentate; discriminarea sau încălcarea confidențialității, distribuirea informației despre date personale. În special, aici mă refer la statutul persoanei HIV pozitive sau statutul că persoana este drog-dependentă. Inițial erau multe cazuri legate de faptul că medicul ar putea să spună informația personală despre pacient poliției, la solicitarea acesteia, iar deja pe parcurs, datorită implicării parajuriștilor, aceștia chiar se implicau în comunicarea cu medicii care ofereau aceste date și ziceau că este o încălcare de lege, aduceau foarte concret acele puncte din legislație care sunt încălcate și pe moment avem tot mai puține și mai puține adresări din partea beneficiarilor.”

Europa Liberă: În ce măsură rămâne o provocare sau e o provocare faptul că totuși beneficiarii sunt mai reticenți ca să se adrese cu problemele poate și mai simple, nu neapărat cele mai acute?

Oxana Buzovici: Provocarea este aici în faptul că beneficiarul nu este gata să meargă până la final în soluționarea problemei. Și aici chiar avem multe cazuri când noi avem fixarea foarte concretă a situației de încălcare a drepturilor, avem structuri care pot fi implicate în soluționarea acestei situații, avocați, persoane cointeresate ca să dezvăluie astfel de cazuri la nivel de țară și să le soluționeze, dar beneficiarul nu-și dorește să facă acest lucru, el nu vrea să iasă din spațiul său de confort, el nu este gata să-și deschidă fața în fața unei întregi republici și să zică: „Da, eu sunt persoană HIV pozitivă și, iată, în acest moment mi s-au încălcat drepturile”. El spune: „Eu vreau ca voi să soluționați, dar fără implicarea mea directă”. Și iată aici provocarea este ca să găsești o soluție totuși și să schimbi această problemă sistemică, totuși ține de un sistem, este comportamentul medicilor sau persoanelor care activează în domeniul medical. Mă refer și la asistentele medicale sau lucrătorii care sunt în coridor și, posibil, au auzit informația și aceasta se transmite. Aici este nevoie de o intervenție sistemică și noi, la momentul actual, analizăm posibilitățile de a soluționa astfel de cazuri prin intermediul ONG-urilor care fixează situația și prin intermediul organizațiilor de drept care sunt gata să lucreze cu mai multe cazuri fixate, dar să le unifice într-o solicitare comună, fără a prezenta o persoană concretă.”

Europa Liberă: În ce măsură putem spune că lucrurile s-au schimbat în decursul ultimilor 10 ani?

De când avem și parajuriști, această situație s-a schimbat substanțial...

Oxana Buzovici: „Noi avem o experiență de foarte lungă durată în comunicarea cu organele de drept, în special cu inspectoratele de poliție și polițiștii care se implicau și veneau lângă cabinetul narcologului pentru a depista consumatorii de droguri care veneau acolo pentru a primi tratamentul de substituție cu opioide. La momentul de față, iată, dacă facem așa o analiză, o scanare a ultimilor 5 ani, inclusiv perioada asta de când avem și parajuriști, această situație s-a schimbat substanțial, polițiștii au devenit persoanele care împreună cu parajuristul merg în teritoriu și depistează familii vulnerabile, unde polițistul nu este implicat, parajuristul comunică cu persoana, inclusiv îi propune să meargă la anumite servicii, îi propune să facă testarea la HIV, hepatită, tuberculoză. Și iată, datorită acestei conlucrări, la momentul actual, chiar anul acesta, noi avem situații când au fost depistate persoane cu care noi nu interacționam ca și organizație, dar datorită conlucrării parajuriștilor, lucrătorilor din organizație și polițistului noi am depistat persoane HIV pozitive în rândul persoanelor vulnerabile.”

Europa Liberă: Cum că explicați, cum a avut loc această schimbare de comportament?

Oxana Buzovici: „Eu cred că acest lucru ține foarte mult și de schimbările care au avut loc și la nivelul de structură a Inspectoratului General de Poliție sau în genere a strategiei pe care ei se bazează și dorinței de a deveni ca polițiști mai aproape de comunitate. Cred că datorită acestui fapt și comunicării active a organizației cu organele de drept a dus treptat la această schimbare. Comunicând cu polițiștii și explicând perspectiva comunităților, implicând persoane din comunitate ca să vorbească despre aceste probleme, treptat se fac anumite schimbări și în percepția polițiștilor, a grupurilor noastre, inclusiv în legislație, în strategia pe care la acest moment, de exemplu, strategia antidrog care se creează. Și acest lucru îmbunătățește activitatea polițiștilor. Anume acest fapt, iată, treptat-treptat a dus la aceste schimbări și la posibilitatea de a avea în prezent polițiști care vin la noi, care inițial veneau și spuneau: „Am nevoie de informația despre domnul cutare, dați-mi adresa unde să-l găsesc” și acum el vine și spune: „Haideți împreună, am planificat pe mâine ieșirea și mergem ca să comunicăm, iată, cu aceste persoane și poate le propuneți serviciile voastre”. Sau o activitate mai recentă care a apărut iarăși din necesitatea locală în care poliția împreună cu parajuriștii merg pe străzile orașelor, depistează inscripții cu denumirea magazinelor online de comercializare a drogurilor, în special a drogurilor sintetice noi, care afectează tinerii, acoperă aceste inscripții și comunică cu populația, zicându-le despre aceste inscripții, despre riscurile acestor inscripții și către cine să se adrese în caz că observă astfel de inscripții. S-au schimbat foarte mult tendințele polițiștilor și ei înțeleg foarte mult că trebuie să se axeze asupra identificării celor care comercializează, și nu asupra celor care consumă.”

Polițiștii înțeleg că trebuie să se axeze asupra identificării celor care comercializează droguri, și nu asupra celor care consumă...

Europa Liberă: Altă categorie de specialiști, probabil la fel de importantă, o au medicii?

Oxana Buzovici: „În continuare, cele mai multe solicitări și încălcări de drept sunt anume în domeniul acesta și de aceea noi am început să comunicăm activ și vorbim despre aceste situații. Noi, ca și organizație, ne străduim foarte mult să găsim suport din exterior pentru a menține activitatea în continuare a parajuriștilor, să o facem mai performantă, dar dacă nu va fi finanțare și dacă statul totuși nu va face această modificare în legislație și nu va accepta necesitatea acestei activități a parajuristului specializat, atunci va fi un risc destul de mare ca, din lipsă de finanțare, să nu putem asigura astfel de serviciu în continuare. Și noi ne dăm bine seama, noi, ca și structură, ca și organizație care coordonăm aceste grupuri, încercăm să ținem totul în focusul nostru, ca să asigurăm continuarea serviciului, dar, totodată, analizăm posibilitățile totuși de a prelua, cel puțin treptat, de către stat aceste servicii.”

Prima dragoste, drogurile...
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:10:47 0:00

Previous Next

XS
SM
MD
LG